789 matches
-
din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pierzându-și semnificația umană. În această situație, sentimentul sufletesc și moral al remușcării va duce la dezvoltarea unei depresii grave, dureroase și penibile, care invadează sufletul individului. Spre deosebire de căință, remușcarea are un caracter profund afectiv, care poate duce la o dezorganizare importantă a vieții sufletești a individului. Limitele extreme la care pot ajunge remușcările sunt reprezentate prin disperare. Disperarea Închide persoana, Îi răpește libertatea interioară și autonomia. Individul nu-și mai aparține. El se va Întoarce și va rămâne fixat, În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
accentuează migrația de la oraș la sat și din industrie spre agricultură. Ultima perioadă a regimului socialist a fost caracterizată de un proces de „îngheț” social și cultural. Modernizarea socioculturală pentru categorii largi de populație a fost încetinită și chiar stopată. Dezorganizarea socială, determinată de pauperizarea unor segmente largi de populație și întărită prin impactul devastator al politicii pronataliste agresive, a fost un factor important în involuția spre modelele comportamentale violente primitive în relație cu femeile, în interiorul familiei și în afara acesteia. Reproducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
s-au suprareprodus, în timp ce familiile moderne au tins să se subreproducă. În condițiile stagnării și chiar ale declinului procesului de modernizare, configurația proceselor demografice a tins să inducă un revers cultural și, mai mult, o reproducere accentuată a patternurilor de dezorganizare familială și de violență împotriva femeii. Spre sfârșitul perioadei socialiste se identifică o schimbare în ceea ce privește atitudinea socială față de violența împotriva femeii. Creșterea rapidă a stresului social și economic în viața de zi cu zi a constituit un factor stimulator pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în ceea ce privește atitudinea socială față de violența împotriva femeii. Creșterea rapidă a stresului social și economic în viața de zi cu zi a constituit un factor stimulator pentru violența împotriva femeii. Mai ales la acele categorii de populație înalt vulnerabile sărăciei și dezorganizării sociale, violența a sporit. Erodarea rapidă a mecanismelor de control politic și administrativ a deblocat tendințele inhibate de violență împotriva femeii, în familie și în afara familiei. În ciuda iluziei ideologice, hărțuirea sexuală la locul de muncă atingea adesea cote ridicate, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deoarece nu se manifestă atât de mult prin violență fizică, ci mai degrabă prin diverse forme de violență psihologică. Manifestarea violenței feminine ar trebui luată în considerare, deoarece devine o componentă importantă a întăririi ciclului violenței intrafamiliale. c) Procesele de dezorganizare socială. Procesele de dezorganizare socială, mai ales la nivelul familiei, sunt asociate cu o amplificare a comportamentelor patologice ale individului, manifestate mai ales printr-o violență crescută. Violența, în acest caz, nu este indusă de anumite modele culturale, ci este
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atât de mult prin violență fizică, ci mai degrabă prin diverse forme de violență psihologică. Manifestarea violenței feminine ar trebui luată în considerare, deoarece devine o componentă importantă a întăririi ciclului violenței intrafamiliale. c) Procesele de dezorganizare socială. Procesele de dezorganizare socială, mai ales la nivelul familiei, sunt asociate cu o amplificare a comportamentelor patologice ale individului, manifestate mai ales printr-o violență crescută. Violența, în acest caz, nu este indusă de anumite modele culturale, ci este generată de situația de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
70, accentuată după 1980 și amplificată de criza tranziției, este principalul factor cauzal responsabil pentru procesul de marginalizare a unui segment semnificativ al societății. Mulți indivizi, dezrădăcinați din modul tradițional de viață, nu au fost integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important în cauzalitatea violenței împotriva femeii în societatea noastră nu ține de persistența modelelor tradiționale, ci de dezorganizarea socială. Modelele culturale intervin, de regulă, în facilitarea manifestărilor violente și mai puțin în generarea lor cauzală. d) Prima parte a perioadei de tranziție introduce o serie de factori suplimentari: ● Creșterea stresului și a frustrării generate de depresia economică, ratele
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
peste două treimi dintre femeile ucise sunt victime ale unor persoane din familia lor, fapt ce sugerează un nivel ridicat al violenței domestice. Majoritatea victimelor trăiau în uniuni consensuale, mod de conviețuire caracteristic categoriilor sociale cu un grad ridicat de dezorganizare socială. ● Femei care la rândul lor au comis crime. Numărul omorurilor comise de femei care și-au ucis soții, sau partenerii, sau alte rude. ● Femei victime ale unor lovituri cauzatoare de moarte și ale unor vătămări corporale grave. ● Cazuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestor situații sunt preferate mecanismele interpersonale, mai puțin vizibile. Drept urmare, violența împotriva femeii este privită mai mult ca o problemă a „altora”, în mod specific aplicându-se categoriilor de la marginea societății. Ea este asociată cu sărăcia, lipsa de educație și dezorganizarea personală și socială. Soluția pentru acest tip de problemă este căutată, în opinia colectivă, mai degrabă în termenii generali ai procesului de dezvoltare socială: modernizare, educație, schimbare culturală și dezvoltare personală. Această perspectivă asupra violenței împotriva femeii a blocat atât
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Asistență Socială, încă de la debutul său, din 2002, a subliniat necesitatea unor analize specializate pentru combaterea și prevenirea violenței domestice, având în vedere amploarea fenomenului. Concluzii 1. În societatea noastră, principala sursă a violenței împotriva femeii este procesul de dezorganizare socială, accentuat în anumite segmente ale colectivității caracterizate de sărăcie extremă, dizolvarea uniunii conjugale, delincvență și, în majoritatea cazurilor, alcoolism. Persistența modelelor tradiționale pare să fie un factor facilitator, și nu unul determinant. 2. Stresul social imens generat de perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
național. În fapt, sănătatea reproducerii (și, mai ales, planificarea familială) și violența împotriva femeii reprezintă domenii critice. După părerea noastră, în aceste sectoare trebuie dezvoltate programe speciale care să se centreze pe categoriile marginale, caracterizate printr-un proces accentuat de dezorganizare socială. În contextul societății românești, factorul negativ, în ceea ce privește drepturile femeii, nu este „modelul tradițional al dominării masculine”, ci dezorganizarea socială. Aceasta afectează mult mai acut situația femeii și reprezintă sursa cea mai importantă de violență împotriva femeii, cel puțin dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noastră, în aceste sectoare trebuie dezvoltate programe speciale care să se centreze pe categoriile marginale, caracterizate printr-un proces accentuat de dezorganizare socială. În contextul societății românești, factorul negativ, în ceea ce privește drepturile femeii, nu este „modelul tradițional al dominării masculine”, ci dezorganizarea socială. Aceasta afectează mult mai acut situația femeii și reprezintă sursa cea mai importantă de violență împotriva femeii, cel puțin dacă avem în vedere formele cele mai severe de violență. Ea reprezintă un factor important de reîntărire a modelului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se pot enumera, de asemenea, sărăcia populației și dificultățile economice resimțite de o serie de indivizi, lipsa de educație a oamenilor, imoralitatea și violența instaurate în societate, consumul frecvent și excesiv de alcool, influența nefastă a unor anturaje sau grupuri stradale, dezorganizarea familiei etc. (Rădulescu, 1998). Studiile și cercetările efectuate în diverse țări, inclusiv în România, relevă că delictele comise cu violență și crimele prezintă anumite particularități, cum ar fi (Banciu et al., 2002): 1. Persoanele care comit asemenea delicte cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de muncă slab plătite și, implicit, obținerea unor venituri reduse, lipsa locuințelor, probleme de sănătate, migrație, lipsa educației și a calificării, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabilități); globalizarea și, implicit, polarizarea socială; conviețuirea în zone ce prezintă dezavantaje socioeconomice multiple; dezorganizări familiale și patologii individuale (abuzul de drog și alcool, violență intrafamilială). Cercetările recente demonstrează ceea ce antropologul american O. Lewis (1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat la educație
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sine, a capacității de selectare a mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare”, care presupune o formă de adaptare calitativ superioară a organismului la cerințele lumii exterioare, desemnează, în opoziție cu idea de „homeostazie” 9care corespunde formei ciclice
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anxietății”, „surmenajului” și „nevrozelor”. Prin epuizarea „personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, „emoțiile” au o influență deprimantă / patogenă asupra psihicului. Psihologii francezi, mai ales (ex. P. Janet), definesc „emoția” ca o conduită de dezadaptare, de dezorganizare, ca un complex de reacții vegetative și descărcări ineficiente ale unei energii excesiv mobilizate, ale unei tensiuni provocate de un conflict care nu și-a găsit o rezolvare adecvată. Este firesc ca în aceste condiții, când emoția este concepută ca
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mecanismelor de solidaritate și de complementaritate ce ordonează viața colectivă. Toate aceste sisteme se referă la situații de vacuitate, de neliniște, la spaime sau la contestații. În mod constant, analiza tinde să ne aducă din nou la ceea ce Durkheim numea dezorganizare, sau mai insistent, poate, la vechea distincție agreată de școala sociologică franceză din secolul al XlX-lea, aceea dintre "perioadele critice" și "perioadele organice". Miturile se afirmă mai clar, se impun mai intens, își manifestă cu violență forța lor de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mediatori importanți ai apoptozei, care declanșează trei tulburări distincte: (a) distrugerea receptorilor din membranele celulare; (b) afectarea metabolismului energetic mitocondrial; (c) afectarea căilor metabolice din reticulul endoplasmic (47). Acest ultim mecanism descris mai recent (150) presupune activarea caspazei 12, datorită dezorganizării reticulului endoplasmic și a profundei alterări a calciului sechestrat în aceste organite celulare. Acesta este unul din motivele pentru care se încearcă dezvoltarea unor agenți terapeutici capabili să controleze homeostazia calciului i.c., suficient de specifici pentru a preveni apoptoza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
întreaga lume ca acelea referitoare la prevenirea eșecului școlar și la ineficiența repetenției au condus la interzicerea repetenției la nivelul școlii primare, pentru ca, mai apoi, prin "contagiune" să se transfere și la celelalte trepte școlare. Să mai adăugăm și amintita dezorganizare a procesului instructiv prin alternarea activității practice cu cea teoretică în numele "principiului integrării învățămîntului cu producția și cercetarea". Deși se recunoștea, cu diverse ocazii, că programele școlare erau supraîncărcate, nu s-a întreprins nimic serios pentru simplificarea lor, creîndu-se reale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Are loc un reflux al mitului rațiunii, un reflux al deificării rațiunii, un reflux al raționalizărilor care se autoproclamau raționale. Mitul Ordinii-Suverane revine la matcă în cadrul științelor: universul nu mai este o mașină deterministă perfectă, ci un proces de organizare / dezorganizare în care ordinea și dezordinea lucrează împreună. Micro-fizica și cosmofizica ne fac să atingem limitele rațiunii umane. Începem astăzi să privim aventura Rațiunii europene din perspectiva ambivalențelor și a complexității sale și să pătrundem multiplicitatea eterogenă și uneori contradictorie a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
puternic marcate de gen. Cultura de masă americană este astfel descrisă ca formă de reciclare voită a tiparelor culturale europene, dar și ca formă de autocitare ironică, subminantă. Ne-am putea întreba de ce americanii s-au preocupat de fragmentarea sau dezorganizarea unor forme culturale stabile pentru a obține noi iconuri, clișee și reproduceri. Răspunsul pe care îl propune Efectul de bumerang este dubla influență a culturii industriale și a interesului crescând al oamenilor pentru experimentarea plăcerilor materiale și distracția populară, într-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice complicate stadiul CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat în dezorganizarea modelului celular muscular normal prin fragmentarea fascicolelor musculare și separarea lor în insule, sau înlocuirea acestora prin componenta colagenică în exces (fleboscleroză), distribuită fie uniform, în stratul circular și cel longitudinal al mediei, fie neuniform. Trebuie menționat faptul că, deși
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]