716 matches
-
Pilu 11. Zărand 6. Sîntana 12. Zerind 3. JUDECĂTORIA GURAHONȚ cu sediul în comuna Gurahonț ORAȘE 1. Sebiș COMUNE 1. Almaș 8. Hălmagiu 2. Brazii 9. Hălmăgel 3. Buteni 10. Ignești 4. Chisindia 11. Moneasa 5. Dezna 12. Pleșcuța 6. Dieci 13. Vîrfurile 7. Gurahonț 4. JUDECĂTORIA INEU cu sediul în orașul Ineu ORAȘE 1. Ineu 2. Pîncota COMUNE 1. Archiș 8. Hășmaș 2. Beliu 9. Seleuș 3. Bîrsa 10. Șicula 4. Bocsig 11. Șilindia 5. Cărand 12. Tauț 6. Cermei
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Pilu 11. Zărand 6. Sîntana 12. Zerind 3. JUDECĂTORIA GURAHONȚ cu sediul în comuna Gurahonț ORAȘE 1. Sebiș COMUNE 1. Almaș 8. Hălmagiu 2. Brazii 9. Hălmăgel 3. Buteni 10. Ignești 4. Chisindia 11. Moneasa 5. Dezna 12. Pleșcuța 6. Dieci 13. Vîrfurile 7. Gurahonț 4. JUDECĂTORIA INEU cu sediul în orașul Ineu ORAȘE 1. Ineu 2. Pîncota COMUNE 1. Archiș 8. Hășmaș 2. Beliu 9. Seleuș 3. Bîrsa 10. Șicula 4. Bocsig 11. Șilindia 5. Cărand 12. Tauț 6. Cermei
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
presentata de me o a mio nome relativamente al contingențe applicabile alle merci descritte nella presenta domanda. Mi impegno, în caso di non utilizzazione totale o parziale della licenza, a restituire quest'ultima all'autorità competențe per îl rilascio entre dieci giorni lavorativi successivi alla dată di scadenza." "Ik ondergetekende verklaar dat de în deze aanvraag voorkomene gegevens juist zijn en te goeder trouw worden verstrekt, dat ik în de Gemeenschap gevestigd ben en dat deze aanvraag de enige door of
jrc2536as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87690_a_88477]
-
10.51.55 Tranzistoare semiconductoare de semnale mici cu o disipare < 1 W 8541.21 buc. @ S 32.10.51.57 Tranzistoare semiconductoare de putere cu o disipare ≥ 1 W 8541.29 buc. @ S 32.10.51.70 Tiristoare, diace și triace semiconductoare 8541.30 buc. @ S 32.10.52.35 Diode electroluminiscente (LED) semiconductoare 8541.40.10 buc. @ S 32.10.52.37 Dispozitive semiconductoare fotosensibile; celule solare, fotodiode, fototranzistoare etc. 8541.40.90 buc. @ S 32.10.52
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
35 Diode electroluminiscente (LED) semiconductoare 8541.40.10 buc. @ S 32.10.52.37 Dispozitive semiconductoare fotosensibile; celule solare, fotodiode, fototranzistoare etc. 8541.40.90 buc. @ S 32.10.52.50 Dispozitive semiconductoare (excl. dispozitivele semiconductoare fotosensibile, celulele fotovoltaice, tiristoarele, diacele și triacele, tranzistoarele, diodele și diodele electroluminiscente) 8541.50 buc. @ S 32.10.52.70 Cristale piezoelectrice montate (inclusiv cuarțul, oscilatoare și rezonatoare) 8541.60 buc. @ S 32.10.61.00 Cartele care încorporează un circuit electronic integrat (cartele inteligente
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
1626 într-un document se arată că se vinde o parte a moșiei de către moștenitorii Lupului și Nastei, Neniului care era pârcălabul Ținutului Cârligătura. La 22 martie 1633, Eremia, fiul lui Onciul, vinde partea sa din satul Arpășești lui Iordache diacul, iar Alexandru Iliaș voievod întărește lui Iordache fost vornic părți de moșie din satul Arpășești, Ținutul Cârligătura, cumpărate de la Eremia, fiul lui Onciul și de la Anghelina, fiica Micăi. La 1830 se găsește o listă a capitației din satele Cosițeni, Popești
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
Dieci (în maghiară: "Décse") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Dieci este situată pe malul drept al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță de
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
Dieci (în maghiară: "Décse") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Dieci este situată pe malul drept al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Dieci este situată pe malul drept al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
I-VIII|200px|right|thumb]] În contextul în care românii din [[Transilvania]] au fost considerați ca națiune „"tolerată"“ secole întregi, neavând dreptul la învățătură, primele forme de învățământ s-au desfășurat pe lângă biserică, singura organizație națională îngăduită poporului român. Astfel, „diecii” sau „grămăticii” învățau pe copii, rugăciunile, cântările bisericești și mai rar scrisul sau cititul. Primii racoviceni despre care se poate spune că au cunoscut scrisul și cititul sunt semnatarii [[Istoria comunei Racovița#Sfârșitul procesului dintre racoviceni și avrigeni pentru muntele
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Kibedi Andras, Csatlos Mihaly, Svagon Miklos, comitetul comunității Mogyoro (Aluniș): Szasz Gyorgy senior, Szasz Mihaly senior, Intze Peter, Vajda Janos, Branya Vaszi, Ördög Mihaly, Petrișor Juon, Orban Ferentz, secretar (jegyzö) comitetul comunității Rusu (Rușii Munți): Nekita Feldihan, Toader Antonesc, Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5 zile ianuarie 1818. Smeritul între preoți Mihail Lascovici paroh.” - „În anul 1836 diacul Gavril Popovici lăcuitor fiind în Beznea au stăpânit diecie cu mine preot Nicolae Lascovici întru care foarte cu vrednicie au fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
acces la școli, cum ar fi Școala Superioară Germană din Năsăud sau la Școala din Blaj. 1854 Se construiește școala din sat, prin inițiativa sătenilor, clădire din bârne și acoperită cu șindrilă. Mai greu s-a găsit un dascăl pentru că ”diecii” ce cântau în strana bisericii nu prea voiau să se implice. A fost trimis la Școala Germană din Năsăud Pavel Ionaș cel ce va deveni primul dascăl român cu contract să-i învețe carte pe copii sătenilor, în anul 1857
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în generație, fiind apoi notate în prezentul istoric. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Șiretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentara scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, cănd Ioan din Bănești este martor pentru nasul sau, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul sau a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
teritoriul Tulgheșului sunt 30 de izvoare de apă minerală din care 11 au fost înregistrate și inventariate. Bioclimatul actual face localitatea propice pentru statutul de Stațiune Balneoclimaterica de interes local. Cele mai importante izvoare sunt Șesul Comarnicului, Laurențiu, Branea, Prisecani, Diacul de Sus, Diacul de Jos, Cibeni, Șandoreni, Rezu Mare.
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
30 de izvoare de apă minerală din care 11 au fost înregistrate și inventariate. Bioclimatul actual face localitatea propice pentru statutul de Stațiune Balneoclimaterica de interes local. Cele mai importante izvoare sunt Șesul Comarnicului, Laurențiu, Branea, Prisecani, Diacul de Sus, Diacul de Jos, Cibeni, Șandoreni, Rezu Mare.
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
din partea locului. Se consideră că aici a fost înființată, ca și la alte mănăstiri, o școală de slavonie unde erau aduși pentru instruire și educație copii de boieri și de preoți care învățau pentru a deveni preoți, copiști de cărți, dieci pentru cancelariile ținuturilor și orașelor, dascăli pentru biserici și școli. Descoperirea Psaltirei voronțene și a Codicelui voronțean, i-a determinat pe cercetători să considere că de pe timpul aflării lui Grigore Roșca la Voroneț, activa o școală mănăstirească în care se
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
și interpretări din poezii, simpozion realizat de profesoarele Maria Cretu, Elenă Bostan și Margareta Galinescu cu participarea criticului literar Cornel Galben pentru Revista „Ateneu” și a elevelor Teodora Mutica, Anca Platon, Mihaela Popolan, Oana Ștefan, Ioana Popa, Aurora Bilbie, Paula Diac, Alexandra Gavriliu pentru Zilele Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Ediția a VIII-a Bacău, 2-6 iunie 2003; Prezentarea cărților poetei Mariana Zavati Gardner: prezentare realizată de scriitorul Al. Florin Țene la Cenaclul Literar Vasile Sav - întâlniri organizate de Primăria Cluj Napoca, 17
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
a început să putrezească spre fundație. Acest lucru reiese din actul 103/1948, prin care se solicită Ocolului Silvic Vișeu 100 mc lemn din pădurea bisericii de la Izvorul Dragoș. Actul a fost emis la 14 august 1944. La început, cantor (diac) a fost Tomoioagă Toader Vuvu, căruia i s-a stabilit ca plată 100 kg de porumb și o pereche de opinci și i s-a acordat timp de 5 ani cleja „Preluca Popească” de pe Măgura Mare,care producea patru căruțe
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de învățătură a neamului nostru”. În aceste școli mănăstirești s-au realizat primele traduceri în românește a celor dintâi cărți bisericești. Prima școală a fost înființată în Moisei pe lângă mănăstirea din localitate, în anul 1694. Iată câteva însemnări ale unor dieci care au învățat la școala de la Mănăstirea Moisei: "Scris-am eu dascălul Ioniță Faga, când am șezutu la Mănăstirea Moisei”, “Eu dascălul Iunta din Eudu când am șezutu la Mănăstire...anul de la a lui Hristos naștere 1697”, “Scris-am eu
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
mai aproape de secolul al XVIII-lea, dacă nu chiar de la începutul secolului al XVIII-lea. Nava este boltită cu dulapi și întărită cu arc dublu. Interiorul este luminat de câteva ferestre mici. Una în axul tindei, una în navă pentru diac și trei la altar. Două ferestre la altar și-au păstrat forma inițială de ochiuți, de cca 3-4 cm lățime, care păstrează o mică scândurică ce se trage între două șipci și servește drept oblon. Turnul se înalță pe tălpi
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
ansamblului de pictură și nu meșterului zugrav care a investit totuși, talent și pricepere în realizarea lui. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictură navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către credincioși, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epoca în Maramureș. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiției ortodoxe în Maramureș. Textul lor trebuie
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac. Constantin Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil inconfundabil al acestei
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]