778 matches
-
ce exprimă înclinațiile lor în realizarea atribuirilor) și autodistructivitate. Aplicînd scala autodistructivității (self-distructivness scale), autorii au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a constatat pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr, în majoritatea țărilor, legătura evocată se activează între un pattern de atribuire și autodistrugere, deopotrivă în țări colectiviste (precum India, Hong-Kong), dar și în cele individualiste (SUA), în cvasitotalitatea cazurilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ideilor (cât mai fidelă dacă se putea), pe autoritatea episemică de necontestat a profesorului. Mai mult, fusesem socializată într-o cultură a supunerii și a acceptării autorității. Revolta mea de acasă o semnificam, inconștient, mai degrabă ca o formă de devianță, iar undeva înăuntrul meu așteptam să mă normalizez în sensul așteptărilor pe care societatea (și în special familia) le avea de la mine. Funcționam deja într-o permanentă contradicție între necunoscutul ce mi se deschidea în față în urma contestărilor mele (pe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Educației, Departamentul de Știinte ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași. Are numeroase cărți publicate, capitole în lucrări colective, articole și studii în volume și reviste de specialitate. Dintre lucrările publicate pe domeniile principale de cercetare, menționăm: Psihopedagogie specială (2000); Devianța școlară (2003); Educația sexuală - o provocare pentru școala românească (2004); Elemente de psihosexologie (2004). Diana Elena NEAGA (n. 1984) este lector doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Nicolae Titulescu" din București. A publicat: Gen și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Stănciugelu: Resursele Puterii. Statul neopatrimonial în România (2010). Maria Nicoleta TURLIUC este profesoară la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domeniile sale de interes includ: structuri și procese familiale, reacții la stres și traumă, devianță socială. A publicat volume, ca autoare: Psihologia cuplului și a familiei (2004); coautoare și coordonatoare Condiția femeii în societatea modernă (2004); Gen, muncă, familie și schimbare (2013); Gen și diferențe de gen în studii empirice (2014) ș.a. Cristina RĂDOI este
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă de devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități, au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior, aflați la marginea societății și în proximitatea devianței și delincvenței juvenile, în care se includ copiii fugiți sau alungați din familie, copiii maltratați sau abuzați fizic sau sexual de adulți, copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii instituționalizați
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
nefaste care-i împing spre infracționalitate; copiii și minorii cu eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
strategii de persuasiune și manipulare, Editura Economică, București, 2006. Chipea, F., "Obiectul de studiu al sociologiei", în Analele Universității din Oradea, seria Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistență socială, vol. III, Editura Universității din Oradea, 2006. Chipea, F., "Teorii ale controlului social în explicarea devianței sociale", în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997. Clement, O., "Creștinătate, secularizare și Europa", în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Codorean, I., "Apologia identității creștine a Europei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante configurau un teritoriu deschis al cercetării medierii și interacțiunii între cultură și schimbarea socială 81. Relatând despre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de evaluare și criterii de calitate prin care s-ar putea furniza legitimitatea. Odată cu colapsul producției artei elevate (high art) în plină industrie culturală, funcția tradițională a criticului de a identifica și controla, de a măsura și valida transgresiunea și devianța, de a indica rupturile și de a contesta a devenit desuetă. Fuziunea dintre cultura de avangardă și industria culturală a dus la o nouă conștiință a curatorilor și colectorilor, a dealer-ilor și artiștilor, în virtutea căreia managementul și controlul, validarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să nu atace concurența sub centură, când tot ce este lăudabil aici devine criticabil vizavi. Iar când începe, în numele corectitudinii politice, de pildă, să laude cartea numai pentru faptul că are homosexuali în prim-plan, asta e foarte rău. Cultul devianței omoară normalitatea. Cum arată lucrurile în ceea ce privește revistele de cultură? Avem tot așa împărțiri pe axe? Acum, dacă este să vă provoc chiar la voi acasă, pot să spun că „Suplimentul de cultură“ nu poate, prin forța lucrurilor, să nu aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
obiectul curiozității a milioane de fani. Prin urmare, zeii postmodernității trăiesc palpitante aventuri amoroase, asemenea olimpienilor de altădată. In realitate, viața starurilor din "Noul Olimp" este (și) una a divorțurilor, certurilor, eșecurilor, depresiilor și neîmplinirilor. Unele celebrități stau sub semnul devianței sexuale. Este, după anumite surse, și cazul lui Michael Jackson. Acuzat de pedofilie, cântărețul a fost achitat din lipsă de probe. Pentru regele exhibiționismului, excesul pare va fi fost, un timp, unica regulă a vieții sale. De aici până la decadența
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
vorbi în termenii lui Kurt Lewin, ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente. Bineînțeles că drumul pe care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-au avut probleme școlare și nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Negrier-Dormont, Lygia, La criminologie, Les cours de droit, Paris, 1989. Newman, Graeme, The Punishment response, J.B. Lippincott Company, Philadelphia/New York/San José/Toronto, 1978. Niculae, Claudiu, Schimbarea organizației militare. O perspectivă (neo)instituționalistă, Editura Tritonic, București, 2004. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002. Ohlin, Lloyd E., Sociology and the Field of Corrections, Russel Sage Foundation, New York, 1956. ONU, Handbook on Social Indicators, New York, 1989. ONU, PRI, A pune regulile în acțiune. Un manual internațional privind o bună practivă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Paris, 2003. Priestley, Philip; McGuire, James; Flegg David, Social skills in prison and the community: problem solving for offenders, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1984. Rădulescu Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducării, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Sorin M., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Reik, Theodor, Le besoin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1998, pp. 28, 30. 109 Studiul este prezentat de Gheorghe Florian, Fenomenologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 109-110. 110 Octav Bozînțan, op. cit., p. 43. 111 Émile Durkheim, Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 1991. 112 Sorin M. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 241. 113 Marina-Sorina Țogoie, "Tentativa suicidară și suicidul în mediul penitenciar. Semnificații și modalități de prevenire", în Revista Administrației Penitenciare din România, aprilie 2002, p. 74. 114 Geert Hofstede, op. cit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre natură, care a avut putere de influență asupra cunoașterii psihologice peste decenii. Din perspectiva sa comparată s-au creat premisele experimentale ca faptele psihice să fie analizate deopotrivă cu cele realizate în saloanele de spital, unde reacțiile emoționale suportau devianțe maladive. El a arătat că reacțiile emoționale se proiectează în adâncurile viscerale ale organismului, având efecte directe asupra reușitei adaptării la mediu o perspectivă de gândire fără egal în istoria de până atunci a cunoașterii științifice. La Darwin reacțiile emoționale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Socială, masterul de Management Social și Dezvoltare Comunitară și a obținut diploma de doctor în domeniul sociologie (2011). Activitatea didactică și de cercetare este focalizată pe domenii precum: deontologia profesiei de asistent social, formarea profesională continuă, deontologia și legislația muncii, devianță socială, adicții. Este autoare a numeroase articole și studii în domenii pe care le predă și le cercetează, fiind coautoare a volumelor Politica ocupării forței de muncă (2008) și Sisteme de acțiune socială (2008). Mihaela Rădoi, Devianța socială la tineri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și legislația muncii, devianță socială, adicții. Este autoare a numeroase articole și studii în domenii pe care le predă și le cercetează, fiind coautoare a volumelor Politica ocupării forței de muncă (2008) și Sisteme de acțiune socială (2008). Mihaela Rădoi, Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de substanțe (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PITULAC, TUDOR RĂDOI, MIHAELA Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe / Mihaela Rădoi; pref.: Ion I. Ionescu. Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0115-3 I. Ionescu, Ion I. (pref.) 613.83 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0115-3 I. Ionescu, Ion I. (pref.) 613.83 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1.1 Scurt istoric al consumului de droguri / 9 1.2 Drogurile - cadru general de analiză și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
40 2.2.3 Tutunul / 45 2. 3 Estimări ale consumului de droguri legale în Europa / 47 2.3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]