1,428 matches
-
Konstatin von Neurath, ministrul de externe al Germaniei declara la 7 februarie 1933 ambasadorului italian la Berlin că “ obiectivul general urmărit de noi în această regiune este nu numai de a acționa pentru slăbirea treptată ci, dacă e posibil, pentru dezintegrarea în cele din urmă a Micii Înțelegeri”. Prin acest “Pact de reorganizare”, Mica Înțelegere își propunea menținerea păcii, întărirea relațiilor economice cu toate statele fără nici o deosebire și în special cu statele din Europa Centrală, stabilizarea politică în Europa Centrală
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ale existenței sale, ocupația sovietică, prigoana politică și cultural - religioasă, deportările masive în alte zone ale U.R.S.S., chiar dincolo de Cercul Polar. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat ci, pur și simplu, au declanșat procesul dezintegrării teritoriale a României. Căci, odată satisfăcute revendicările Moscovei, nu mai puteau fi stăvilite pretențiile revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia și U.R.S.S. PRESIUNILE GERMANIEI ȘI ITALIEI ASUPRA ROMÂNIEI. CEDAREA CADRILATERULUI ȘI A NORD - ESTULUI TRANSILVANIEI
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
introdusă de Albert Einstein și a constantei Planck. Confirmă existența razelor de origine extraterestră și le numește "raze cosmice". 192 Ernest Rutherford (1871-1937), specialist englez în fizica nucleară. Descrie conceptul de half-life radioactivity. Explică radioactivitatea ca fiind un fenomen de dezintegrare a materiei, care transformă un element chimic în altul sau îl descompune în radiații alfa, beta și gamma (primește Premiul Nobel pentru chimie în 1908). Descrie modelul Rutherford al atomului, descrie "scindarea atomului" prin reacția nucleară și descoperă existența protonului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
te face să cumperi mai mult decât ai nevoie. Problemele cele mai usturătoare generate de această eră a consumului sunt accentuarea poluării, promovarea unor stiluri de viață nesănătoase, creșterea enormă a decalajelor nivelurilor de trai și poate cea mai importantă dezintegrarea comunității prin promovarea unei subculturi care anulează conștiința și în mod paradoxal chiar libertatea. Puțini au curajul să spună nu comodității pentru a ieși dintr-un sistem care epuizează și alienează individul obișnuit, aspirat într-un vârtej al nonvalorilor. Asta
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
este un instrument rațional al politicii externe, deoarece implică riscul escaladării unui război nuclear autodistructiv. În consecință, o națiune ce-și dorește o expansiune imperialistă a puterii va folosi metode economice și culturale în locul celei militare. Pe de altă parte, dezintegrarea imperiilor coloniale într-un număr mare de state mici, dintre care multe trebuie să-și asigure supraviețuirea prin asistență externă, oferă noi oportunități națiunilor imperialiste de a-și spori puterea prin mijloace economice și culturale. Astfel, China, Uniunea Sovietică și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
interesele și strategiile rusești. Faptul că loialitatea comunistă față de interesele și politicile externe a fost mai importantă decât cea națională a reprezentat un fenomen universal care, ca atare, constituia o sfidare la adresa coeziunii statului-națiune și chiar a existenței sale2. Această dezintegrare a solidarității naționale poate fi numită cu greu regresie a naționalismului, deoarece ea înlocuiește loialitatea față de națiunea proprie cu cea față de una străină. Comuniștii francezi au devenit, cum s-ar spune naționaliști ruși sprijinitori ai politicilor Uniunii Sovietice. Noutatea consta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naționalismului o reprezintă faptul că o organizație ca Națiunile Unite, împreună cu agențiile sale specializate, creată în scopul atingerii intereselor comune ale membrilor, a fost deturnată de la obiectivul său de către naționalismele rivale pentru realizarea intereselor naționale rivale 4. Insecuritatea personală și dezintegrarea socială Calitativ, intensitatea emoțională a identificării individului cu națiunea sa este invers proporțională cu stabilitatea societății, reflectată în sentimentul de securitate al membrilor. Cu cât prima este mai mare, cu atât sunt mai mici șansele ca emoțiile colective să-și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei religii laice. Acum, rivalitățile pentru putere au căpătat aspectul ideologic al luptei dintre bine și rău. Politicile externe s-au transformat în misiuni sacre. Războaiele purtate sunt considerate adevărate cruciade care răspândesc adevărata religie politică în lume. Legătura dintre dezintegrarea socială, insecuritatea personală și ferocitatea dorinței de putere a naționalismului modern poate fi bine studiată mai ales în cazul fascismului german, unde toate cele trei elemente au fost mai dezvoltate decât oriunde în altă parte. În Germania, tendința generală de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
socială, insecuritatea personală și ferocitatea dorinței de putere a naționalismului modern poate fi bine studiată mai ales în cazul fascismului german, unde toate cele trei elemente au fost mai dezvoltate decât oriunde în altă parte. În Germania, tendința generală de dezintegrare socială a fost dusă la extrem din cauza unei conjuncții între anumite elemente caracteristice spiritului național, care favorizau pozițiile exagerate în dauna celor intermediare sau de compromis, precum și a trei evenimente care au slăbit organizarea socială într-o asemenea măsură, încât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
anumite circumstanțe. Caracterul lor pare a-i predestina pe americani, într-o anumită măsură, să joace rolul puterii majore în condițiile secolului XX. Dar nimeni nu poate prezice cu siguranță care le-ar fi moralul în condițiile de privațiuni și dezintegrare care au domnit în diferitele țări beligerante din Europa și Asia în unele perioade din cel de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Nu se pot anticipa nici reacțiile britanicilor la repetarea experiențelor acestui conflict. O dată au rezistat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-se astfel cu cea mai mare eficiență posibilă pacea și securitatea. Pe de altă parte, în realitate, alianțele din cadrul sistemului balanței de putere sunt adesea nesigure, deoarece ele depind de considerentele politice ale membrilor. Abandonarea Triplei Alianțe de către Italia și dezintegrarea sistemului francez de alianțe între 1935 și 1939 ilustrează această slăbiciune a balanței de putere. „Deținătorul” balanțeitc "„Deținătorul” balanței" Ori de câte ori balanța puterii se realizează prin intermediul alianțelor - cum s-a întâmplat, în general, de-a lungul istoriei Europei Occidentale -, se disting
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
generale”. Definit ca diplomație prin intermediul conferințelor dintre marile puteri, care ar fi răspuns oricărei amenințări la adresa sistemului politic prin acțiuni coordonate, Concertul European a devenit instrumentul prin care urmau să fie realizate principiile inițiale ale Sfintei Alianțe și apoi, după dezintegrarea ei culminând cu revoluțiile din 1848, interesele comune ale Europei. A funcționat în multe ocazii în cursul secolului, de la apariția sa în 1814 până la declanșarea primului război mondial, în 1914. Concepția sa - a unității politice a Europei sau, în cuvintele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
devenise un fapt împlinit 20 de ani mai târziu: retragerea voluntară a Marii Britanii din Burma, Ceylon, India, Pakistan, Malaysia, Singapore și Egipt, precum și expulzarea sa din Irak, Iran și Iordania; retragerea forțată a Olandei din Indonezia; expulzarea Franței din Indochina; dezintegrarea imperiilor belgian, britanic, francez și portughez din Asia și formarea statelor independente. Privind în retrospectivă, această revoluție colonială desfășurată în urma celui de-al doilea război mondial a reprezentat atât capitolul final, cât și punctul culminant al procesului de decolonizare care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a debutat cu Revoluția americană împotriva Marii Britanii în secolul al XVIII-lea, a continuat cu revoluțiile din America Latină împotriva Spaniei și Portugaliei, cu cele ale posesiunilor europene împotriva Turciei și a înregistrat un mare progres după primul război mondial odată cu dezintegrarea Imperiului austro-ungar, a părții europene a Imperiului rus și a teritoriilor arabe aparținând Turciei. Ultima fază a revoluției coloniale, urmare a neputinței Europei, a slăbit și mai mult la rândul ei Europa. Dominația politică a Europei de-a lungul perioadei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stat. Astfel, reglementarea unor probleme vechi dă naștere unora noi, iar statul care recunoaște primul noile probleme și alege politicile adecvate va fi în avantaj. Europa și, mai concret, Alianța Atlantică au oferit ilustrarea empirică a acestor teorii generale. Tendințele de dezintegrare din cadrul Alianței Atlantice durează desigur de mult timp. Îndoielile în legătură cu stabilitatea politicii americane de descurajare nucleară, modificarea perspectivelor privind amenințarea militară sovietică, îngrijorarea privind abordarea americană a negocierilor pentru controlul armamentului, redresarea economică a Europei de Vest și interesele naționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
timp. Îndoielile în legătură cu stabilitatea politicii americane de descurajare nucleară, modificarea perspectivelor privind amenințarea militară sovietică, îngrijorarea privind abordarea americană a negocierilor pentru controlul armamentului, redresarea economică a Europei de Vest și interesele naționale divergente - toate sunt responsabile pentru tendințele de dezintegrare. O trecere în revistă a problemelor internaționale cu care se confruntau membrii Alianței la începutul anilor ’60 și, din nou, în anii ’70 și ’80 relevă o multitudine de probleme în legătură cu care aliații nu reușesc să ajungă la un consens
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru Europa, unde conferințele privind securitatea și reducerea treptată, mutuală a forțelor se află în impas. În aceste cazuri, chiar destinderea din Europa Centrală și aparent diminuarea în ansamblu a tensiunilor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică au accentuat tendințele de dezintegrare din cadrul NATO. În Orientul Mijlociu, cele două superputeri se întrec pentru putere și influență, așa cum o fac și în țările care se învecinează cu Oceanul Indian. Expansiunea influenței sovietice, care acum se întinde de la partea estică a Mediteranei, de-a lungul Orientului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a marilor mase de oameni răspândite pe teritorii întinse. Iată cele trei condiții tehnologice esențiale pentru un imperiu mondial stabil: 1) integrarea socială forțată, prin intermediul controlului centralizat al conștiințelor supușilor imperiului; 2) o forță superioară, organizată în orice moment de dezintegrare potențială în cadrul imperiului și 3) menținerea permanentă și omniprezența acestor mijloace de control și dominare pe întreg teritoriul imperiului. Nici una dintre aceste condiții militare și politice esențiale nu a fost îndeplinită în trecut; totuși, astăzi ele ne sunt la îndemână
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi reușit să le facă. Cu cât își extindea limitele imperiului, cu atât mai mare ar fi fost probabilitatea prăbușirii sale. Atunci când imperiul lui Napoleon și-a atins limita superioară a puterii în 1812, era în același timp mai aproape de dezintegrare ca oricând. Deoarece, în timp ce Napoleon lupta la granițele teritoriului său, împingându-le tot mai departe de sursele franceze ale puterii pe care o deținea, victimele cuceririlor se puteau pregăti de eliberare pe la spatele său. Atunci când au lovit, ajutate în mare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea, statul a acționat ca un stimulent foarte puternic în favoarea compromisului în cadrul corpurilor legislative conștiente de puterea statului și de limitele sale. Statul poate și va impune acele legi care nu eludează cerințele morale minime și care nu duc la dezintegrarea proprie prin anarhie și război civil. Acesta este procesul normal al schimbării sociale într-o societate liberă. Este evident că el nu poate fi îndeplinit de nici o instituție care renunță la îndatoririle sale obișnuite. Forțele sociale, care reușesc să-și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în Cartă. Totuși, deși Consiliul de Securitate era paralizat de la început de folosirea, previzibilă și aproape automată, a dreptului de veto de către Uniunea Sovietică, paralizia Adunării Generale a fost rezultatul unui proces dinamic, care poate fi separat în trei faze: dezintegrarea majorității de două treimi conduse de Statele Unite, încercarea zadarnică a celor două mari puteri de a obține o majoritate de două treimi în sprijinul propriilor politici și încercarea lor de a reduce la minimum voturile în favoarea celuilalt, o acțiune pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu direct, ci prin reprezentanți); decizii prin inspirație (când există un dezacord atât asupra scopurilor, cât și asupra mijloacelor; în acest caz, organizația este în pericol și se consideră că numai o conducere inspirată, charismatică ar fi capabilă să prevină dezintegrarea organizației). Această tipologie a deciziilor a fost furnizată de Thompson și Tuden (1959), dar se regăsește și în contribuțiile altor autori, cum ar fi, de exemplu, Axelsson și Rosenberg (1979) sau McMillan (1980). Criteriul numărului persoanelor implicate în procesul decizional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formulate. Astfel, chiar dacă o influență a suplimentelor de remunerare asupra participării nu lipsește total, ea este foarte limitată atât în timp, cât și ca intensitate. Influența asupra integrării este mai mult preventivă, în sensul că suplimentele de remunerare previn riscurile dezintegrării pe care le-ar putea provoca lipsa lor; datele referitoare la influența asupra atașării de întreprindere au fost contradictorii, ceea ce l-a determinat pe autor să considere că ea se manifestă doar în anumite condiții determinate; suplimentele de remunerare nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pulsionale -, ci prin chiar procesele sociale caracterizate prin inegalitatea repartiției puterii sociale și a autorității a existenței intereselor divergente dintre grupurile sociale. Conceput în acest mod, conflictul nu mai îndeplinește exclusive funcții negative, nu mai este privit ca sursă de dezintegrare socială. Dimpotrivă, potrivit lui Coser (1956), conflictul social este un factor important de socializare la nivel colectiv. Patru sunt funcțiile prin care conflictul realizează socializarea la nivel colectiv: • este un factor de inovare și schimbare socială, conduce la apariția unor noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
strânse și spontane așa cum existau În mediile de origine ale noilor populații urbane, În societățile țărănești sau rurale. „Din acest punct de vedere”, scrie Robert Park În The City (1925), „ar trebui noi să Încercăm să interpretăm statisticile care Înregistrează dezintegrarea ordinii morale, statisticile privind divorțurile, absenteismul școlar, crimele și delictele” (traducere publicată În Chapoulie, 2001, p. 258), obiectivul fiind acela de a realiza un tablou al zonelor cele mai afectate și de a Încerca remedierea acestor situații prin muncă comunitară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]