280,392 matches
-
aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria îl încarcă zi de zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria îl încarcă zi de zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
care, bazat pe toată activitatea și pe principalele sarcini încredințate în P.M.R., în ultimii ani ai lui Dej, viitorului lider, N. Ceaușescu, dl Tismăneanu susține că acesta din urmă "era cel mai bine plasat dintre membrii Biroului Politic pentru a deveni prim-secretar". Analiștii anteriori au preferat să vadă în Ceaușescu un produs al "negocierilor" dintre taberele bătrînilor, care se suspectau reciproc, decît un produs al lui Dej însuși. Tot în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
nu e demnitar. Cererea acestuia a fost refuzată, dar, cine știe, mai e timp ca CSAT-ul să-l scape de anxietăți pe curajosul tribun, alocându-i un bodyguard de la buget. * După scandalul incendiului de la Muzeul Satului, același muzeu a devenit subiect de fapt divers și pentru presa internațională nu numai pentru cea autohtonă. Asta după ce reporteri ai Antenei l au dezvăluit obiceiul paznicilor muzeului de a închiria cu ora casele de patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
admiterea României în NATO, n. Cronicar): "limitarea accesului foștilor lucrători din Securitate la informații militare cu caracter strict secret și retragerea președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din viața politică românească". Nu punem la îndoială credibilitatea sursei cotidianului citat, dar că a devenit retragerea lui Nicu Văcăroiu din politică o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în minister, după o decizie a premierul Năstase. Destituitul, anunță Ziua, ar urma să devină consilier al Ecaterinei Andronescu. Prin ce s-a ilustrat în ultima vreme fantomaticul personaj aflăm tot din Ziua: "Editurile care au tipărit manualele lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în minister, după o decizie a premierul Năstase. Destituitul, anunță Ziua, ar urma să devină consilier al Ecaterinei Andronescu. Prin ce s-a ilustrat în ultima vreme fantomaticul personaj aflăm tot din Ziua: "Editurile care au tipărit manualele lui Vasile Molan au cîștigat la licitația din 3 aprilie prima rundă, oferind prețuri incredibil de mici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
tipărit manualele lui Vasile Molan au cîștigat la licitația din 3 aprilie prima rundă, oferind prețuri incredibil de mici.". Ce înseamnă asta? Lichidarea concurenței, deoarece criteriul prețului este unul eliminatoriu la licitațiile pentru manualele școlare de cînd Ecaterina Andronescu a devenit ministru al Educației. Sau de când Vasile Molan a ajuns secretar de stat ? Fiindcă regulamentul licitațiilor care dau cîștig de cauză eliminatorie manualelor sale a fost stabilit pe vremea cînd fantomaticul autor bîntuia în carne și oase prin minister în calitate de secretar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
fi clonați, din păcate, în schimb se pot strica și ei, fiindcă - oameni sîntem! Pînă și dl Năstase a remarcat asta, vorbind cîndva despre corupție. Veniturile inexplicabile ale polițistului român care și-a făcut vile din economii și moșteniri vor deveni și mai inexplicabile dacă amenzile prostești la care visează guvernul vor fi aprobate de Parlament. Nu m-aș fi legat de tîmpeniile astea, dacă ele n-ar fi mult mai periculoase decît par. Și dacă n-ar trăda o crasă
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
de putere și de bogății care și-au făcut din jurământul de a-l servi pe Dumnezeu o armă de parvenire socială. Așa cum merg lucrurile, după înhăitarea bisericii cu forțele politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
biserică în societatea românească începând cu 22 decembrie 1989. Luând ca prin farmec locul activiștilor de partid, preoțimea, organizată ierarhic și funcționând, deci, pe bază de ordin, s-a putut mobiliza în slujba intereselor puterii iliesciene. Inubliabilele "soboare de preoți" deveniseră mai prezente la posturile de televiziune decât prezentatorii emisiunilor meteorologice. Astăzi se vede că acea invazie constituia o parte dintr-o strategie atent cumpănită. După ce-au cu-cerit suficiente redute, preoții au lăsat-o mai moale cu "soboritul" și
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
preoții se școlesc mai mult, cu atât mai bine pentru "turmele" lor. Dar mi se pare cu totul anormal ca ele să funcționeze în cadrul universităților. Ne îndreptăm cu pași repezi spre un stat religios, așa încât cred că secularizarea universităților a devenit o urgență. Liber-cugetătorul Ion Iliescu ne datorează nouă, ortodocșilor, acest cadou. Nu de alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar. Am înțeles iritarea celor care atunci când s-au declarat "fără religie
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
la filme bune, nu se mai uită dacă avem sau nu scaune comode, sunet Dolby și nici la culoarea mochetei".... (C.P) Domnule Nae Caranfil, în ce etapă se află filmul românesc, acum, la premiera Filantropicii? Deja filmul românesc a devenit o aventură personală, sporadică și dureroasă. Filmul meu e filmul meu; îl fac cît se poate de onest și sînt fericit cînd, cum se întîmplă în cazul Filantropicii, el ajunge să umple sălile de cinema. Dacă există, după părerea mea
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
treacă, aplicat, prin diverse curente literare. Un regizor de film poate să citească haotic și lecturile lui pot să-l influnțeze în moduri absolut neașteptate. De foarte multe ori, se poate întîmpla ca lectura unui simplu articol de ziar să devină o experiență fundamentală pentru un film sau pentru o carieră. Alteori, desigur, stimulentul poate fi Dostoievski. În rest, problema cu cititul cred că se pune la toată lumea în aceiași termeni: se pare că e mai bine să citești decît să
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
văzut cu ochi buni. Două sînt cărțile semnate Marta Petreu care au apărut în 2001. Prima, Ionescu în țara tatălui, merge în continuarea cercetărilor în filosofia, literatura și atitudinea politică a intelectualilor din perioada interbelică, a numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din cărțile apărute între 1981 și 1997, plus un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
o problemă gravă, precum aderarea la N.A.T.O., se rezolvă printr-o partidă de tenis a ex-ambasadorului Geoană cu cine știe ce senatori americani reumatici. Procesul de aderare înseamnă lucruri precise, între care eliminarea ultimului picior de securist din structurile statului a devenit, în acest moment, o obsesie a Bruxelles-ului. Nu vreau să fiu profet, dar prevăd că în lunile imediat următoare această cerință a liderilor N.A.T.O. va fi repetată până la sațietate. Și tot până la sațietate conducătorii țării vor minți, atașând
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
fără precedent. E momentul lui ori-ori: ori ne conformăm cerințelor N.A.T.O., ori vom rămâne de căruță pentru un timp nedefinit. Altă opțiune nu există. Prinsă cu mâna în menghină, Puterea va da din colț în colț, până îi va deveni evident și ultimului oligofren că esența însăși a puterii politice din România este securistă și naționalistă. Fără sprijinul scheletului de oțel al securiștilor, un schelet ce se întinde ca un corset în jurul organismului social, P.S.D.-ii n-ar rezista nici
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de instanță în România în chestiuni grave despre care dacă vorbești sau scrii sub semnătură nu te mai ia nimeni în serios. Chiar dacă înțeleg și această logică, a minimei rezistențe, că nimeni nu și-ar putea asuma mai
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
Humanitas, București, 2002 Se poate și fără întrebare Scrisoarea lui Jean Cocteau către americani, publicată în 1949, după douăzeci de zile petrecute la New York, în care dramaturgul francez a avut de-a-face nu numai cu publicul, ci și cu criticii americani, devine cu totul actuală după evenimentele din 11 septembrie 2001. O lume întreagă încearcă astăzi să înțeleagă nu numai ce înseamnă fundamentalismul islamic, ci și ce înseamnă valorile americane. Cum spiritul "cu dinți tari" al francezilor s-a dorit de multe
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
cel "în dialect freudo-lacanian" coordonat de Roland Chemama la Larousse, cel de-al treilea tradus în ultimii opt ani (de remarcat că toate trei din limba franceză). O asemenea frecvență reprezintă un semn foarte bun pentru evoluția psihanalizei în România. Devine tot mai evident că după parcursul preponderent speculativ și aplicativ al anilor '90, am ajuns în prezent nu doar la un nivel al acumulărilor fundamentale, de o mai accentuată relevanță clinică, dar și la ora preluărilor critice, apreciabile nu atât
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
prezența omului de artă pentru a dobîndi ele însele dimensiune umană, pentru a ieși din starea neliniștitoare a vidului și pentru a-l exprima explicit pe cel care le folosește sau le locuiește. Amenajarea optimă a spațiului interior tinde să devină, tot mai mult, un imperativ psihologic și o somație metafizică și, din ce în ce mai puțin, o acțiune conformistă și impersonală. Artistul, la rîndul său, resimte rațional și instinctiv acest lucru și este interesat direct, dar și constrîns de propria sa funcție de regulator
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
ale unui limbaj al întregii umanități. Și Paula Ribariu chiar descrie această umanitate prin hieratismul unor siluete, un fel de spectre aflate la intersecția tridimensionalului cu bidimensionalul, pe al căror eșafodaj reveria ornamentală sparge blindajul neantului, al negrului generalizat, și devine codificație subtilă, scriere sacră camuflată în exuberanță și jubilație cromatică. De fapt, expoziția Paulei Ribariu de la Allianz-Țiriac nu este atît o expoziție obișnuită, cît o provocare a privirii, un gen de instalație neostentativă și fără substraturi polemice, o formă complexă
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul comunist de-a fi avut un "complice" precum dl Virgil Ierunca! Ni se relatează apoi istoria unui "protest" care a avut loc la Editura Politică, "revolta celor trei Gheorghe": Vasile Gheorghe, Alexandru Gheorghe
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism: Iar faptul că suprarealiștii devin cei mai prozaici și mai angajați oameni ai partidului comunist, în România postbelică, dezvăluie un tip de metamorfoză, care se va repeta, cu tîlcurile ei cu tot, și în anii '60". Scânteii i se acordă o caracterizare exclusiv semită: "Ziarul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i colecția de cozondraci, am achizițioant și eu vreo două perechi, tot atât de practice
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]