1,524 matches
-
gurile Dunării, cât și la gurile îngemănate ale Bugului și Niprului. Insula Fidonissi este precis marcată pe portulanul medieval al lui Marino Sanudo cel Bătrân, în dreptul gurii Sollina. În secolul al XIX-lea, arheologii ruși fac săpături pe insulă și dezvelesc fundațiile unui templu extraordinar de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este realitatea Însăși percepută de inteligența noastră prin prisma conceptelor generate, ceea ce-i dă putința de a prevedea fenomenele viitoare. Aceste generalizări conțin În același timp explicarea acestor fenomene; căci ele ne dezvelesc cauzele producerii lor. Istoria, dimpotrivă, ar fi un mijloc mult mai nedesăvârșit de explicare, căci ea nu face decât a povesti evoluția fără a putea preciza cauzele fenomenelor. Să cercetăm aceste principii logice puse de reprezentanții științelor pozitive. Pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
luptă marea masă a celor asupriți și exploatați. (Ă). Resturile mentalității mic burgheze apar mai puțin evidente În critica vechii societăți tocmai pentru că poziția mic-burgheză este criticistă, pentru că mai ales critica simplă, neînsoțită de ilustrarea a ceea ce pune la loc, dezvelește mai puțin deslușit pozițiile, poate coexista cu o atitudine Încă șovăielnică. Dar trebuie să Înțelegem că nici În critică scriitorul nu va putea face ca verbul său să aibă toată incisivitatea decât rupându-se complet de ceea ce combate. (Ă). Textul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Limbajul trupului și puterea de seducție E de o urâțenie magnifică. Are fruntea îngustă, ochii de un cenușiu șters, un ditamai nasul care atârnă, gura mult prea mare, dezvelind dinții neregulați... și totuși, în spatele acestei hidoșenii se află o frumusețe dintre cele mai puternice, care, în câteva clipe, captivează și farmecă spiritul atât de intens, încât până la urmă te îndrăgostești de ea, așa cum mi sa întâmplat mie. Henry James
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Ayal, Îl apreciez, Îmi este confrate, dar pentru a nu fi bănuit că folosesc instrumental acest lucru, nu voi angaja o firmă din Israel”. Mircea Mihăieș: Asta e doar partea elegantă. Vladimir Tismăneanu: Nu s-ar fi dus nici să dezvelească un monument pentru Yitzhak Rabin, făcând-o pe sărmana fată a acestuia să protesteze. Am Înțeles că aproape a făcut atac de cord când a auzit! Mircea Mihăieș: Este, În mod evident, un exercițiu de demagogie totalmente nereușit; pe de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
după ce făcea legătura între aceste trei sau patru străzi, se împotmolea în nisip. La răscrucea din centru se înălța un cub enorm alcătuit din scânduri bine potrivite, care te ducea cu gândul la cofrajul unei statui pregătite pentru a fi dezvelită în fața publicului, la o sărbătoare apropiată... Violența valului care se abătu atunci asupra cargoului era atât de mare, că toate zgomotele încetară preț de câteva secunde. Îmi era cu neputință să înțeleg dacă mașinile se opriseră brusc sau teroarea era
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
hățul, se trase în spatele unui copac. Un călăreț se ivi pe drum. Un militar încovoiat peste coama calului, unit cu acesta într-o săgeată neagră, care brăzda în goană trunchiurile mestecenilor. Chipul îi era încremenit într-o grimasă ce-i dezvelea dinții. „Un nebun!“, își spuse Nikolai, dând din cap. Praful se învârtejea ușor deasupra urmelor lăsate de rafala copitelor... Străbătând satul vecin cu Dolșanka, o zări pe femeia sărmană cu duhul stând pe o grămadă de trunchiuri de pin. Câteva
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
culcat, ce-ai făcut ? Leonteanu ridică sprâncenele : ce-ar fi putut face după ce s-a culcat ? - Atunci am să-ți spun eu, îl ajută anchetatorul și, pe luna plină ce-i ținea loc de față, explodă o veselie care-i dezvelea sănătos toată dantura. La ora zero te-ai sculat și-ai înhămat caii. - Păcatele mele ! - După asta ai luat-o frumușel prin țarnă până la gară. - Da’ unde se află ! - Ai încărcat binișor cartofii de pe rampă și-ai tuns-o la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă o purtase în școli. Era o orășeancă în doliu, cu rochie de dantele care îi dezveleau gâtul și umerii, și figura plânsă. Toți o priveau cu o curiozitate nestânjenită. îl adusese și pe nepot, un adolescent drăguț, cu buze neformate și priviri naive. Era o înmormântare frumoasă. într-o mașină mică care vâjâia pe lângă țăranii înfipți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
iar Milton privise la fotografiile ei, prinse cu pioneze de salteaua patului de deasupra. Îi plăcea s-o surprindă pe Tessie În ipostaze asemănătoare celor din revistele de cinema: din profil, pe tocuri, cu un picior ridicat pe o treaptă, dezvelind privirii gamba În ciorapi negri de mătase. În acele vechi instantanee mama mea arată surprinzător de maleabilă, de parcă nimic nu i-ar fi făcut mai mare plăcere decât să se lase aranjată de bărbatul ei În uniformă În poziția aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bani, ca toată lumea. Plantagenet vindea pozele unui distribuitor din centru și Îi dădea lui Lefty un procentaj din Încasări. Formula era simplă: femei În lenjerie Întinzându-se pe mașini. Fetele, sumar Îmbrăcate, se Întindeau pe bancheta din spate sau Își dezveleau sânii pe bancheta din față sau reparau o pană de cauciuc, aplecându-se mai mult decât era cazul. De obicei era o singură fată, dar uneori erau și câte două. Plantagenet scotea la iveală toate armoniile: Între arcuirea unei fese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o discreție pe care n-o conștientizau, Milton și Tessie se retrăgeau În colțuri liniștite ale casei și acolo, ridicându-și puțin fusta sau scoțându-și o șosetă sau o dată, când nu era nimeni acasă, ridicându-și bluza ca să-și dezvelească partea de jos a spatelui, Tessie Îl lăsa pe Milton să-și apese clarinetul pe pielea ei și să-i invadeze corpul cu muzică. La Început doar o gâdila. Dar după o vreme notele i se răspândiră mai adânc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
banca ei, ca de obicei. La o școală de fete nu trebuia să fii atât de vigilentă cu apropierea genunchilor sau trasul fustei În jos. Obiectul stătea cu genunchii depărtați, iar picioarele, care Îi erau Întrucâtva groase la coapse, erau dezvelite până sus de tot. Fără să se miște, spuse: ― Mi-am uitat cartea. Domnul da Silva Își țuguie buzele. ― Poți să Împarți cartea cu Callie. Singurul semn de Încuviințare pe care l-a arătat a fost să-și dea părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Toate acestea se Întâmplau În taină, după șopron, ca un flirt. Dar apoi cameramanul Își lăsă În jos aparatul. Arătă spre noi și Jerome se Întoarse. Ochii i se fixară pe mâinile mele, apoi se ridicară spre ochii mei. Își dezveli colții, arzându-mă cu privirea. Și apoi țipă cu vocea lui obișnuită: ― Cărați-vă dracu’ de aici, nesimțitelor! Filmăm. Veni la geam și trase o lovitură În el, dar noi deja o luaserăm la fugă. Mai târziu, pe seară, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bătrânul principe. Musa adaugă ezitant: Ar mai trebui și o dietă corespunzătoare. — Până și plăcerile burții vreți să mi le luați! se revoltă Augustus. Livia murmură încetinel: — Și Themison spunea că o să-i alcătuiască un regim riguros... Antonius Musa își dezvelește caninii într-un rânjet batjocoritor. Lasă, stăpână, bazaconiile scornite de grecoteiul ăsta care pretinde că schimbă regimul alimentar în funcție de mișcările astrelor. Principele surâde. Amândoi sunt greci, însă Musa e conștient de renumele său mondial. Se interesează totuși, mai mult ca să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Prostii! râde Augustus, înveselit peste măsură de data aceasta. Ridurile adânci din jurul gurii se întind într-un zâmbet ne pre făcut. — Avem destule scaune în casă să se așeze pe ele toți sena torii, cu fiii și nepoții lor! Își dezvelește dinții galbeni și neregulați într-un rânjet amuzat: — Oricum, din câte știu eu, Nerva n-are încă nici un nepot. — A mai zis, șoptește Trio cu glas pierit, că a chemat sufletul mamei sale Scribonia, fosta ta soție... Sub ochii lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
revolta. Ce să iubească la ea? Rigiditatea? În pat, și o coadă de mătură ar fi mai flexibilă. Atunci, ce altceva? Trufia și aroganța? Eu am alungat de la mine îngâmfarea și ura, geme el încetișor. Femeia de lângă el s-a dezvelit în somn. Pântecu-i rotunjit se întrezărește în semiobscuritate. Îl fixează din priviri, fascinat. Și totuși, ce-i mai plăcut pe lumea asta decât să ridici în brațe un copilaș născut din amândoi, să-l hrănești, să-l crești și să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu știe. Își întoarce istovit privirea spre altar. Lângă Augustus se află acum o micuță camilla. Împăratul îi aranjează cu tandrețe coronița cu lauri pe căpșor. Alături de ei un bărbat se roagă cu brațele înălțate. O mișcare a mâinii îi dezvelește creștetul. Tiberius îl recunoște imediat. Quinctius Caecilius Metellus. Senator. Nu s-a ridicat niciodată până acum la demnitatea de consul și pare să aibă puține șanse să o facă de acum încolo. Îl cercetează, mușcându-și îngândurat buzele. Metellii sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
călugăr încuviință trist din cap. Apoi, de lângă platan îi petrecu îndelung cu privirea cum se întorceau la mănăstire. Se trezi din cauza frigului. În lumina lunii, Nishi Kyūsuke se încălța cu băgare de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri pe samurai unde se ducea tânărul. N-am să vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă înspre Tanaka Tarozaemon care dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mândru, arătându-se încântat că lumea dimprejur îl asculta. Tinerii japonezi au trecut pe la casa bătrânului ceasornicar Toriano din acest oraș și au fost tare bucuroși. Spune că pe atunci era ucenic în casa bătrânului. Omul între două vârste își dezveli dinții galbeni și dădu de nenumărate ori din cap, arătându-se cu degetul. Solii mai aflară de la el că unul dintre tineri se îmbolnăvise în acest oraș de niște friguri cumplite, dar se însănătoșise grație îngrijirilor atente și rugăciunilor locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se poate ca Stăpânul și oamenii săi de seamă să nu înțeleagă suferințele prin care am trecut. — Chiar dacă ne întoarcem cu mâinile goale? Samuraiul își aduse aminte de înfățișarea tinerească și vioaie pe care o avusese Nishi odinioară. Când râdea dezvelindu-și dinții albi pe chipul măsliniu, ochii lui străluceau plini de o curiozitate pe care samuraiul aproape că o invidia uneori. Acum sclipirea din ochii săi se stinsese, vigoarea îi pierise și chipul său căpătase o paloare de om bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
poate întâmpla ceva rău, dacă el nu le vine în ajutor. Zis și făcut. Într-o clipă a fost lângă poartă, s-a cocoțat, cât ai zice „pește” pe gardul ei, și de-acolo, a mârâit scurt și și-a dezvelit colții de parcă le-ar fi spus celor patru: „Îndrăzniți numai, că am eu ac de cojocul vostru!” Iar vlăjganii n-au mai îndrăznit. Drept răsplată Sorin și Sorina i-au dat toate bunătățile pe care le-au avut la îndemână
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
La început mergeam la dojo o dată sau de două ori pe lună. Nu am avut o problemă personală deosebită atunci când m-am înscris. Doar că, indiferent cât de bine îmi era, simțeam un mare gol în mine, iar inima era dezvelită, în bătaia vântului. Niciodată nu eram mulțumit. Din afară nu îți dădeai seama că aveam probleme. Când m-am integrat în secta Aum, cei din jur m-au întrebat: «Care a fost problema ta? N-ai nici una, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de Domnul, Dumnezeul oștirilor în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte. 6. Elamul poartă tolba cu săgeți; cară de luptători, de călăreți înaintează; Chirul dezvelește scutul. 7. Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de cară, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8. Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sunt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
gospodarii, aruncându-și priviri vinovate și hlizindu-se tâmp. Retras într-un colț al podiumului, cu fața complet ascunsă de o pânză de muselină neagră, stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur. Iou îs zumatse om zumatse bou. Brivitzi: un ochi dze bou un ochi dze om, zumatse limbe cu azberidătsi zumatse normale dze om, zumatse naz zumatse bot, o urechie dze bou o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]