2,240 matches
-
sau expunerea la soare. Protejarea pieptului. Pieptul, căminul inimii și al plămânilor, trebuie bine protejat pentru a evita pătrunderea factorilor patogeni exogeni. Masarea repetată a abdomenului. Abdomenul conține stomacul, intestinele și alte organe interne. Masajul frecvent al acestei zone facilitează digestia. Retragerea repetată a anusului. În mod normal trebuie să retrageți anusul pentru a preveni și trata hemoroizii și fisurile anale. Balansarea repetată a membrelor. Mișcarea celor patru membre pentru exersarea mușchilor, tendoanelor și a oaselor. De asemenea, exercițiul poate activa
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și vouă la început de drum și, chiar dacă nu sună apetisant, e cea mai sănătoasă opțiune în acest stadiu al trainingului gospodăresc. Este mai sigur să abordați meniuri ușor de preparat și de digerat*: nu vă puneți în pericol nici digestia și nici integritatea fizică (asta în cazul în care extraterestrul vostru e un animal și face urât la foame ori la indispoziții stomacale; pe mine m-a ferit Domnul de asemenea specimene, dar momente în care m-am temut că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
religioși au fost aproape toți fie epileptici, fie bolnavi de stomac. Primul caz e de înțeles și nu miră pe nimeni; al doilea pare mai puțin evident. Și totuși, nimic nu te incită mai mult să răstorni lumea decât o digestie chinuită” (III, 61). Nu-i vorbă, boala poate fi și o scuză. E, poate, marele avantaj pe care Cioran îl recunoaște: „Bolile mele, spune, îmi servesc drept scuză: mă scutesc de corvoada de a mă realiza, sunt un alibi în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie se aude un rîs; cei din sufragerie devin brusc atenți; se deschide draperia și apare Vecin 3) Vecin 3: (contact cu tăcerea și încordarea) S-a întîmplat ceva? Mihai: (poziția de cerut scuze) Nu... nu s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aproape doar în privința acelor persoane care, în urma unor traume sau maladii, își pierd în mod iremediabil funcțiile scoarței cerebrale și, astfel, ajung într-un stadiu vegetativ persistent. De regulă, pacientului îi rămân active doar funcțiile biologice vegetative (respirație, circulație sangvină, digestie, diureză), însă este complet inconștient, inert și incapabil de orice relaționare cu lumea înconjurătoare. De fapt, pericolul prezentat de prelungirea abuzivă a tratamentului și a îngrijirilor greoaie, devenite chiar traumatizante pentru familia și prietenii care și-au pierdut oricum orice
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
urmare a efortului aerob depus, stimulează activitatea creierului, indice relaxare, îmbunătățește procesele mentale. 1.1.4. Efectele joggingului asupra activității organelor interne Practicarea regulată și corectă a joggingului determină creșterea activității proceselor interne, creșterea aportului de oxigen în sânge, stimulează digestia și tranzitul care are loc în intestine, facilitează funcția de filtrare a ficatului și de reglare a depozitelor de glucide din organism. 1.1.5. Efectele joggingului asupra aparatului locomotor Principalele efecte ale activităților fizice sportive, cum este și joggingul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Prin creșterea capacității pulmonare, prin creșterea volumelor respiratorii, joggingul mărește eficiența respirației prin diminuarea frecvenței respiratorii, prin creșterea cantității de oxigen pe inspirație realizată, prin îmbunătățirea schimbului de gaze la nivel tisular. joggingul îmbunătățește tranzitul intestinal, având ca efect o digestie ușoară, un apetit de mâncare crescut, o absorbție mai bună a elementelor nutritive din alimentație și eliminarea constipației; joggingul stimulează somnul odihnitor. Prin relaxarea produsă ca urmare a alergării, după o perioadă tensionată de muncă și stres, joggingul previne afecțiunile
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și cultura capată amprente particulare și stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
oboseală, stres, migrene. Exerciții de presopunctură Împotriva foamei Punctul „antifoame” se găsește deasupra intrării în pavilionul urechii (puțin mai sus de lobă. Se apasă acest punct și se masează ușor în sensul acelor de ceasornic timp de 7-10 secunde. Stimularea digestiei Pentru stimularea digestiei se presează cu degetul mare punctul care se află la mijlocul brațului superior. Impulsionarea metabolismului grăsimilor Dacă se dorește impulsionarea metabolismului grăsimilor se presează moderat cu degetele arătător sau mijlociu ale ambelor mâini cele două puncte plasate în stânga
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Exerciții de presopunctură Împotriva foamei Punctul „antifoame” se găsește deasupra intrării în pavilionul urechii (puțin mai sus de lobă. Se apasă acest punct și se masează ușor în sensul acelor de ceasornic timp de 7-10 secunde. Stimularea digestiei Pentru stimularea digestiei se presează cu degetul mare punctul care se află la mijlocul brațului superior. Impulsionarea metabolismului grăsimilor Dacă se dorește impulsionarea metabolismului grăsimilor se presează moderat cu degetele arătător sau mijlociu ale ambelor mâini cele două puncte plasate în stânga și în dreapta ombilicului
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de sănătate. Cele mai bune izvoare sunt considerate cele din zonele de munte, acoperite cu mari suprafețe de pădure, care se găsesc la distanță de traseele turistice foarte frecventate. Prin consumul de apă de izvor se obțin efecte benefice asupra digestiei, se reduce incidența bolilor renale, a alergiilor, se ameliorează afecțiunile reumatismale și cele vasculare. Apa de izvor are un efect de înviorare cu totul deosebit, reprezintă un mijloc de călire, purificare și regenerare. - APA DE PIRAMIDĂ - Pentru a se obține
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
se dressait devant un râtelier de chibouques; et, autour de la table, leș verres de Bohême, diversement colorés, faisaient au milieu des fleurs et des fruits comme une illumination dans un jardin" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.186, 80-81]. 282 "Mitul digestiei" găsește în literatura franceză de la Rablais încoace imagini pe potriva renumitei sale gastronomii. Literatura de la începutul Republicii a Treia, observă M.-C. Bancquart [p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a normelor igienico-sanitare și a anumitor rețete prescrise de medicii specialiști. Ea poate fi profilactică (preventivă) sau curativă. Scopul dietei alimentare este menajarea și protejarea organelor interne, în primul rând a celor care participă în mod direct sau indirect la digestie, a sistemului circulator etc. Legumele și fructele ocupă în mod normal cca. 14-17 % din valoarea calorică a rației alimentare. Copiii, femeile gravide sau cele care alăptează, precum și muncitorii din sectoarele poluate sau toxice, ar trebui să consume proporția maximă (17
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
stomahice, dezinfectante, antioxidante, stimulante etc). Textura și gustul lor nu erau prea placute (nu erau alimente), dar oamenii le consumau, așa cum și alte ființe au obiceiuri similare (animale domestice sau sălbatice), pentru a-și menține sănătatea, pentru a-și regla digestia sau pentru a-și întreține buna funcționare a organelor interne. Dintre produsele horticole, salatele (Lactuca, Cichorium, Taraxacum etc.), spanacul, usturoiul, ceapa, hreanul, broccoli, ardeiul iute, mărarul, cimbrul, țelina, ridichile, ghimbirul etc. Constituie doar câteva exemple. Plantele condimentar-aromatice și mirodeniile de pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vitaminele B 0,5 mg %. Valoarea energetică este de 420 Kcal/kg și partea necomestibilă 7 %. Ceapa este un diuretic puternic, iar conținutul în fitoncide îi conferă proprietăți antiseptice, de reglare a microflorei intestinale și prevenire a deranjamentelor stomacale. Stimulează digestia și are acțiune carminativă. Manifestă și proprietăți pectorale, proprietăți hipoglicemiante, fluidifică sângele. În țara noastră este produsă preponderent ceapa din arpagic care intră în rețeaua de valorificare de la sfârșitul lunii iulie și până în primele două decade din septembrie. Până la sfârșitul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Aportul crescut de fibre în dietă este asociat în studiul NHEFS cu o reducere suplimentară a riscului de boală coronariană (51). Efectul potențial al dietei bogate în fibre asupra scăderii TA implică multiple mecanisme, fibrele alimentare exercitând efecte atât asupra digestiei, cât și asupra absorbției nutrienților. Insulinorezistența și hiperinsulinemia compensatorie concomitentă joacă un rol binecunoscut în etiologia și în patogenia HTA. Fibrele solubile cresc sensibilitatea la insulină atât la subiecții diabetici, cât și la persoanele fără diabet zaharat (52, 53, 54
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de alți cititori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la nivelul ficatului, prin circulația portală. Prin circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]