1,506 matches
-
mare parte, influențate de stereotipurile, conceptele, etichetele, percepțiile de rol care vizează o anumită persoană. Wolfensberger a întreprins și o analiză a principalelor roluri atribuite persoanelor deviante de-a lungul istoriei. El afirmă că, atunci când o persoană este percepută ca deviantă, i se atribuie un rol caracterizat de așteptări puternice; asemenea așteptări nu apar doar la nivelul persoanei care percepe, ci sunt internalizate de persoana deviantă, al cărei comportament este profund afectat de ele. Rolurile sociale capătă funcția de predicție creatoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
persoanelor deviante de-a lungul istoriei. El afirmă că, atunci când o persoană este percepută ca deviantă, i se atribuie un rol caracterizat de așteptări puternice; asemenea așteptări nu apar doar la nivelul persoanei care percepe, ci sunt internalizate de persoana deviantă, al cărei comportament este profund afectat de ele. Rolurile sociale capătă funcția de predicție creatoare, permițând anticiparea comportamentului persoanelor care și le-au asumat ori cărora le-au fost atribuite. Aceste roluri principale ale persoanelor deviante le-au fost atribuite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sunt internalizate de persoana deviantă, al cărei comportament este profund afectat de ele. Rolurile sociale capătă funcția de predicție creatoare, permițând anticiparea comportamentului persoanelor care și le-au asumat ori cărora le-au fost atribuite. Aceste roluri principale ale persoanelor deviante le-au fost atribuite fără o verificare obiectivă, fapt care nu a împiedicat ca ele să exercite o mare influență chiar și asupra politicilor sociale. Astfel, persoana deviantă a fost tratată ca „organism subuman”, ca „amenințare”, „obiect al temerii”, „organism
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
asumat ori cărora le-au fost atribuite. Aceste roluri principale ale persoanelor deviante le-au fost atribuite fără o verificare obiectivă, fapt care nu a împiedicat ca ele să exercite o mare influență chiar și asupra politicilor sociale. Astfel, persoana deviantă a fost tratată ca „organism subuman”, ca „amenințare”, „obiect al temerii”, „organism bolnav”, „țintă a batjocurii”, „țintă a milei”, „copil etern”, „sacru inocent”. Wolfensberger apreciază că ansamblul acestor roluri atribuite persoanelor deviante constituie una dintre cele mai puternice metode de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
influență chiar și asupra politicilor sociale. Astfel, persoana deviantă a fost tratată ca „organism subuman”, ca „amenințare”, „obiect al temerii”, „organism bolnav”, „țintă a batjocurii”, „țintă a milei”, „copil etern”, „sacru inocent”. Wolfensberger apreciază că ansamblul acestor roluri atribuite persoanelor deviante constituie una dintre cele mai puternice metode de influență și control social cunoscute, iar așteptările manifestate față de ele au avut rezultate predictibile negative, adică oameni devalorizați, conformându-se considerabil acelor așteptări de rol social, acționând în conformitate cu acestea. Wolfensberger a reformulat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Reacțiile sociale respective sunt luate ca „date”, nefiind puse în discuție, întrucât întotdeauna se pornește de la „normativ”, de la rolurile valorizate în societate la un moment dat. Totuși, se poate imagina că, prin generalizare, o reacție socială de respingere a persoanei deviante are potențialul de a deveni „normativă”, ajungând să intre în contradicție cu caracterul „normativ” al rolurilor valorizate. Se observă că principiul „normalizării” nu poate abandona elementele de factură axiologică, discursul de tip moral. Majoritatea afirmațiilor pe care le conține nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
persoanele defavorizate mai degrabă la nivelul conștiințelor lor individuale decât la nivelul relațiilor dintre ele și ceilalți membri ai colectivității. Schema oferită de Wolfensberger are intenția de a oferi o perspectivă de evaluare a serviciilor care contribuie la (reăvalorizarea grupurilor deviante, dezavantajate. Însă, în timp ce procesele de revalorizare pot conduce la îmbunătățirea calității vieții categoriilor defavorizate, nu sunt deloc luate în discuție procesele sociale fundamentale care generează și întrețin devianța. Totodată, aspectele semnificative ale vieții unui individ (cum ar fi posibilitatea exprimării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
psihoigienă și sănătate mintală. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
întrebări cu caracter mai puțin direct ori de câte ori consideră că o întrebare foarte directă provoacă subiectului reacții ce alterează validitatea instrumentului de cercetare. Și astfel de situații sunt nenumărate în cercetările sociologice; fie că ne referim la veniturile oamenilor, la comportamente deviante (consum de droguri, de exemplu), la aspecte intime (chestiuni privind sexualitatea), fie la opinii care sunt puternic reglate social (păreri ce trebuie să fie „politic corecte”) etc., suntem aproape obligați să facem apel la întrebări indirecte. De pildă, pentru cunoașterea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezidențiale din 1964 ce au avut loc în SUA, din 1.110 de respondenți pentru care existau date valabile nonanchetă, 97% au relatat votul real, oferind deci răspunsuri corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe marginea comportamentelor deviante, constată că numai 33% din răspunsurile date pot fi considerate valide. Și - foarte important - acuratețea răspunsurilor a fost mult mai mare atunci când respondenții știau că actele lor deviante au fost înregistrate de FBI. Pe de altă parte, tot într-o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe marginea comportamentelor deviante, constată că numai 33% din răspunsurile date pot fi considerate valide. Și - foarte important - acuratețea răspunsurilor a fost mult mai mare atunci când respondenții știau că actele lor deviante au fost înregistrate de FBI. Pe de altă parte, tot într-o lucrare celebră datorată unor nume sonore în literatura de specialitate, Norman Bradburn, Seymor Sudman și Brian Wansinck, intitulată Asking Questions (2004), se insistă asupra faptului că ceea ce oamenii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
săptămâni), cu 4-7 % dintre avorturile tardive (9-27 săptămâni), cu 5-10% din nou-născuții morți și cu 2-5 % dintre decesele neonatale, în primele 4 săptămâni după naștere. În cazul în care copiii supraviețuiesc, suferă de malformații multiple, retard mintal și/sau comportament deviant (Covic, Ștefănescu și Sandovici, 2004). Anomaliile cromozomiale sunt definite ca fiind modificări genetice produse prin mecanisme cromozomiale specifice. Există mai multe criterii de clasificare a acestora (după Covic, Dimofte, Puiu și Sandovici, 2004; Harper, 1998; Watson, Baker, Bell, Gann, Levine
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
însemnat pierderea a mii de vieți și toată această sporire a atacurilor teroriste s-a petrecut fără folosirea armelor de distrugere în masă. Dacă ar fi să extrapolăm această tendință a caracterului letal și să ne imaginăm că o grupare deviantă dintr-o societate oarecare ar putea obține acces la materiale biologice sau nucleare în deceniul următor, atunci ne putem imagina teroriști capabili să distrugă milioane de vieți. În secolul XX, indivizi patologici ca Hitler, Stalin sau Pol Pot au avut
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de mai multe teorii; * alte teorii: a) teorii ale asistenței sociale de grup: modelul obiectivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului și dezvoltarea deprinderilor sociale); modelul remediului (grupul devine un mijloc de ajutor și remediu pentru soluționarea problemelor și corectarea comportamentelor deviante; modelul mediului (grupul devine un loc în care indivizii din cadrul acestuia își stabilesc rolurile sociale într-un mediu de siguranță); b) teorii ale asistenței sociale comunitare: dezvoltarea comunitară (promovarea serviciilor comunitare în interesul comunității din care fac parte clienții) ; acțiunea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ca unificare a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc. fac din aceasta atât un mit, cât și un creator de mituri, o realitate și o sursă de practici nenumărate, potențial deviante de la raționalitatea ei. Câmpurile muncii întreprinderi fărâmițate, delocalizate, încontinuu restructurate, fie că sunt sau nu inaccesibile sau dominate de acționari și de cota bursieră sunt, după cum am mai subliniat, cel dintâi loc de experimentare al acesteia. Dar, mai ales, sunt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Cum se poate lesne observa, presupozițiile teoriei X sunt în concordanță cu cele ale culturii B, căci devalorizează atât indivizii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
istorii imaginare. Atitudinea copilului în fața minciunii depinde în parte de comportamentul adultului, în special al părinților. Foarte adesea părinții mint copilul devalorizându-și astfel propriul cuvânt. Nu este rar ca micul mincinos să aibă părinți mincinoși. 5) Furtul Este comportamentul deviant cel mai frecvent la copil (aprox.70% din micile delicte), ce se poate structura rapid în deprindere. Nu se poate vorbi despre furt decât atunci când copilul și-a însușit noțiunea de proprietate, conceptul de "al meu", "al tău", conceptul moral
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la studiul asupra reacției de durere acută a lui Lindemann (1944, apud Ligon, J. 2000)336. Lindemann (1944) prezintă cinci reacții normale la durere: (a) stres somatic; b) preocupare față de imaginea persoanei pierdute; (c) vină; (d) reacții ostile; (e) comportament deviant (Lindemann, 1994, p. 142 apud Ligon, J .2000)337. Intensitatea durerii resimțită de individ este influențată de succesul adaptării în mediul de viață fără persoana dragă, abilitatea de a se detașa de persoana pierdută și de ușurința de a dezvolta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
starea de sănătate atât din punct de vedere medical cât și psihologic fapt ce constituie un punct important privind măsurile luate din cadrul procesului de asistență în postvenție. Bibliografie Abel, G., Osborn, C., "The paraphilias: The extent and nature of sexually deviant and criminal behavior", Psychiatric Clinics of North America, 15, 1992, pp. 675-687. Abramson, L. Y., Seligman, M. E. P. & Teasdale, J., "Learned helplesness în humans: Critique and reformulation", în Journal of Abnormal Psychology, 87, 1989, pp. 49-74. Abramson, L. Y., Alloy
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Orașul. Studii de psihologie enviromentală, Corina Ilin • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana-Maria Marhan • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Psihosociologia comunităților virtuale, Zenobia Niculiță • Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În pregătire: Consiliere psihologică, Ovidiu Gavrilovici 1 http://www.psychotherapy.ro) 2 Daniel David, Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de acceptare a convențiilor: "profesioniștii integrați" sunt cei care stăpânesc perfect problematicile, constrângerile tehnice, "care-și înscriu activita-tea într-o tradiție comună de probleme și soluții" (1988, p. 240); "franctirorii", dimpotrivă, refuză aceste reguli și le transgresează. Ei corespund oarecum "devianților" din teoria precedentă. Se lovesc de ostilitatea celorlalți membri ai lumii, fiindcă resping cadrele acestora. În schimbul libertății lor (formale), ei se lipsesc de resursele lumii artistice; arta populară nu cunoaște sau nu este interesată de regulile dominante. Cele ale ei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mică, dar demonstrată a fetelor la acte de delincvență și violență: 7,6% dintre fete spun că au participat la o extorcare, în timp ce băieții care se declară "extorcatori" sunt 11,5%29. Se pare deci că și adolescentele comit acte deviante sau delictuoase și sunt semnificativ mai puțin reperate și desemnate de instituțiile represive sau preventive, excepție făcând situațiile când actele lor manifestă o opoziție radicală față de comportamentul de gen (genderism) de care "ar trebui" să dea dovadă. Totuși, chiar dacă și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sprijinindu-se pe un model tranzacțional, această abordare recunoaște înainte de toate că (Fortin și Bigras, 1996, p. 10): "Dezvoltarea copilului este de origine multifactorială [de unde] conceptualizarea unor modele complexe care admit existența mai multor traiectorii ale dezvoltării umane normale sau deviante. Modelul tranzacțional permite conceptualizarea formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și cumulativ. Cum scrie David Farrington (1986), "copiii care trăiesc în inner cities tind să fie minorități etnice, tind să aibă părinți cu un statut inferior, slujbe prost plătite sau fără slujbă și tind să aibă prieteni care comit acte deviante" (vezi și Kauffman et al., 1997). Literatura este abundentă în domeniu și deosebit de convingătoare. Mai multe exemple: • o anchetă suedeză (Lindström, 2001) arată că 22% dintre școlile din zonele urbane favorizate raportează violențe (mai ales verbale), față de 47% în zonele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]