4,214 matches
-
spui... Ce atitudine avea el În privința confesiunii? Era, evident, romano-catolic prin naștere. — În Hamlet... Începu domnul Opie, dar dr. Czinner nu mai așteptă. Se ridică și făcu două plecăciuni scurte. — Noapte bună, spuse el. Voia să-și exprime furia și dezamăgirea, dar tot ce a putut spune a fost: — Foarte interesant. Culoarul, luminat doar de un șir de becuri slabe, albastre, se Întindea cenușiu, vibrând printre cabinele Întunecate. Cineva se răsuci În somn și spuse În nemțește „Imposibil. Imposibil“. După ce Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu băutul vinului, ea plecase deja. Îi lăsase prânzul pe marginea drumului. Unde este? Îl Întrebă pe celălalt soldat. — A vorbit cu șoferul și apoi s-a Întors la cazarmă. Părea foarte agitată de ceva. Ninici simți un puseu de dezamăgire. Abia aștepta să-i spună soției sale povestea venirii colonelului Hartep, iar acum șoferul i-o luase Înainte. Întotdeauna se Întâmpla așa. Viața unui soldat e viață de câine. Civilii erau aceia care luau salarii mari, Îi jefuiau pe soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Hawaii. Îmi și imaginam bârfele: ea habar n-avea În ce se băga; de-abia dacă Îl cunoștea; se pare că el a mai părăsit și o altă iubită În vacanță... Mintea mea era chinuită de gânduri terifiante - și de dezamăgire. O! Dezamăgirea! Este cea mai rea dintre toate suferințele posibile. Este atât de deprimantă Încât nu mai poți face nimic să scapi de ea; trebuie să treacă de la sine... În ani de zile, poate În decenii, i-am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și imaginam bârfele: ea habar n-avea În ce se băga; de-abia dacă Îl cunoștea; se pare că el a mai părăsit și o altă iubită În vacanță... Mintea mea era chinuită de gânduri terifiante - și de dezamăgire. O! Dezamăgirea! Este cea mai rea dintre toate suferințele posibile. Este atât de deprimantă Încât nu mai poți face nimic să scapi de ea; trebuie să treacă de la sine... În ani de zile, poate În decenii, i-am spus eu lui Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o să mă uit la voi cum vă dați sufletul de oboseală În timp ce eu o să mănânc Înghețată de cactus sau altceva. —Vin eu, am spus, urmând-o pe Lauren În apă. Poate că o baie mă va ajuta să-mi risipesc dezamăgirea lipsită de orice speranță, mă gândeam, În timp ce mă avântam În piscină lovind apa, care avea temperatura corpului, acea temperatură de piscină de hotel care fetelor le place la nebunie, dar pe care bărbații nu pot să o sufere. —Douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
verighete la fel, Sophie, zise Marci Într-o manieră care nu mai lăsa loc pentru nici o Îndoială. Dar bănuiesc că o fi prea Întuneric aici ca să observi asta, Sophie. —Mă cheamă Sophia, spuse ea. Apoi, cu un oftat puternic de dezamăgire, adăugă: —Ei, felicitări atunci, Sylvie. Îl știu pe superbul tău soț de... Dumnezeule, dintotdeauna, de când eram la liceu. Eram uite-așa, zise ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
clasa economic Într-un avion al unei companii americane. Această Îmbunătățire ilegală a condițiilor noastre de zbor nu a ajutat Însă prea mult la ridicarea moralului lui Lauren. De când Giles Monterey Își dezvăluise logodna, ea Își luase aerul de adâncă dezamăgire al unei logodnice părăsite, care se așteptase să se mărite sigur cu bărbatul În cauză. Era prea mult. De când părăsisem Park Hyatt cu câteva ore mai devreme, Lauren de-abia dacă Își scosese vreun pic ochelarii de soare de la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să trimiteți sus la atelier pe cineva cu ceai pentru toată lumea? Sylvie sunt... OK, mersi, am spus, punând receptorul jos. Apoi m-am Întors spre Lauren. Ce o să faci cu inima? Am Întrebat-o. Lauren oftă. Chipul ei era numai dezamăgire. A, inima e la el, stai liniștită. Bănuiesc că norocoasa lui logodnică o va primi În curând. O lacrimă fugară Îi apăru la colțul unui ochi. Se rostogoli pe o parte a nasului și se opri pe buză, tragic. Scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fost atât de naivă, să-l las pe Sanford În preajma mea, să petreacă timp cu mine, gândindu-mă că pentru el era suficient asta. E un bărbat extraordinar, da’ nu e... Giles Monterey, nu? Nimic nu e mai rău decât dezamăgirea În dragoste, așa-i? Eu speram la o ședință de Cuplare cu domnul Moscova și nu m-am ales decât cu o afurisită de pereche de butoni Fabergé și cu un sărut din partea unui pat cu apă. Ăsta e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Poate că sunt sub puterea unei vrăji care zice că nimic nu este vreodată suficient de bun. Cenușiul din oglindă se amestecă, se învârtejește, ar putea fi orice. Indiferent ce ar ascunde viitorul, în cele din urmă va fi o dezamăgire. Și Helen mă prinde și de cealaltă mână. Ținându-mi mâinile, mă trage spre ea și zice: — Uită-te la mine. Ți-a zis Mona ceva? Tu te iubești pe tine, zic. Pur și simplu nu vreau să mai fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
etern-umană (sau vanitate?!) care ne umflă pânzele corăbiilor; visăm să urcăm într-o cursă rapidă, care să ne ducă direct, confortabil și sigur la destinație. Unii au noroc. Cei mai mulți însă avem de înfruntat viscole și întroieniri; vânăm iluzii și prindem dezamăgiri. Important este să le putem face față rămânând verticali; cursa vieții, care trece uneori doar o singură dată prin stația în care așteptăm, oprește, ne dă prilejul să urcăm și pornește mai departe depinde de noi dacă știm să alegem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sau chiar și Grace Metalious. Cu toții stăteau destul de aproape. Mai era apoi Robert Lowell, care locuia după colț. Însă nici el n-a venit. Un singur scriitor a venit În timpul șederii mele aici și, la Început, a fost o mare dezamăgire. Încă nu era celebru, iar Alvin, vorbind despre el cu Norman Într-o zi, cînd scriitorul tocmai părăsea librăria, l-a făcut „personaj boem”. La ora aia Încă mă aflam În etapa burgheză a vieții mele, așa că acesta nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
eram sigur c-o avem, dar se pare că m-am Înșelat. Îmi pare foarte rău. A rostit aceste cuvinte cu ochii În podeaua din fața picioarelor clientei, incapabil să i se uite În ochi și să-i citească În ei dezamăgirea. Era negru la față de supărare, și mi-am dat seama că reușise s-o Întristeze și pe clientă, care fără Îndoială regreta că avusese ideea de a cere acea carte. Vai, cît aș fi vrut atunci să sar din ascunzătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ai evreilor, după ce atâta amar de vreme i-a criticat vehement. Este această nouă poziție credibilă? De cele mai multe ori „alegătorii îi judecă pe politicieni după capacitatea acestora de a vorbi pe limba lor și de a le reflecta speranțele și dezamăgirile. Construindu-și o imagine de dușman aprig al corupției, Vadim poate fi văzut ca un adevărat om al poporului (asemenea lui Iliescu), în ciuda averii sale și a legăturilor cu persoane suspecte din politică și din lumea afacerilor, atât înainte, cât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
convins populația că sunt cei mai buni. Au condus atât de nefericit țara cei aflați acum la putere și n-au avut nici măcar 5 specialiști ca lumea într-un minister, nicidecum 15 000 de specialiști, încât PDSR revine tocmai datorită dezamăgirii oamenilor față de cei pe care i-au votat (în 1996)”. Într-adevăr, mulți români au fost nemulțumiți de neîndeplinirea promisiunilor asumate de fosta putere, la care s-au adăugat cei care nu agreau astfel de măsuri. Fostul președinte nu s-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fie dintr-o neînțelegere a realităților economice și social-politice ale României. Mă refer de asemenea la aceia care nu votează nici ei corect, fără să le pese de viitorul țării și al copiilor lor sau din „răzbunare”, probabil datorită unor dezamăgiri anterioare. Pe fondul sărăciei care domină la noi pături largi ale populației și a contrastului tot mai izbitor dintre cei săraci (care ajung tot mai des la disperare și chiar sinucidere) și luxul afișat cu nerușinare de mulți dintre cei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
spirituală care e mai prețioasă decât cea dintâi. Cândva, spunea Ioan Slavici că: „E o mare bogăție să te mulțumești cu puțin”. Cu alte cuvinte, e bine să avem dorințe moderate și firești pentru a nu face loc unor mari dezamăgiri. Se înșeală cei care îi disprețuiesc pe săraci, considerându-i incapabili, ori proști. Aceasta e lipsă de respect, de omenie și de caracter. „Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc. Spiritul de rând se ocupă cu batjocura, cu criticile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
grijă; și Ana-Diana-Claudia, o fată despre care Alin își imagina că îi este nevastă, dar nu îi era. Totuși, a venit și ea, din curiozitate și ca să se ocupe cineva și de Alin. Ajungând la cabană, am suferit o mică dezamăgire, coșmelia fiind, de fapt, o casă normală, fără acoperiș de lemn și fără lupi la intrare, cum mă așteptasem eu. Ne-am îmbrăcat cu haine călduroase, blănuri, pufoaice, pantaloni din păr de cămilă, șoșoni și ce mai găsiserăm prin case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o armată de fete cu ochii limpezi și liniștiți, ochi cam alarmanți, poate tocmai pentru că sunt prea limpezi și liniștiți. Printre ele își face loc un bărbat palid și bărbos, cu privirea sarcastică și colțurile buzelor schițând o grimasă de dezamăgire. — Sunt dezolat că trebuie să contrazic un ilustru coleg - spune el - dar autenticitatea acestui text a fost dovedită de regăsirea manuscriselor pe care cimerienii le ascunseseră! — Sunt uimit, Galligani - geme Uzzi-Tuzii! - că tu conferi autoritatea catedrei tale de limbi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să traversezi anticamere și birouri, o senzație de anxietate te umplea de fiori și frisoane. De fapt, voiau pur și simplu să răspundă reclamației tale în legătură cu În jurul unei gropi goale de Calixto Bandera! În locul angoasei, simți trezindu-se în tine dezamăgirea avută când ai luat în mână o copertă dezlipită, înăuntru cu niște foi destrămate și uzate. — Sigur că am făcut o reclamație! răspunzi tu. Vă lăudați atât cu biblioteca-model a închisorii-model, dar când cer un volum cu fișa reglementară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
le elimin pe toate tinerele femei purtând o blană de culoare deschisă, ca cea pe care o purta ea ultima dată, încât, văzând-o de departe, să pot fi sigur că este ea, fără a mă expune la echivocuri și dezamăgiri; și să-i suprim pe toți tinerii care au aerul că ar putea fi prietenii Franziskăi, poate chiar pe punctul de a o întâlni intenționat, reținând-o cu o conversație plăcută, în clipa în care eu ar trebui să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
obținând independența și făcând primii pași în lume. Dar prin ce adolescență frământată trecuse continentul african, cu dictatori înfumurați și birocrația lor coruptă. Și, în tot acest timp, africanii nu încercau decât să ducă o viață decentă în mijlocul harababurii și dezamăgirii generale. Oare persoanele care iau decizii în lumea aceasta, oamenii puternici de la Washington și Londra, au habar că există oameni ca Motholeli și Puso? Le pasă de ei? Era sigură că le-ar păsa dacă ar ști de existența lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
viața ca să ajung până aici. Directorul de imagine zice să-i dăm drumul și să ne lipim sânii de mașini. — Tot timpul, când eram în creștere, zice Evie, am crezut că a fi femeie o să fie... nu așa o mare dezamăgire. Tot ce mi-am dorit eu vreodată a fost să fiu singură la părinți. Fotograful zice: — Perfecto. Capitolul 17 Surorile Rhea sunt de fapt trei bărbați albi numai piele și os care-și fac veacul într-un apartament din hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să fie adevărat. Mai întâi, fixativul explodat care nu l-a omorât. Apoi familia noastră care nu l-a putut da uitării. Acum chiar și mortalul virus SIDA mi-a tras țeapă. Fratele meu nu-i decât o futută de dezamăgire amară după alta. Auzi ușa deschizându-se și închizându-se undeva, apoi altă ușă, apoi altă ușă se deschide și Brandy e acolo, spunând: „Daisy, scumpo“, și pășește în fum și muzică cha-cha îmbrăcată într-un uluitor costum de călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
s-a întors cu spatele la el, privind pe fereastră. Nu era nimic de văzut acolo. De aceea renunță destul de repede și se întoarse bolborosind, umflîndu-și obrajii, "aha, deci și dumneata ești din ăia, jurnaliști!" Nu putea ști dacă e încântare sau dezamăgire. A încuviințat. Era și el unul dintre jurnaliști. "De la gazeta asta, de la Dimineața ?" Nu, de la alta, toate gazetele vor să scrie despre Cocoș. Lumea citește asta." "Lumea e nebună. Nu-i place să trăiască liniștit." Nu l-a contrazis, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]