1,662 matches
-
va înarma. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. El declara în acest sens: “Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni”. La 11 decembrie 1932 cele cinci mari puteri au acordat Germaniei, în cadrul conferinței, egalitatea în drepturi, la fel și celorlalte state învinse în Primul Război Mondial
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
câte 200.000 de oameni pentru nevoile de apărare a propriilor țări, urmând ca Franța să posede suplimentar pentru apărarea “teritoriilor de peste mări” încă 200.000 de oameni 15. Nicolae Titulescu se arată și el de acord cu planul de dezarmare propus de Regatul Unit dar arăta că “o convenție a dezarmării care nu ar stabili o sinteză justă între cei trei factori esențiali: gradul de dezarmare, gradul de securitate și gradul de aplicare a principiului egalității, nu ar corespunde posibilităților
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
țări, urmând ca Franța să posede suplimentar pentru apărarea “teritoriilor de peste mări” încă 200.000 de oameni 15. Nicolae Titulescu se arată și el de acord cu planul de dezarmare propus de Regatul Unit dar arăta că “o convenție a dezarmării care nu ar stabili o sinteză justă între cei trei factori esențiali: gradul de dezarmare, gradul de securitate și gradul de aplicare a principiului egalității, nu ar corespunde posibilităților actuale și nu ar fi deci realizabilă 16. Titulescu afirma că
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de oameni 15. Nicolae Titulescu se arată și el de acord cu planul de dezarmare propus de Regatul Unit dar arăta că “o convenție a dezarmării care nu ar stabili o sinteză justă între cei trei factori esențiali: gradul de dezarmare, gradul de securitate și gradul de aplicare a principiului egalității, nu ar corespunde posibilităților actuale și nu ar fi deci realizabilă 16. Titulescu afirma că “România trebuie să aibă armata corespunzătoare securității sale în raport cu situația sa geografică” . Ocupând în 30
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
1933 funcția de cancelar, Hitler a modificat brusc politica externă a Germaniei și potrivit sloganului “dominația lumii sau prăbușirea”, a orientat-o împotriva tratatelor de la Versailles și a statu-qvoului postbelic. El a refuzat să accepte propunerile statelor învingătoare privind condițiile dezarmării și a amenințat că va părăsi conferința dacă nu se dă satisfacție pretențiilor germane. În acest sens, Titulescu declara: “Hitler ar putea fi violent în formă și intransigent asupra fondului și în acest caz nu ar rămâne conferința decât să
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fondului și în acest caz nu ar rămâne conferința decât să constate eșecul datorat Germaniei” . La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă temându se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării. La 21 octombrie 1933 Germania a părăsit și Liga Națiunilor Marea Britanie, Franța, Italia și Germania 20. În esență era vorba de a reconstitui un “directorat” al marilor puteri în politica europeană. Cei patru aveau dreptul să revizuiască tratatele și să
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ei” . Se sfârșea astfel I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană în Titulescu printr-un eșec tentativa marilor puteri de a-și subordona statele mici și mijlocii în politica europeană. Prin retragerea Germaniei de la Conferința dezarmării aceasta se încheia printr un eșec. Totuși, în urma dezbaterilor care au avut loc s-a născut un nou instrument de securitate reprezentat de așa numita definiție a agresorului. Aceasta a fost propusă de reprezentantul sovietic Litvinov. Titulescu a susținut încă
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica, însemnează a substitui vagilor Gheorghe Matei, Dezarmarea în contextul problemelor internaționale și atitudinea României (1919 4 aspirațiuni de ideal, care au stăpânit până astăzi eforturile națiunilor și ale conducătorilor lor, o bază practică și solidă care constituie punctul de plecare al unei întregi vieți” . Marele jurist belgian
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
valoarea exemplului. În primul rând al acestor negociatori vom saluta cu gratitudine un ilustru om de stat al României contemporane, a cărui personalitate întrunește în Europa și în lumea internațională simpatii unanime: d-l. Titulescu” . În legătură cu activitatea Ligii Națiunilor în ceea ce privește dezarmarea, I.Gh.Duca spunea în 1933: “lumea nu va mai ieși din starea gravă de astăzi cât timp statele participante ale Societății Națiunilor nu se vor decide să prevadă în Pactul ei, precum și în înțelegerile și hotărârile internaționale, sancțiuni efective. Cât
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cu care Titulescu a apărat prevederile Pactului Ligii Națiunilor, el văzând această instituție a păcii ca “o parte a propriei sale vieți”. Pe această linie, a conservării păcii generale, se înscriu și eforturile diplomatice depuse de Nicolae Titulescu în cadrul Conferinței dezarmării, desfășurată la Geneva, unde acesta a susținut punctul de vedere francez, ca o premisă fundamentală a realizării scopului acestei conferințe. Diplomatul român este apreciat în mod deosebit datorită ideilor sale care au străbătut timpul până în zilele noastre. Nicolae Titulescu reprezintă
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. b Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. c Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar la celălalt pol fiind răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
a școlilor de afaceri, respectul înalt și valorile pieței pentru Master în administrarea afacerilor (MBA), care est e o invenție americană, reflectă tendințele globalizării educaționale. Fap tul că întregul Consiliu de Securitate a votat pentru Rezoluția 1441, care viz a dezarmarea Irakului, reflectă globalizarea și în gândirea geopolitică. Comunicațiile și trans portul rapid și ușor în jurul pământului a împi ns, mai departe, globalizarea. Din această perspectivă, putem afirma că există at ât câștigători, cât și perdanți ai globalizării. Principalii perdan ți
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cât și la apărarea drepturilor omului față de abuzurile practicate în Est prin stalinism și alte variante ale cultului personalității. Vestul rămâne marcat de discriminările oamenilor de culoare și de alte forme de rasism, xenofobie ori iredentism, combinate cu mișcările pentru dezarmare și pace, cu feminismul care s-a reflectat și în filosofie prin critica "androcentrismului", sexismului, rasismului, a opresiunii de clasă. Căci femeile ar fi ca și "proletariatul" din teoria marxistă: o subclasă marginală a societății moderne. Cam așa se prezenta
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
președintelui american Wilson, a fost abandonată de succesorul său republican, adept al principiului izolaționist. Wilson, bolnav, n-a mai putut lupta pentru idealurile sale [1, p. 20]. În Statele Unite, în Anglia și în alte țări, s-au făcut propuneri de dezarmare, care au și fost traduse în fapt. Astfel, pe baza propunerilor de dezarmare navală, guvernele britanic și american au început să-și scufunde vasele de război și să-și distrugă organizarea militară. Logica de neînțeles a acestor măsuri se referă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
izolaționist. Wilson, bolnav, n-a mai putut lupta pentru idealurile sale [1, p. 20]. În Statele Unite, în Anglia și în alte țări, s-au făcut propuneri de dezarmare, care au și fost traduse în fapt. Astfel, pe baza propunerilor de dezarmare navală, guvernele britanic și american au început să-și scufunde vasele de război și să-și distrugă organizarea militară. Logica de neînțeles a acestor măsuri se referă la moralitate în felul următor: "ar fi imoral să fie dezarmați învinșii, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
și incertă. Ea este imensă, difuză, imprecisă. Ea este literalmente incomensurabilă. Amenințarea hitleristă era vociferantă și confirmată neîncetat în acțiuni: remilitarizarea Renaniei, Anschluss, redobîndirea Sudeților, vasalizarea Cehoslovaciei. Amenințarea URSS nu comportă nici vociferări, nici revendicări. Ea vorbește de pace, de dezarmare, de denuclearizare. Singura realitate a amenințării constă în puterea absolută a partidului care ia toate deciziile în secret și dispune de puterea militară absolută. Există de acum între Imperiu și Occidentul european nu o cortină de fier, ci un baraj
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de față, renașterea Europei și deschiderea sa către lume sînt inseparabile. Astfel, Europa va lansa asupra planetei nu extremități cuceritoare, ci pseudopode pacificatoare. Europa trebuie să-și realizeze pacea și să promoveze pacea. Recompunerea pașnică a Europei necesită continuarea marii dezarmări începute, care necesită la rîndul ei o înțelegere în acest sens între Statele Unite și Rusia. În caz favorabil, putem spera la suprimarea armelor tradiționale, așa cum se întîmplă deja în Costa Rica și cum s-a preconizat în Elveția în 1989. Ar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
retragerii au o existență ștearsă și nepopulară de obicei scurtă deoarece acțiunile lor au adesea consecințele neintenționate de a favoriza apariția unor grupuri sociale puternice, ce acționează la distanță de statul despotic, dar la a cărui demontare contribuie. Ajutînd la dezarmarea Leviathan-ului, politicienii retragerii încurajează apariția societății civile, auto-organizate, ale cărei dispute, conflicte și rebeliuni îi descurajează. Aceștia află prea tîrziu că o guvernare eficientă necesită în primul rînd cîștigarea încrederii cetățenilor, iar aceasta implică nu doar demontare și completare ci
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
se bazează pe concluzia la fel de generalizată că "Bufnița Minervei planează acum deasupra națiunilor și a naționalismului" (Hobsbawm). Generalizările de acest fel subestimează realitățile distribuirii inegale a naționalismului în Europa, simplifică multiplele sale cauze și scurtcircuitează problema normativă și strategică de dezarmare a naționalismului. Din perspectiva societății civile, există necesitatea stringentă de a extinde limitele imaginației politice contemporane, de a gîndi diferit despre problemele întrepătrunse ale naționalismului, identității naționale și democrației și de a considera cum pot fi depășite limitele democrației, în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată prevedea următoarele principii: dreptul popoarelor de a dispune de propria soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezarmarea. În relațiile internaționale, tinerele state au optat pentru neutralitate, concretizată în mișcarea de nealiniere, refuzând aderarea la blocurile militare. Această conferință a proclamat nașterea Lumii a Treia. o în anul 1960, O.N.U. a adoptat Rezoluția 1514 prin care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român a decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea lui Constantin Diamandy, reprezentantul român în Rusia (3 decembrie 1917), ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului trimis în Rusia la sfârșitul anului 1916 (13 ianuarie 1918). Tratatul de pace de la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de îmbunătățire a relațiilor dintre Franța și Germania. Pactul Briand Kellogg (1928) prin care 63 de state se angajau să nu recurgă la război pentru rezolvarea neînțelegerilor dintre ele; însă pactul nu prevedea măsuri concrete pentru a evita războaiele; Conferința dezarmării de la Geneva (1932-1935); au participat 61 de state, între care S.U.A. și U.R.S.S, care nu erau membre ale Societății Națiunilor. Conferința nu a avut rezultate din cauza intereselor divergente dintre Marile Puteri, în timp ce, în 1933, Germania s-a retras
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Adunării Generale a O.N.U., fiind primul demnitar din țările socialiste care a ocupat această funcție. Una dintre cele mai importante inițiative românești în cadrul O.N.U. a fost propunerea ca deceniul 1970 1980 să fie denumit „Deceniul de dezarmare al Națiunilor Unite”. România s-a implicat activ în operațiuni de menținere a păcii în Somalia, Rwanda, Angolo, Kosovo etc. b) Organizația Tratatului Atlanticului de Nord La baza acestei organizații politico-militare stă tratatul semnat la Washington la 4 aprilie 1949
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
atât în legătură cu pericolul pe care îl reprezenta guvernul irakian, cât și cu beneficiile înlăturării lui Saddam Hussein. El a promis în mod serios trupelor americane că "amenințarea teroristă care plana asupra Americii și a lumii va fi redusă din momentul dezarmării lui Saddam Hussein"178. Invazia și ocupația au amplificat de fapt acest pericol. Capitolul XIII Confruntarea cu Al Qaeda În prima jumătate a vieții mele de adult, mi-am petrecut mult timp studiind guvernele comuniste. În perioada lor de glorie
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]