734 matches
-
mă oprește lângă una așezată cu roatele în sus, apoi lângă alta din mijlocul atelierului, răsturnată pe o parte pentru vopsire și șoptește ca pentru sine: „lemnul are viață în el, e viu, trebuie să-l mângâi și să-l dezmierzi ca pe om”. Este crezul cu care își face zi de zi meseria de care s-a ocupat atâta amar de vreme. „Pe vremea când eram copil, erau mulți meseriași și puteai învăța temeinic meșteșugul de la cei bătrâni. Dar modalitatea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
În lumea celor care nu mai vin". Nichita Stănescu invocase "morți subite"; Ileana Mălăncioiu se pronunță analog, teribil dezabuzată: Nu plânge, moarte a mea cu cap de miel, Căci însămi îți voi așeza botul la pieptul meu Și te voi dezmierda în tăcere o vreme Și doar apoi voi adormi și eu. Neliniști de tot felul însoțesc aventura Peste zona interzisă (1979), tărâm-limită și prag al morții; un "cal alb", mesager inconștient, aleargă în necunoscut: "A scăpat din frâul lui / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care locuia într-un sat la vreo șapte kilometri de Dorobanți. A fost o hotărâre soră cu nebunia, luată probabil sub influența vinului și a prostiei, pentru că drumul până acolo, peste câmpuri înzăpezite, trecea pe lângă o pădure de unde ne au dezmierdat auzul urletele unor lupi, iar familia Vornicu din Dimăcheni, unde se afla dulcineea pentru care venisem, avea luminile stinse și porțile ferecate. A fost un act necugetat care se putea sfârși dramatic pentru noi. După decembrie 1989 căminele culturale au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sunătoare Laptele-n cadență curge, codru-mplînd c-un murmur lin."10 Zîna aceea, numită de el, mai tîrziu, Dochia, "șuieră în frunză" ori sună din cornul de aur, ca să-i vină zimbrii și să-i puie la car. Zîna le dezmiardă coamele sure și-i sărută pe frunte, încît lor le rămîn, pe frunte, steme albe. Din lumea ceea solară, coboară mîndre împărătese, cu părul de aur și cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prin stele, Un sfînt ochi de aur, ce tremuri în nori, Aibi milă și strînge lungi zilele mele Cobori, o, cobori!"151 Iubita lui fusese și rămăsese pentru el "o stea iubită", "un înger", un "înger de pază", nu din dezmierd, ci dintr-o credință care-l stăpînea. La capitolul întocmit de Perpessicius, cu titlul Exerciții & Moloz, găsim, printre altele, urmă toarea însemnare: "Sufletele sunt ființe de îngeri, înamorate, în corpuri de oameni"152.Explicațiile, mai pe larg, pentru acest aforism
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui înger cu Casandra de la Ipotești. Cîntecul arpei dezmiardă simțirea îngerului. Cînd luna asfințește după codri, îngerul iese pe fereastră și se suie la cer, pe-o rază. Călugărul o crede făptură aievea, cu gînd din gîndul său și cu suflet din sufletul său. "O, zice călugărul de-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-o altor tu-mi spui că mă iubești Și eu? Eu sunt ca alții? Și tu vezi și în mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un cîne, Ce-i dai și cu piciorul și după ce-l dezmierzi: O, rîde-mă, o, cască-mi în față... tu mă pierzi!"194 Nu se poate nici măcar presupune că poetul ar fi putut scrie, la Ipotești, această să-i zicem răfuială erotică cu Veronica Micle, mai ales în împrejurările pe care acum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cap; caracter; caracteristică; caracteriza; casa; casă; cazan; ceva; cinste; cîndva; cînta; cîntăreț; clară; cocoș; colectiv; coleg; a complimenta; a face concluzii; concurs; condiment; conștiincios; contempla; convinge; pe copii; copiii; copilul; corect; culegi; cunoaște; cuvenită; cuvînt; defect; demn; desigur; deștept; dezamăgire; dezmierda; dispreț; divin; divinitate; domnul; drum; dulce; ea; egoist; elev; elogia; a elogia; elogiu; enervant; erou; explorare; fabulos; face reclamă; falsă; falsitate; faptă; fapte; faptele; favoriza; a favoriza; făină; felicita; a felicita; femei; a fi fericit; fiică; frapantă; frumoasă; fuduli; goliciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
numărul șapte înjura urât de tot, îmi făcea câte o limonadă fără zahăr și-mi dădea un test de sarcină, apoi își vedea de treabă. Numărul opt însă era mai sensibil, mai atent cu mine; venea în bucătărie și mă dezmierda, îmi zicea să las treaba deoparte și să mă odihnesc. De obicei, după această fază urma și un pic de tandrețe... Nu-mi pot reține un oftat când zic „un pic“. Oricât de rar ne-am fi văzut, numărul opt
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu de milă, / Tu mă-i îndrăgi / Și ne vom iubi. TURTURICA: Eu n-aș zice ba / Pentru dumneata, / Dar cumplit mi-e teamă / De cumplita-ți mamă / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare. Decât m-a mustra / Că te-oi dezmierda / Și mi-a bănui / Că te-oi prea iubi, / M-oi face mai bine, / Ca să scăp de tine, / Trestioară-n baltă / Subțire și-naltă. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
asociindu-și în încercarea sa temerară, vecia. Poetul se identifică, în planul artei, cu divinitatea, ar dori să moară numai dacă va pieri și Dumnezeu în el, și totul se va cufunda în beznă: "Să nu se știe că mă dezmierdai/ Și că-n mine însuți tu vei fi trăit". În lipsa lui Dumnezeu (marea absență din viața poetului), psalmistul are resentimente, se lamentează, sfidează având ispita adamică de a se identifica, mereu, cu divinitatea, în sensul creației: "Noi viori să farmec
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ierta, căci și răul câteodată prinde bine la ceva. Lui Harap-Alb nu-i venea să i-o ducă Spânului pe fata împăratului Roș, de care se îndrăgostise. Căci era boboc de trandafir din luna lui maiu, scăldat în roua dimineții, dezmierdat de cele întâi raze ale soarelui, legănat de adierea vântului și neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la noi în tărănește, era frumoasă de mama focului; la soare te puteai uita, iar la dânsa ba. Și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
implica mai mult. În rest, fie că vor ignora situația, fie că îl vor dojeni pe copil că "nu vorbește bine", fie chiar se vor distra imitându-l și părându-li-se amuzant că pruncul lor rostește "lățușcă" în loc de "rățușcă", dezmierdându-l și încurajându-l prin aceasta să persiste să pronunțe așa. În consecință, pentru a avea succes în munca logopedică, părinții trebuie să fie informați de cauzele deficienței, de complexitatea urmărilor care nu se reduc doar la o pronunție greșită
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mizează pe aclimatizarea sau pe îmblânzirea ceremonială a alterității radicale ca în, spre exemplu, nu plânge a Ilenei Mălăncioiu ("Nu plânge, moarte a mea cu cap de miel,/ Căci însămi îți voi așeza botul la pieptul meu/ Și te voi dezmierda în tăcere o vreme/ Și doar apoi voi adormi și eu) ci pe înfruntarea fățișă, aproape sfidătoare a morții: "iubită moarte, cu pași de panteră de-ai merge,/ și tot știu că ești pe urmele mele. panteră roz/ de culoarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
faptelor" [idem]. 365 "În general, bărbații acuză femeile că sunt limbute, dar ei dețin monopolul discursurilor, necrologurilor etc., iar studiile americane recente demonstrează că ei vorbesc mai mult decât femeile" [Cernichevivi, p.74]. 366 Felul contelui Muffat de a o dezmierda pe Nana constă în primitivizarea limbajului: "le faisait zézayer comme un enfant" [Zola, Nana, p.438]. Limbajul amoros siropos al doamnei Walter îi pare lui Duroy o comedie infantilă: "Îl était surtout écœuré de l'entendre dire "Mon rât", "Mon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei Ca și cum în compartimentul meu ai fi numai tu călător Ca și cum verdele pinului lui Cézanne e negru în zi mohorîtă Ca și cum te-ai desprinde dintr-o lumină mătăsoasă Ca și cum te-ar dezmierda ochii mulțimii prezente la dezastru Ca și cum m-ai apăra cu palme-solzi Ca și cum muntele ce-l urc îl duc pe umeri Ca și cum aș dormi într-un pat de struguri Ca și cum aș fi uscatul încolțit de ape Ca și cum urmele pașilor din "Dansul
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
doar în respectarea și urmarea legii firii pentru că în natură totul se întâmplă în chip necesar și după legi interne: Domnișoară, omul vrea să aibă femeia pe care o iubește, s-o strângă în brațe, s-o sărute, s-o dezmierde: așa vrea firea, și e nebun cine se pune împotriva firii. Burdea e un vitalist în sensul opoziției față de pasivitate, grija pentru salvarea libertății de voință și acțiune a omului și năzuința după fericire. Din această perspectivă iubirea trebuie primită
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
i-a promis lui Cohos un ou roșu când va veni Paștele. A venit Paștele și a trecut, apoi a trecut și vacanța de vară, iar în prima zi de școală, băieții vin să-i sărute mâna Domnului. „El îi dezmiardă pe rând, dar când ajunge în fața elevului Cohos, Creangă, consecvent făgăduinții sale, scoate două ouă roșii, dându-i unul lui și altul unui alt copil evreu și adresându-se clasei zise: Voi ați avut și acasă de sărbători!”(7, p.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
icoanelor și se rugă, spunea cuvintele psalmilor știuți pe dinafară, dar gândul umbla în altă parte. Iartă-mă, Doamne, se pomeni vorbind iar. Avea acum planul stabilit. Știa că mâine seară va dormi aci cu doamna lui și o va dezmierda dulce, despletindu-i părul. Va porunci să se încingă sobele, să fie cald în toate odăile. O să fie cald și bine... Dorobanțul de pe sală lipi urechea de lemnul ușii. Nu mai auzea podeaua scârțâind sub pasul grăbit. I se păru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
districtului Covurlui, la data de 30 aprilie 1844, la Solești. CONSTANTIN ȚURCANU „PENEȘ CURCANUL” Constantin Țurcanu, zis Peneș Curcanul, s-a născut la 1 martie 1854, în Vaslui, din părinții Gheorghe și Mărgărinta Țurcanu. Era unicul copil al familiei, fiind dezmierdat Costache. Când împlinise 7 ani, părinții l-au dus la Huși, la niște rude mai înstărite, unde a urmat cu sîrguință 5 clase primare, fiind printre puținii copii din mahala care cunoșteau rostul scrisului și al cititului. Revenind acasă, vecinii
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
flăcău mândru și gospodar în sat. Nici ea nu era de lăsat. A avut zestre frumoasă și era întrebată de flăcăi. În sat nuntă mare de sâmbătă până luni. Ion așa era, pâinea Celui de Sus. Cu vorbe dulci o dezmierda. Se lăuda în sat că femeie ca a lui nu mai are nimenea. O ținea numai pe brațe, iar amândoi se îndemnau la lucru, dar și la horă. Nu-și intrau unul în sufletul celuilalt și se sfătuiau la toate
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]