1,735 matches
-
du-te-vino calm și perpetuu: petele nu apucau să se usuce, că apăreau altele noi, stropite generos de vizitatori. Arsura se întindea pe coloane și arcade, pârjolind liniștit arhitectura neoromană. Grupuri de Nero și Caligula în zdrențe sau la costum, cu diplomatul odihnit între picioare, lichefiau zidurile, ca niște pompieri cu jetul de flăcări îndreptat spre un pericol imediat. Căldura emana din zeci de-aruncătoare de flame, topind plasticul și pulverizând moleculele betonului și-ale erudiției. Printre Facultatea de Litere și cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
importantă de purtat cu signor Giovanni Bellini, unul dintre cei mai mari pictori din peninsula italiană. Pe curând! Gestul de concediere al contesei fu o nouă lovitură pentru Erina. Se Întoarse fără să-și ia rămas-bun și intră În grupul diplomaților cu care discuta fratele ei, Bogdan. Era Încă roșie la față și simțea că acasă, la Murgești, i-ar fi aruncat contesei o sabie și i-ar fi strigat „Apără-te, dacă te țin puterile!”. Dar se afla la Veneția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea lor din pasivitatea de pân - acuma n-ar rămânea, fără influență asupra cartei viitoare a Europei orientale. Dar, numeric slabi, ei vor fi, cu toate calitățile escelente, o figură de eșec secundară în mâna diplomaților speculativi, pentru ca din când în când să fie opuși planurilor de întindere ale grecilor și ale bulgarilor. [9 mai 1881] ["ERA UN OBICEI ÎNAINTE... Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câmpul războiului. În urma acestor împrejurări nenorocite, pompoasa proclamațiune a Iui Cernaeff nu făcu, chiar la sârbi, decât puțin efect. Ajunsă la cunoștința puterilor europene, majoritatea lor o considera poate în tăcere ca un eveniment comic, iar pe față o dezproba. Diplomaților din Belgrad li se dete de către guvernele lor poruncă de-a face cunoscut prințului Milan, în expresiuni neîndoielnice, că încercarea din parte-i de - a - și aroga o demnitate care nu este nici în proporție cu împrejurările sale, nici cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dorința lor cunoscută d' a mănține bunele relațiuni le-ar atrage bunăvoință sau măcar o atențiune conciliantă din partea celor cu care ar avea interese de discutat. Relațiunile acestea amicale se nasc, se mănțin și se strâng nu numai prin tratările diplomaților, ci și prin întrevederile monarhilor. ... când regele întreprinse o călătorie în Europa ziarele opozițiunii nu găsită decât cuvinte de dezaprobare, ba încă: de acuzare. Orbite nu știm de ce interese, ele tăgăduiau întrevederii suveranului nostru cu suveranii străini orice înrîurire asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zice - în luna lui iunie 1877, după ce împăratul a venit la Ploiești, am primit într-o zi încunoștiințarea principelui Gorciacof că ar voi să-mi vorbească. M-am dus la Ploiești. Era o zi de căldură mare și știți că diplomaților nu le place căldura. Cu toate acestea principele Gorciacof era bine dispus. Într-o conversațiune de un ordin cu totul general, principele Gorciacof îmi spune că ar voi a se înțelege cu România pentru o nouă, rectificare de fruntarii; că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevărat că toți oamenii noștri de stat sânt geniali, că aceleași ilustre personaje pot trece din resort în resort aducând aceleași mari servicii patriei; e incontestabil de ex. că d. Cîmpineanu unește gravitatea omului de finanțe cu fineța și vastitatea diplomaților europeni; nu e tăgăduit asemenea că d. I. Brătianu se pricepe și la ale războiului și la ale administrației politice, financiare, juridice, agricole ș. a. m. d., încît într-adevăr nu e ramura de știință omenească, începînd de la astronomie și sfârșind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-se o zi la Sinaia, a avut acolo mai multe convorbiri cu Domnitorul. Rămânând în București asemenea o zi, a fost vizitat de miniștri și a avut lungi întrevorbiri cu d. Brătianu, precum și cu d. Boerescu. Toate acestea dovedesc că diplomatul austriac era însărcinat c-o misiune pe lângă guvernul român, căci altfel ar fi găsit o cale mult mai scurtă spre Constantinopol. Asupra zgomotului unei alianțe austro-romîne foaia zice că în realitate România nu s-a opus niciodată de-a merge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cred c-a răspuns d. Brătianu la propunerea baronului Calice, după care acesta a dat a înțelege "că Austria va ținea in suspenso soluțiunea definitivă a cestiunei Arab Tabiei până ce va fi câștigat toate foloasele câte le cere de la Romînia". Diplomatul austriac a făcut guvernului român imputarea că nu e îndestul de amic față cu Austria, deși aceasta nu lasă să-i treacă nici o ocazie pentru a ține parte României și a-i oferi în toate afacerile serviciile și sprijinul. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" , care nu se așteptase la o dezlănțuire de o asemenea amploare În rândurile soldaților și civililor. Pogromul Înfățișa România drept o țară barbară În ochii germanilor, ai Ungariei XE "Ungariei" vecine și dușmane, În ochii diplomaților din Statele Unite XE "Statele Unite" și din țările neutre acreditați la București, și În ochii șefilor partidelor din opoziție. Acest capitol din falsificarea documentelor și a concluziilor incluse În documentele falsificate ne permit să stabilim că În spatele ideii de unificare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
mințile. Comandantul bateriei e un locotenent-major grăsuț, cu un chip rotund, marcat de o mustăcioară scurtă și groasă, care, din cîte se pare, e un accesoriu local al uniformei. Veselia pe care o afișează În permanență e de origine bahică, diplomatul cu care vine dimineața În baterie zornăie de sticle. Cornea e al patrulea ofițer, tot locotenent, un tip scund și Îndesat, cu un cap rotund și mare așezat direct pe umeri, e versiunea un pic mai matură a lui Portocală
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte mult în Fanar“20. Epilog caracteristic al agitației exasperate care ne-a permis să întrevedem ce însemna viața cotidiană a diplomaților fanarioți, acest copiariu în care fusese transcrisă corespondența primită de Mavrocordat de la agenții săi a ajuns, după numai câțiva ani, în mâinile lui M. Racoviță, un concurent primejdios, care-l și adnotează. Iar mobilul urmărit de o parte și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Haga. Ele ne-au fost accesibile prin xerocopii, transmise cu amicală bunăvoință de către Elisabeth van der Linden, fost lector de olandeză la Universitatea din București. Între limitele cronologice 1724-1809, ele se orânduiesc astfel: nouă scrisori domnești, șapte răspunsuri ale diplomaților olandezi, trei scrisori ale postelnicului Constantin Ipsilanti, o scrisoare de la marele dragoman al Porții Ioan Caragea, trei de la secretarul acestuia, viitorul domn al Moldovei Mihail Suțu, șapte de la dragomanul Gaspar Testa și numeroase acte comerciale 31. Atenția d-lui Cernovodeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino apsinthiaco“ (vin pelin) și în 1737 zece ocale de vutcă pe care pârcălabul de Galați le expedia prin Isaccea la Babadag, unde diplomatul olandez se afla în tabăra otomană 34. Mai interesantă e rugămintea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, în iulie 1737, ca, în virtutea vechii lor prietenii, Calkoen să accepte în bagajul pe care-l trimitea la Constantinopol patru cufere, dintre care două
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agent al acestei puteri. Mândrindu-se, în memoriile sale, cu serviciile aduse Mariei-Tereza, fără a ști că împărăteasa se opusese acestei numiri deoarece n-o găsea pe doamna de Saint-Priest de origine destul de nobilă pentru a fi prezentată la curte, diplomatul francez declară cu seninătate: „J’avais entre autres obtenu pour elle la cession d’un territoire nommé Bukovine, qui facilitait la communication de la Transylvanie avec la Galicie, et j’avais engagé la Porte à permettre à l’Autriche la navigation
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autorizarea ministrului“70. Guvernul liberal trebuia să depășească și rezistența opiniei publice românești față de preconizata apropiere. Aceasta mai ales în condițiile în care baronul Mayr își permitea să facă unele „sugestii“ privind activitatea unor societăți cum era cea numită „Carpați“. Diplomatul austriac își informa superiorii despre propunerea făcută de Mihai Eminescu potrivit căreia studenții ardeleni din România ar fi trebuit să se implice în propagarea în Transilvania a ideii formării unei „Dacii Mari“. Un loc important în rapoartele amintite îl ocupau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era realmente bucuros de această vizită și cât era o urmare a sugestiilor venite, din partea lui Bismarck, prin intermediul ambasadorului Germaniei la Viena, Reuss, potrivit căruia „liga noastră de pace trebuie să cuprindă și România ba chiar Serbia și Poarta“88. Diplomatul german avea să afle cu acest prilej că deși • „Dacia Viitoare“, nr. 5, 1883, p. 65-66; „Austria caută toate mijloacele pentru a umili statul român“, în „Românul“, 8 iulie 1883, p. 145. • Gh. N. Căzan, op. cit., p. 87-88. • C. Gane
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
observator al jocurilor politice ce se făceau aici, P.P. Carp transmitea la București avertismentul formulat de unii oficiali austro-ungari, precum vice-ministrul Szogyeny, ce declarau că guvernul din care făcea parte nu va renunța la ideea exercitării unui control asupra Dunării. Diplomatul român asigura însă că prin acțiuni concrete România putea convinge Germania că nu are simpatii pentru Rusia, obținând în schimb sprijinul guvernului condus de Bismarck 93. Al doilea episod al preconizatei apropieri avea să-l aibă în prim-plan pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și trebuie evaluată separat. În plus, pentru prima dată de când se discutau aceste cereri, reprezentantul american a susținut că România, la fel ca și Ungaria, nu ar avea un regim democratic și cererea ei nu va fi sprijinită de către SUA. Diplomatul englez a avut o opinie asemănătoare, dar sovieticii și polonezii au vorbit în apărarea românilor, iar delegații Franței, Siriei, Columbiei și Chinei au declarat că votează pentru admiterea noastră în ONU36. În același timp, Belgia era încă nedecisă, dar Spaak
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-le agenților străini un rol subaltern și aceasta, crede Tillos, pentru faptul că ei sunt niște martori incomozi 10. Încercând să explice poziția domnitorului român și mijloacele folosite pentru a-și atinge scopul, în problema armelor și munițiilor pentru Serbia, diplomatul francez face următoarea enumerare: a început prin a nega totul și nu a mărturisit decât atunci când informațiile erau prea numeroase și prea precise pentru a putea persista în modul său de guvernare; apoi el a întârziat depeșele care ne erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și, de asemenea, de protecția din afară (Franța - n.ns.) cu care se laudă deschis acești domni“36. Cu câteva zile înainte de lovitura de stat, consulul general al Franței la București are un interesant dialog cu domnitorul, ocazie cu care diplomatul francez îi cere, la modul imperativ, de a face călătoria la Constantinopol și a avea o conversație cu marchizul de Moustier, ambasadorul Franței în capitala Imperiului otoman și unul din susținătorii cei mai ardenți ai politicii preconizate • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iorga, Istoria românilor, vol. IX, București, 1938, p. 389-390; T. W. Riker, op. cit., p. 595-596, 598; C. C. Giurescu, op. cit., p. 344-345. • ANB, colecția Microfilme Franța, rola 11 (C.P.C. Turquie - Bucharest, vol. 26, f. 14-22). • Ibidem. izbucni ea ar fi, spune diplomatul francez, numai în numele separației, pentru care pledează Rusia; agentul ei „a primit ordine de a reuni cât mai frecvent posibil partizanii săi și cheltuieli de reprezentare i-au fost alocate în această intenție“49. Aruncând toată responsabilitatea asupra Franței, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aparținuseră de Ungaria. Afirmația lui Alexandru Vaida-Voevod cu privire la faptul că unii oameni politici maghiari, din emigrația de dreapta, făceau românilor, în iulie 1919, oferte de apropiere româno-ungară, mergându-se chiar până la o uniune dinastică, poate fi confirmată din diverse surse. Diplomatul român Nicolae Petrescu Comnen relatează despre o astfel de propunere care i-a fost adresată pe când lucra în cadrul Biroului român de presă din Elveția, de la Berna 13. Utilizând un ziarist polonez drept intermediar, câțiva politicieni maghiari, toți foști miniștri - Gyula
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bună vecinătate [...] acțiunea Arhiducelui se explică prin faptul că el s-a folosit de prilejul sosirii trupelor noastre, de încurcătura care s-a produs și de slăbiciunea guvernului Peidl, pentru a face lovitura de stat”36. Ceea ce nu spunea însă diplomatul român era de ce, dacă autoritățile române de ocupație îi susțineau pe social-democrați, aceștia nu au izbutit să se impună la conducerea Ungariei. Motivul principal era destul de simplu și poate fi ilustrat printr-o frază dintr-o caracterizare pe care serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe opozanții uniunii personale, iar Regina speră că va putea vrăji pe diplomații Antantei cu rafinăria ei femeiască și cu grațiile femeilor frumoase din Budapesta, câștigându-i planului ei favorit...“102. Comentariile par de prisos. În martie 1922, rapoarte ale diplomaților străini consemnează o vizită a lui Anton Mocsonyi (Mocioni) la Budapesta, unde ar fi discutat cu Bethlen despre posibilitatea ca prințul Nicolae să acceadă la tronul ungar 103. Alte zvonuri „complementare“ indicau faptul că Ion I. C. Brătianu, aflat în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]