1,137 matches
-
hala de carne gemea burdușită cu tot felul de produse animalice. După câteva Învârtiri În raza tonetelor cu zarzavaturi, avea să constate o inexplicabilă Îmbulzeală În care cetățenii Înfometați, cumpărau până și produsele deteriorate.Curios, intră În hala de carne. Deziluzia fu totală! Află numeroși măcelari Îmbrăcați În halate exagerat de albe având orice cută nivelată la perfecție, ce În grupuri stăteau de vorbă din lipsă de altă ocupație.În afară de unele căpățâni de porc cu aspect disgrațios, intrate aproape În putrefacție
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sunt numărate. Astăzi existăm, mâine cine poate ști...? Privește la omul din fața dumitale, ajuns la apogeul drumului.Parcă ieri am pășit În lume cu iluzii, având speranțe nemărginite ca după o viață Întreagă de muncă, de suferințe, să constat cu deziluzie cât de zadarnică a fost alergătura! Întreaga noastră viață, a oamenilor nu-i decât un amăgitor vis. Vai și amar de acei ce cred În himere...!!” Frumoasa picoliță dispăruse. De acea Tony Pavone făcu plinul paharelor, toastând. „Beau În sănătatea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
taximetru, Încrămădindu-l amândoi, mai mult, aruncându-l pe banca din spatele mașinei. Cu nervii la pământ, Atena parcurse pe jos marele bulevard. La Universitate reuși Însfârșit să abordeze un taximetru particular ce lucra la negru, se urcă Înăuntru cu o amarnică deziluzie a timpului și banilor cheltuiți Însă, cu o experiență de viață necesară...!! VII PENETENCIARUL RAHOVA BUCUREȘTI Sfătuit de un arestat ce Împărțise celula cu el timp de două săptămâni și care trecuse de câteva ori prin multe Închisori din țară
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Capitalei unde produsele vegetale și animale era expuse demonstrativ Într-o abudență aproape incredibilă. Locuitorii acestei țări flămânzi, pândeau momentul când cortegiul prezidențial se Îndrepta către alte piețe ale orașului, se năpusteau să facă cumpărături, acum era momentul. Dar, totală deziluzie...! Toate produsele alimentare dispăruse ca prin vrăjitorie...! Exponatele erau ridicate cu maximă rapiditate și afișate estetic la următoarea piață unde cortegiul era așteptat. Pentru a calma spiritele agitate, propagandiștii Dictatorului răspândiră un incredibil svon: Tovarășul Nicolae Ceușescu e convins de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu o țin pe Ester de mână, ea să nu se sprijine de brațul meu și, dincolo de toate acestea, să nu-mi scuture ea zăpada de pe umeri. I-am zâmbit înțelegător inginerului, aproape îmi venea să-mi cer scuze pentru deziluzia cu care îl pocnise revederea cu Ester. Am zâmbit de câteva ori încurajator, „Înghite hapul, n-ai ce-i face, inginere, viața e mult mai înțeleaptă decât noi“. Și m-am lăsat dus pe calea pe care, odinioară, intrau pușcăriașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și fracul lui Satanovski Îi puneau tălpile pe jar. Halucinațiile Își aveau sorgintea În pachetele de cărți de joc pe care inginerul Edward le ținea ascunse În șosete, În mâneci, sub gulerul cămășii sau În buzunare. Acolo se amestecau iluziile, deziluziile și sentimentele lui Noimann. Apariția piciorului era poate un semn ca Noimann s-o ia din loc... ... Stomatologul făcu un pas spre dulap, dar piciorul Îi bară trecerea. „Încotro?” Îl Întrebă el. „Vreau să văd ce e acolo.” „Poftim”, făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
deschidea era plin de spini, dar nu i-ar fi cerut să i se alăture, dacă n-ar fi fost convins că are tăria sufletească necesară. Ea lăsase capul în jos, spunându-i că-l va urma oriunde. Prima ei deziluzie veni la câteva săptămâni, când se plimba pe puntea vasului Peninsular & Oriental, scrutând întinderea mării Roșii. Tălpile de cauciuc ale pantofilor ei scârțâiau la fiecare pas pe care-l făcea pe lângă pasagerii de clasa întâi, întinși pe scaune pliante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un romantic incurabil într-un timp debusolat cu armura și armele unui cavaler veșnic rătăcitor ce traversează deșertul infinit al sufletului său melancolic. Cititorul atent va descoperi în versurile sale și o parte din sufletul lui bântuit de dorințe, iluzii deziluzii, amintiri, speranțe, totul o luptă continuă a vieții în aceste vremuri tulburi. De multe ori împreună poet - cititor își continuă peregrinările , cercetând și lăsându-se cercetat, trecând din ce în ce mai des de la starea de reverie la plonjarea în real, amplificând un cuvânt
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fost puțin plecat cu tirul, atâta tot! Îmi voi reveni, îi promit eu, trec printr-o perioadè mai dificilè și, ca sè fac discuția dintre noi sè alunece mai ușor, accept sè-i spun adevèrul, E vorba de o fatè, o deziluzie sentimentalè, parcè așa se spune, nu!? Aha, zâmbește el cu subînțeles, aha, așa mai merge, știam eu cè-i vorba de o femeie! O sè-mi treacè, îl asigur eu, Dacè vrei, el binevoitor, amânèm orele de conducere și te pregètești pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Toate amintirile i se răsculaseră. Cereau noi interpretări. Scormoneau prin răni vechi. Răbufneau în judecăți aspre, necruțătoare. O mânau spre prima ei dragoste. Se împotrivea. Își interzisese să-și mai amintească vreodată de acea perioadă. Prima ei dragoste... Ce infernală deziluzie! Doar oroare, umilință, cruzime, perfidie și răzbunări crunte... Dar, mai ales, groaza, groaza că și-ar putea surprinde soțul într-una din multiplele, nebănuitele lui forme de împerechere. El o făcea întotdeauna, cu bună știință, părtașă la ele. După care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
e o gâsculiță imatură. Mă gândeam că ar trebui s-o previn dinainte pe Lesley să nu conteze pe el și, odată ce ea Înțelege asta, totul ar fi În regulă. — Adică, tu chiar ai Încurajat-o? — Mi-am zis că deziluzia ar putea tot atât de bine să vină mai devreme decât mai târziu. Iar ea ar fi Încercat oricum, indiferent de ce spuneam eu, Sam. — Probabil că ai dreptate. — E aproape sigur că Linda a fost cea care le-a dat ălora numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dădea spre stradă. Ne amintim desigur și cum, În mai puțin de patruzeci și opt de ore, arborarea de drapele se răspândise În toată țara, ca un fitil de pulbere, ca o nouă epidemie. Odată trecute aceste șapte luni de deziluzii continue și anevoie suportate, numai câteva drapele supraviețuiră ici și colo, și, chiar și acelea, reduse la niște zdrențe melancolice, cu culorile mâncate de soare și spălate de ploaie, pe lângă arhitectura distrusă În mod lamentabil a stemei. Dând dovadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
primești de la mine ceea ce doresc să îți ofer, iar eu, măcar de data aceasta, nu voi începe să mă cert cu el, așa cum fac de obicei, nu îi voi prezenta, cu cea mai mare seriozitate, ca un curator novice, catalogul deziluziilor mele, ci îmi voi scoate cămașa de noapte și voi sări în pat așa cum te arunci într-o piscină, dintr-odată, fără să verifici cum e apa, chiar în mijlocul ei, și, în fond, de ce nu, suntem soț și soție, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și-o ascundă lui Însuși, mascând-o cu o melancolie de duzină. Acum văd următorul file, unde În fond Încerca să romanțeze ceea ce-mi spusese despre meseria lui a doua zi, la Garamond. Îi regăsesc În el acribia, patima, deziluzia de redactor care scrie printr-o persoană interpusă, nostalgia lui după o creativitate nerealizată vreodată, rigoarea lui morală care-l obliga să se pedepsească pentru că dorea ceva la care simțea că nu are dreptul, dând dorinței lui o imagine patetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe cale de Îmbătrânire, atunci cum să nu-și plece urechea la doctrinele secrete ale misticilor musulmani, la acea Îngrămădire hieratică de comori ascunse? Poate că de aici se naște acea legendă despre cavalerii Templului ce Încă obsedează mințile pline de deziluzii și arzătoare de dorințe, povestea despre o putere fără margini care de atunci Încolo nu mai știe asupra cui să se exercite... Și totuși, chiar pe la apusul mitului, sosește Ludovic, regele sfânt, regele care stă la masă cu marele Aquinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Pentru cine nu are credință e un mod de a-l regăsi pe Dumnezeu fără a pune sub semnul Întrebării propria necredință, pentru că e vorba de un Pol Nul. Știi, pentru cei din generația mea, care s-au hrănit cu deziluzii și la prânz, și la cină, asta poate fi o mângâiere”. „Dintre generații, a mea s-a hrănit cu mai multe deziluzii”. „Prezumțios. Nu, pentru voi asta a fost doar vreme de un sezon, ați cântat Carmagnola, iar apoi v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru că e vorba de un Pol Nul. Știi, pentru cei din generația mea, care s-au hrănit cu deziluzii și la prânz, și la cină, asta poate fi o mângâiere”. „Dintre generații, a mea s-a hrănit cu mai multe deziluzii”. „Prezumțios. Nu, pentru voi asta a fost doar vreme de un sezon, ați cântat Carmagnola, iar apoi v-ați trezit tot În Vendeea. O să treacă repede. Pentru noi a fost altfel. Întâi fascismul, chiar dacă l-am trăit când eram copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Și sunt unicul lucru adevărat pe care mi-l aduc aminte”. Ceilalți n-au Înțeles, eu am intuit - iar acum știu. Mai ales În lunile acelea, când Înota În minciuna diabolicilor, și după atâția ani În care-și bandajase rana deziluziei provocate de minciunile din romane, zilele petrecute la *** Îi apăreau În memorie ca o lume În care un glonte e un glonte, ori că te ferești de el, ori că te nimerește, iar cele două tabere se conturau net una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mutat în registrul ontologic și moral legitim al ființei umane autentice. În lipsa libertății, greutățile vieții pot fi, eventual și accidental, mai mici, dar rămîn oricum, într un fel, subumane, iar bucuriile ne apropie și ele de vecinii noștri, animalele. Oricîte deziluzii am acumulat în acești ani, nu avem voie să uităm acest lucru. Mergînd însă pe firul metaforei, m-am gîndit că aerul libertății se vede în obrajii celor care îl respiră regulat și firesc : sînt roșii și luminoși. De ce oare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca și dumneavoastră, și el servește de a ne acuza pe noi de separatiști.” Ioncu se împotrivea încercărilor de a reduce Basarabia la un simplu guvernământ al Ucrainei și preciza: „Dacă în aspirațiile noastre politice ne vom lovi mereu de deziluzii, atunci noi, urmând drumul necesității, care nu cunoaște hotare, din prieteni ai democrației rusești ne vom face separatiști”. Evenimentele au mers pe acest făgaș; Ucraina n-a renunțat la pretențiile sale, iar democrația rusă s-a dovedit mult prea slabă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mi-ai dat ghirlanda și nu te-am strâns în brațe? ― Acum ne-a văzut Khokha, îmi explică Maitreyi, uitîndu-se în toate părțile cu teamă. Trebuie să întărim unirea noastră, să nu fim blestemați, să nu supărăm ritmul. Încercai aceeași deziluzie și desfătare pe care o aveam de câte ori descifram în dragostea și sufletul Maitreyiei jungla superstițiilor. Ritmul, karma, strămoșii... Câte puteri trebuiau întrebate și invitate pentru asigurarea fericirii noastre?... ― Ți-am ales piatra pentru inel, îmi spuse Maitreyi, dezlegând din colțul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
poate și trebuie să-și investească întreaga concentrare de resurse și potențe. Spre deosebire de efemeritatea structurilor temporale, dimensiunea surprinsă de privirea ce se desprinde din orbirea mundanului relativ oferă deplinătatea și siguranța unei stabilități spirituale infailibile. Important este faptul că lumea deziluziilor și efemerității spiritului uman exilat în corporalitate fiind învăluită de imperiul veșnic al transcendenței se dovedește a fi, în finitudinea sa insignifiantă, parte a unei armonii supracosmice. Odată cu revelarea acestor evidențe mistice majore, se impune ca necesitate firească și fundamentală
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea durere ce nu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
două mii de ani așa este lumea... Sigur, eu nu te contrazic, aceasta-i lumea din jur și n-o s-o schimbăm nici eu, nici tu, nici nimeni... Spun doar că tu ar trebui să te schimbi, ca să nu mai ai deziluzii... Cam aceasta va fi încheierea... îi aude glasul zeflemitor și acea veche, foarte veche umbră de tandrețe în ironie. Totuși, tandrețe. Oricât ar fi Niki de lunecos, aici nu poate să se înșele... Ceva ce nu s-ar putea altfel
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am coborât grijuliu scara de lemn, în timp ce restul casei continua să se repauzeze, numai ca să-mi pot urma tabietul ! Numai pentru ca să închin câteva ore solitudinii și să fiu întărit sufletește pentru sindrofie, ca un Anteu care a atins pământul... Ce deziluzie !... Și măcar dacă ar fi cineva mai puțin agasant ! Marie-Liliane, de pildă... Dar într-un asemenea caz, Sophie s-ar fi cuvenit să fie la curent și să-și aștepte prietena ! Prietena mea ? Numai ție îți datorez atenția ei ! Probabil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]