959 matches
-
trei conjugări, acesta cu două subtipuri, iberic și francez. O unitate accentuată dovedesc limbile romanice din perspectiva categoriei diatezei, în sensul că prezintă împreună alt tip decît latina, fără a cunoaște deosebiri marcante între ele. În latina clasică, existau două diateze, una activă și una medio-pasivă, cea activă caracterizîndu-se prin imposibilitatea de a exprima un raport între un predicat și un subiect nedeterminat, adică valoarea impersonală. Forma medio-pasivă putea avea în schimb mai multe valori: a) pasivă propriu-zisă (amor "sînt iubit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
putea avea în schimb mai multe valori: a) pasivă propriu-zisă (amor "sînt iubit"), b) activă, în cazul verbelor deponente și semidepo-nente (hortator "eu îndemn") și c) impersonală (dicitur "se zice"). În latina vorbită, s-a produs o reorganizare a categoriei diatezei, verbele deponente și semideponente, datorită înțelesului activ, au adoptat diateza activă sau au dispărut, fiind concurate și înlocuite de verbe cu conjugare activă. La verbele tranzitive, atunci cînd agentul coincidea cu subiectul, s-a dezvoltat, cu ajutorul pronumelui reflexiv, o diateză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amor "sînt iubit"), b) activă, în cazul verbelor deponente și semidepo-nente (hortator "eu îndemn") și c) impersonală (dicitur "se zice"). În latina vorbită, s-a produs o reorganizare a categoriei diatezei, verbele deponente și semideponente, datorită înțelesului activ, au adoptat diateza activă sau au dispărut, fiind concurate și înlocuite de verbe cu conjugare activă. La verbele tranzitive, atunci cînd agentul coincidea cu subiectul, s-a dezvoltat, cu ajutorul pronumelui reflexiv, o diateză distinctă, denumită pronominală sau reflexivă, cu care se pot reda
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diatezei, verbele deponente și semideponente, datorită înțelesului activ, au adoptat diateza activă sau au dispărut, fiind concurate și înlocuite de verbe cu conjugare activă. La verbele tranzitive, atunci cînd agentul coincidea cu subiectul, s-a dezvoltat, cu ajutorul pronumelui reflexiv, o diateză distinctă, denumită pronominală sau reflexivă, cu care se pot reda în limbile romanice mai multe valori, printre care și unele ale vechii diateze medii. Transformări s-au produs și în cazul diatezei pasive, care are, în toate limbile romanice, numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
activă. La verbele tranzitive, atunci cînd agentul coincidea cu subiectul, s-a dezvoltat, cu ajutorul pronumelui reflexiv, o diateză distinctă, denumită pronominală sau reflexivă, cu care se pot reda în limbile romanice mai multe valori, printre care și unele ale vechii diateze medii. Transformări s-au produs și în cazul diatezei pasive, care are, în toate limbile romanice, numai forme analitice, ca urmare a continuării tendințelor manifestate în latina populară tîrzie. De altfel, încă din perioada preclasică, se folosea în vorbirea familiară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
subiectul, s-a dezvoltat, cu ajutorul pronumelui reflexiv, o diateză distinctă, denumită pronominală sau reflexivă, cu care se pot reda în limbile romanice mai multe valori, printre care și unele ale vechii diateze medii. Transformări s-au produs și în cazul diatezei pasive, care are, în toate limbile romanice, numai forme analitice, ca urmare a continuării tendințelor manifestate în latina populară tîrzie. De altfel, încă din perioada preclasică, se folosea în vorbirea familiară, alături de structura amatus sum, care era forma pentru perfect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formele sintetice, pe de o parte, datorită tendinței de simetrie sistematică și, pe de altă parte, fiindcă erau mai explicite și mai expresive. Aceasta a redus însă relevanța opoziției formale dintre predicatul verbal, cînd era exprimat printr-un verb la diateza pasivă, și predicatul nominal, încît complementul de agent a rămas singurul în posibilitatea de a realiza distincția în modul cel mai relevant. În italiană, în spaniolă, în franceză și, rar, în română, în locul verbului esse se pot folosi, pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al limbii latine la caracterul preponderent analitic al limbilor romanice a atras în cazul flexiunii verbale creșterea numărului și frecvenței verbelor auxiliare, căci în vreme ce, în latina clasică, exista un singur auxiliar, esse, cu care se construiau nuanțele de perfect ale diatezei pasive (indicativ perfect amatus sum, mai mult ca perfect amatus eram, viitor anterior amatus ero), în latina populară tîrzie se foloseau numeroase perifraze verbale care antrenau, cu statut de auxiliar, diferite verbe. În acest context, o mare răspîndire au avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de gramaticalizare a lui habere a continuat pînă la transformarea lui într-o desinență personală. În același timp, verbul esse și-a menținut și și-a consolidat valoarea de instrument gramatical, prin extinderea prezenței lui la toate timpurile și modurile diatezei pasive, în franceză și în italiană la unele verbe pentru formarea perfectului compus și mai mult ca perfectului, în română la formarea perfectului cu diferite nuanțe (viitor anterior, conjunctiv perfect, condițional perfect, prezumtiv perfect etc.). În spaniolă și în portugheză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ter cantado). Spaniola are verbele ser și estar, ambele cu semnificația "a fi", dintre care primul indică o stare durativă, permanentă și esențială (soy enfermo "sînt infirm"), iar al doilea o stare trecătoare, accidentală (estoy enfermo "sînt bolnav (pentru moment)"). Diateza pasivă se poate forma cu oricare dintre aceste două verbe. În mod similar, portugheza are verbul ser pentru a exprima stări sau însușiri permanente și verbul estar pentru a reda caracterul trecător al stării sau al însușirii: o gelo é
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod similar, portugheza are verbul ser pentru a exprima stări sau însușiri permanente și verbul estar pentru a reda caracterul trecător al stării sau al însușirii: o gelo é frio "gheața este rece", a água está fria "apa este rece". Diateza pasivă se formează însă numai cu verbul ser. Germanica comună și limbile germanice Limbile germanice reprezintă o familie din cadrul grupului indo-european, ce cuprinde majoritatea limbilor din nordul și vestul Europei, care pornesc de la o limbă germanică comună, care potrivit specialiștilorși-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se remarcă dublarea articolului hotărît, la fel ca în suedeză, dacă substantivul este precedat de adjectiv (circumpoziția articolului). Declinarea este simplificată, cu o singură formă pentru singular la toate cazurile, în afară de genitivul cu -s, și o singură formă pentru plural. Diateza pasivă se realizează sintetic, cu ajutorul desinenței -s. Flexiunea verbală este simplificată, în limba vorbită folosindu-se o singură formă pentru toate persoanele și numerele. Timp de trei secole, între 1536 și 1814, Norvegia a fost sub stăpînire daneză și, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în germană, desinențele sînt însoțite uneori de alternanțe fonetice (umlaut). Relațiile cazuale se exprimă analitic, cu ajutorul prepozițiilor, iar flexiunea adjectivală are două aspecte, tare și slabă, ca în daneză și în olandeză, însă cu forme mai puține decît în germană. Diateza pasivă se poate realiza analitic (cu auxiliarul blive), dar și sintetic (cu desinența -s). Ca atare, o formulare precum "eu sînt chemat" se poate reda prin jag kallas sau prin jag blir kallad, în primul caz verbul kalla [΄kal:a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chiar morfemul de genitiv, -s, fiind rar folosit) și la verb, dar în fonetică și în sintaxă este mai aproape de limba germană. Persoana verbală se marchează prin pronumele personale antepuse, dar și prin desinențe, care însă sînt reduse la trei. Diateza pasivă se formează numai analitic, uzînd de auxiliarul worden [΄wordə] "a deveni", iar viitorul se formează tot analitic, de obicei cu auxiliarul zullen [΄zülə] "a vrea; a trebui". Limba literară neerlandeză s-a bazat la început pe dialectele flamande (care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dacă are funcția de nume predicativ. Limba germană are un sistem foarte bogat de timpuri compuse în cazul flexiunii verbale, uzînd de auxiliarele haben "a avea", sein "a fi" și werden "a deveni" (acesta din urmă fiind și auxiliarul pentru diateza pasivă). Există, la fel ca în engleză, nuanțe modale, exprimate cu ajutorul verbelor semiauxiliare: dürfen "a avea voie", können "a putea, a fi capabil", müssen "a trebui, a fi necesar", mögen "a plăcea", wollen "a vrea", wissen "a ști". În flexiune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului conjugat (adică la fel ca limbile romanice): I am called
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
called. "Sînt chemat", dar germana și neerlandeza, care recurg de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza pasi-vă se realizează cu ajutorul auxiliarului "a rămîne; a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de pronumele reflexiv (precum în germană, sich
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]