7,805 matches
-
raționamente juridice. Dintr-o astfel de perspectivă precum și în baza experiențelor practice deja existente, medierea apare însă drept un procedeu mult mai complex, prezentându-se ca pasibilă, cel puțin teoretic, de patru accepțiuni: (a) modalitate practică de intervenție într-un diferend, (b) procedură de gestionare a unui conflict, (c) procedură parajudiciară de soluționare a unui litigiu sau (d) ideologie de pacificare socială pe o bază consensuală și negociată. (a) În prima accepțiune, medierea răspunde cel mai bine nevoilor sociale de bază
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
c) procedură parajudiciară de soluționare a unui litigiu sau (d) ideologie de pacificare socială pe o bază consensuală și negociată. (a) În prima accepțiune, medierea răspunde cel mai bine nevoilor sociale de bază, ca modalitate practică de intervenție într-un diferend între două sau mai multe părți în conflict, pentru a depista un minimum de numitori comuni care să permită elaborarea unui acord. Mediatorul apare ca terț neutru, care intervine în comunicarea părților afectată de blocaje, și care se limitează la
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
instanță întrucât au adoptat sisteme administrative, iar înțelegerile se tranșează dintru început pe criterii economice. În celelalte state însă, litigiile se soluționează de către instanțele competente, dar se fac eforturi în sensul conștientizării publice și a celorlalte modalități de soluționare a diferendelor de natură medicală. ALTERNATIVE 209 1. Recommendation No. R (86) 12 of the Committee of Ministers to Member States concerning measures to prevent and reduce the excessive workload in the courts adopted by the Committee of Ministers on 16th of
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
o tranșare a situației conflictuale pe calea medierii sau arbitrajului devine deja posibilă. Avem însă convingerea întâmpinării unor greutăți și în materie de arbitraj. În primul rând vor trebui stabilite reguli pentru dobândirea calității de arbitru, întrucât, în astfel de diferende, varianta optimă ar fi ca persoana în cauză să facă dovada unor cunoștințe atât de natură medicală, cât și de natură legală. Încredințarea capacității de a arbitra astfel de cauze doar către medici nu ar duce la luarea unor decizii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Dat fiind că răspunderea civilă a personalului medical este preponderent delictuală și pe cale de excepție, cel puțin deocamdată, contractuală, rămâne ca fie legiuitorul să stabilească norme specifice în materie de arbitraj medical, și accesul la această cale de soluționare a diferendelor să fie posibil și în absența unei opțiuni prealabile, de natură contractuală, fie ca prestatorii de servicii medicale, cadre medicale și unități medicale atât private cât și publice, să încheie cu pacienții veritabile contracte de prestări servicii, în care să
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, cât și în instanță, sunt cei înscriși pe listele naționale de experți medicali. Metodele parajudiciare sunt, cu excepția medierii, cel puțin deocamdată, insuficient reglementate pentru a putea asigura coerența soluționării diferendelor ocazionate de funcționarea deficitară a raporturilor de tipul medic-pacient. Prin prisma argumentelor și contraargumentelor ce le sunt caracteristice, aceste metode ar putea constitui însă, cu o transformare minimă a legislației specifice, soluții demne de analizat și de pus în practică
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
memoriu politic, unde chestiunea națională să fie expusă în așa fel încât acesta să fie un izvor de informație în care să fie prezentate cercurilor diplomatice, potrivit punctului de vedere românesc toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii, l-a determinat pe marele om politic să-l însărcineze pe el să redacteze memoriile necesare delegației române la Conferința de Pace. Alexandru Lapedatu îi prezenta marelui om politic componentele viitorului document: situația geografică, etnică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
însărcinat să întocmească memorii speciale, documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, Banatului și a teritoriilor din nord-vestul Transilvaniei, în care să fie exprimate conform punctului de vedere românesc, toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii. În Amintirile sale, Lapedatu ne oferă informații cu privire la modul cum întocmea memoriile, pe care le-a lucrat împreună cu Mario Roques, la Biroul pentru informații de război, ce funcționa în Rue de l’Université, 74: ,,Expuneam
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de la Genova, în Italia. El a participat alături de Ion I. C. Brătianu, Constantin Diamandy și Ion Pelivan la conferința internațională, desfășurată în aprilie/mai1922. Conferința de la Genova, la care au fost invitate toate statele europene, a avut ca obiectiv principal rezolvarea diferendelor financiar-economice dintre state, mai ales a celor privind relațiile cu statul sovietic, rămase nerezolvate. Dar participarea lui s-a dovedit a fi, după cum el însuși preciza, “o adevărată vacanță într-una din cele mai frumoase regiuni maritime din lume”. Trimis
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
să-și extindă ieșirea la mările limitrofe; în acest cadru trebuie înțelese acordurile cu E.A.U. din anii ’70, prin care regatul saudit a obținut o porțiune din litoralul de la Golful arabo-persan și tot în această logică s-au înscris diferendele frontaliere cu Omanul și cu Yemenul. Un tip aparte de enclavare este cea intrastatală, așa cum se întâmplă cu diferitele corpuri teritoriale ale emiratelor componente ale E.A.U., poziționate într-un complex desen spațial sau enclavarea extrateritorială, cum este cazul exclavei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Yemen ca bază militară) soldată cu victime umane, aspecte ce pun în discuție probleme de securitate maritimă și de control într-o regiune cu valențe geostrategice deosebite, atât la nivelul fluxurilor globale, cât și a raporturilor tensionate locale, cauzate de diferendele teritorial-maritime dintre Yemen și Eritrea. d. Relieful tectonic este reprezentat de grabenul Mării Roșii și a Golfului Aden (ca bifurcații ale ramurii de est a riftului est african), responsabile de disjungerea naturală a spațiului arab pe cele două continente și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
întrucât reprezintă frontiera comună irakiano-iraniană într-un perimetru cu o morfodinamică complexă a proceselor hidromorfologice din albie, fapt care generează reconfigurări ale malurilor și necesită rejalonarea periodică a frontierei, aspect ce a constituit motivul declanșării în 1980 a războiului irakiano-iranian, diferend nesoluționat complet nici în prezent. Nilul, cel mai lung fluviu al planetei (6700 km. lungime), își adună apele din zona ecuatorială, dar primește aportul hidric principal din platoul etiopian, ceea ce explică regimul său hidrologic particular cu debitul maxim în lunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mediului. Cursul mijlociu și superior al Nilului, ca vector de penetrație, are și valențe geopolitice pentru statul egiptean, care consideră spațiile menționate (aflate pe teritoriul sudanez) o parte din hinterlandul său natural de evoluție, fapt ce determină tensiuni locale și diferende frontaliere între Egipt și Sudan. Resursele de apă au căpătat valențele unei pârghii strategice de presiune în condițiile fizico-geografice de ariditate. În ultimele decenii se poate vorbi despre practicarea unei adevărate geopolitici a apei în spațiul arab - o anume aquapolitică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lacul omonim reprezintă mai mult o dimensiune de relații decât una frontalieră, întrucât prin intermediul Camerunului vecin și co-riveran la lac, Ciadul își asigură accesul comercial la Oceanul Atlantic. Alte perimetre lacustre însă, își păstrează caracterul de limes protectiv, pe fondul unor diferende politicoteritoriale bilaterale: Marea Moartă este împărțită după principiul apelor teritoriale între Iordania (50% din suprafața acvatică), teritoriul Cisiordaniei (cca. 1/3) și Israel (15%), iar malul estic al lacului Tiberiada constituie un segment al frontierei oficiale dintre Israel și Siria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
memoriu politic, unde chestiunea națională să fie expusă în așa fel încât acesta să fie un izvor de informație în care să fie prezentate cercurilor diplomatice, potrivit punctului de vedere românesc toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii, l-a determinat pe marele om politic să-l însărcineze pe el să redacteze memoriile necesare delegației române la Conferința de Pace. Alexandru Lapedatu îi prezenta marelui om politic componentele viitorului document: situația geografică, etnică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
însărcinat să întocmească memorii speciale, documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, Banatului și a teritoriilor din nord-vestul Transilvaniei, în care să fie exprimate conform punctului de vedere românesc, toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii. În Amintirile sale, Lapedatu ne oferă informații cu privire la modul cum întocmea memoriile, pe care le-a lucrat împreună cu Mario Roques, la Biroul pentru informații de război, ce funcționa în Rue de l’Université, 74: ,,Expuneam
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de la Genova, în Italia. El a participat alături de Ion I. C. Brătianu, Constantin Diamandy și Ion Pelivan la conferința internațională, desfășurată în aprilie/mai1922. Conferința de la Genova, la care au fost invitate toate statele europene, a avut ca obiectiv principal rezolvarea diferendelor financiar-economice dintre state, mai ales a celor privind relațiile cu statul sovietic, rămase nerezolvate. Dar participarea lui s-a dovedit a fi, după cum el însuși preciza, “o adevărată vacanță într-una din cele mai frumoase regiuni maritime din lume”. Trimis
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Kogălniceanu proclamă independența de stat a României. În această atmosferă, Mihail Kogălniceanu aduce la cunoștința cabinetelor europene că România, după ce și-a proclamat independența a luat parte activă, la războiul împotriva Turciei, nu numai pentru a rezolva pe calea armelor diferendele cu Imperiul Otoman, ci și pentru a dovedi lumii întregi că aspirațiile ei sunt pe deplin justificate. Lupta diplomatică clarvăzătoare desfășurată sub conducerea ministrului de externe român, a avut menirea să susțină efortul militar, eroii al armatei române în bătăliile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
țară membră alteia trebuie automat extins la ansamblul țărilor membre GATT. După crearea sa, acest organism a cunoscut opt runde de negocieri comerciale multilaterale. Ultima este runda Uruguay, ce a început în 1986 și nu este terminată nici acum, din cauza diferendelor ce opun SUA și Uniunea Europeană referitor la produsele agricole. Avantajele liberului schimb sînt următoarele: * alocare optimă a resurselor pe întreaga planetă. Cum afirma Ricardo, "fiecare țară este specializată în domeniul în care ea este cea mai abilă"; * cîștigurile pentru consumatori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o audiență dată, într-un moment dat", vom avea doar un tip de critică socială "dependentă-de-context""121. De la această diferență de perspectivă se ajunge la o alta: dacă Habermas admite consensul drept criteriu de validare, Lyotard consideră că paralogia, dezacordul, diferendul reprezintă scopul discuțiilor, consensul fiind doar o stare a discuțiilor, definit de altfel drept o "valoare desuetă și suspectă". În concepția lui Lyotard, consensul, în maniera în care este înțeles de către Habermas, ca acord obținut prin intermediul dialogului, presupune validitatea povestirii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Richard Rorty, Ihab Hassan reflectă asupra distincțiilor dintre cele două teorii, dintre care cele mai importante rămânând respingerea metanarațiunilor și a codurilor coercitive versus conceptul universalist al rațiunii, limbajul conceput drept conflictual versus limbajul a cărui funcție esențială este comunicarea, diferend versus consens. În ciuda diferențelor dintre proiectele lor, ambii filosofi aflați în dispută intenționează să prezerve liantul social; Lyotard consideră (la fel ca Rorty) că este posibil să suspenzi marile povestiri fără ca acest lucru să conducă la injustiție 126 (consecință pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la fel ca Rorty) că este posibil să suspenzi marile povestiri fără ca acest lucru să conducă la injustiție 126 (consecință pe care Habermas o reclamă din abolirea principiilor tari). Intervenind în această triadă discursivă, Hassan afirmă că accentul lyotardian pe diferend și incomensurabilitate în domeniul discursurilor noastre, precum și inserarea metaforei, ludicului, dorinței sau puterii în interiorul raționalității postmoderne sunt în concordanță cu propriile sale opinii în legătură cu postmodernitatea și cu discursivitatea sa proprie. Cu toate acestea, consideră că Lyotard nu a dus până la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care relația dintre semnificat (mesaj) și semnificant (mijlocul de exprimare) este destabilizată în mod constant. Disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a dus la preocuparea accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, a practicilor discursive, la paralogie, incomensurabilitate, diferend. Crizele reprezentării și ale referinței impun limbajului statutul unui joc liber al semnificanților care a încetat să se mai refere la un înțeles exterior. Limbajul nu mai surprinde semnificația lumii și, cum se observă la Derrida, discursul se reflectă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai cotidiene ca ideologie"321. Logos-ul disprețuit este, astfel, un motiv determinant al "dispariției" filosofiei în postmodernism; patosul pentru rațiune, înscris în "fizionomia" filosofiei încă de la Socrate, este oarecum discreditat în discursul postmodern, care își afirmă preferința pentru incomensurabilitate, diferend, pluralitate și diferență. Dincolo de această privire generală asupra subiectului, care poate conduce spre o concluzie "apocaliptică", lucrurile au fost mult nuanțate chiar de către filosofii postmoderni. Astfel, ocupându-se de problematica metaforei, Derrida, care a atacat dur conceptul de rațiune prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a produs o preocupare accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, paralogie, incomensurabilitate, diferend, postmodernismul poate fi înțeles ca o "funcție discursivă", ca un set de practici discursive aflate în mișcare intertextuală și nu neapărat ca un sistem rigid de idei. Această abordare centrală nu a însemnat pierderea din vedere a trăsăturilor fenomenului sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]