1,695 matches
-
B) Criza epocii și/sau criza filozofiei / 30 C) Relația cu filozofia kantiană / 32 D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) / 34 E) Relația cu romanticii / 38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c) Sensul istoriei / 105 d) "Critica rațiunii istorice" / 108 e) Metafilozofia ca modalitate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în plan filozofic / 110 f) De la "conceptele particulare" la conceptul generic de filozofie / 119 g) Tipuri de viziuni despre lume / 126 h) "Unitățile" filozofiei și unitatea ei / 127 i) Progresul într-un cadru paradigmatic / 129 j) Concluzii despre continuitate și discontinuitate în filozofie / 132 ) Problema valabilității sistemelor / 133 ) Supraistorismul ca istorism / 135 ) Holismul teoriei sistemelor / 136 ) Creativitatea o alternativă la relativism / 137 ) Problema discontinuității / 139 Note și comentarii / 143 III. Două articulații majore ale filozofiei lui Dilthey: Zusammenhang și pars pro
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofiei și unitatea ei / 127 i) Progresul într-un cadru paradigmatic / 129 j) Concluzii despre continuitate și discontinuitate în filozofie / 132 ) Problema valabilității sistemelor / 133 ) Supraistorismul ca istorism / 135 ) Holismul teoriei sistemelor / 136 ) Creativitatea o alternativă la relativism / 137 ) Problema discontinuității / 139 Note și comentarii / 143 III. Două articulații majore ale filozofiei lui Dilthey: Zusammenhang și pars pro toto / 157 1. Precizări metodologice / 158 A) Sensurile termenului de Zusammenhang / 159 B) Un concept-pereche: pars pro toto / C) Funcția de operatori metodologici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rămâne în afara istorismului propriu-zis, pentru că la el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O asemenea deschidere spre istorism este favorizată, în mod evident, de spiritul romantic al epocii. B) Istorism relativist romantism Protestantismul 38, tradiția speculației mistico-filozofice inițiate de Jakob Böhme, influența ideilor lui Rousseau, operele lui Hamann și ale lui Herder
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea este abandonată în favoarea discontinuității), într-un demers inductiv, care pleacă de la realitatea individuală și istorică. Să nu uităm că artiștii romantici redescoperă natura ca organism, istoria cu particularitățile ei, folclorul, culoarea locală. Pentru ei nu mai există o conștiință în genere, ci doar una
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoriei societății.173 În schimb, Dilthey crede numai în ideea de progres paradigmatic, adică într-un progres al formelor, și nu al conținuturilor, așa cum se întâmplă în cazul lui Comte 174; altminteri, venind pe filieră istoristă, Dilthey este adeptul teoriei discontinuității, întrucât pentru el fiecare epocă are valoare în sine. Conștiința istoricității nu poate fi pe deplin conciliată cu ideologia progresului nici măcar în ordinea cunoașterii științifice, așa cum va demonstra, de pildă, Th. S. Kuhn în privința revoluțiilor științifice 175. Dar la tema
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiecare epocă are valoare în sine. Conștiința istoricității nu poate fi pe deplin conciliată cu ideologia progresului nici măcar în ordinea cunoașterii științifice, așa cum va demonstra, de pildă, Th. S. Kuhn în privința revoluțiilor științifice 175. Dar la tema progresului și a discontinuității ne vom referi pe larg în capitolul următor. Ca și Hegel, Comte valorizează la maximum stadiul final; deși necesitatea fazelor intermediare este recunoscută, adevărata valoare vine abia la capăt de drum și stă tocmai în propria-i teorie. Probabil că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a refuzat cu consecvență ispita unei Mathesis universalis, preferând ceea ce noi am numi valabilitatea unei cunoașteri hic et nunc, ca să parafrazăm o consacrată formulă scolastică. Bineînțeles, pe Dilthey l-a ferit de o atare primejdie și deja evocata idee a discontinuității conținuturilor, deși în această privință există și la el o excepție notabilă ("coapartenența de conținut a sistemelor") la care ne vom referi în cap. II, 2Be. Totuși ideea discontinuității conținuturilor nu i-a impus lui Dilthey o unificare progresivă a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a ferit de o atare primejdie și deja evocata idee a discontinuității conținuturilor, deși în această privință există și la el o excepție notabilă ("coapartenența de conținut a sistemelor") la care ne vom referi în cap. II, 2Be. Totuși ideea discontinuității conținuturilor nu i-a impus lui Dilthey o unificare progresivă a întregii cunoașteri din perspectiva unui "monism metodologic" extins, oarecum forțat, la nivelul tuturor științelor spiritului (vezi I, nota 155). În schimb, pentru că nu toate domeniile cunoașterii evoluează în același
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie, ne simțim motivați să tratăm mai pe larg această problemă în continuare, într-un capitol separat, unde vom sublinia totodată implicațiile istorismului asupra continuității și/sau discontinuității în filozofie. NOTE ȘI COMENTARII 1 În anul 1860 Dilthey își anunța intenția de a realiza "o nouă critică a rațiunii pure pe temeiul unei concepții istorico-filozofice" (apud Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. II, București, Editura Eminescu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Husserl, pentru care "orice critică veritabilă, penetrantă, oferă chiar ea însăși mijloace de a progresa" (pentru întregul context vezi II, 1Be), cât și la ideea de progres paradigmatic, așa cum vom arăta că apare ea la Dilthey. În vreme ce istorismul presupune doar discontinuitate, progresul implică și conservare. 160 M. Riedel, op. cit., p. 37. 161 Ibid. 162 Am văzut că în principiu este vorba despre o explicație a posteriori, rezultată în urma unui demers preponderent inductiv. 163 Ibid., p. 39. Făcând distincția între metafizică și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
117), aspect asupra căruia vom reveni. În acest sens, M. Florian citează chiar din Cours de philosophie positive, adică din principala lucrare pozitivistă a lui Comte, unde autorul nu poate fi suspectat nici măcar abandonarea pozitivismului în favoarea unei orientări mistice (această "discontinuitate" a fost contestată de Blaga în Fețele unui veac, p. 154 vezi infra I, nota 193): "Fiindcă am recunoscut în principiu că evoluția umană este caracterizată mai ales printr-o influență mereu crescândă a vieții speculative asupra vieții active, deși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
catolici", numai că ei, pentru a unifica ideile, "sacrificau științele", în timp ce Comte sacrifică imaginarul teologic și speculația metafizică în tentativa lui de a elimina din cunoaștere, pe cât posibil, orice ipoteze (ibid., pp. 155-156). De aceea, Blaga socotește că mult invocata "discontinuitate" dintre perioada "pozitivistă" și cea "mistică" a lui Comte este de fapt "o continuitate și o firească desăvîrșire" (ibid., p. 154). Regăsim aici un demers similar tuturor gânditorilor care procedează metodic, ori de câte ori se confruntă cu o situație anarhică și-și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1B) și despre caracterul transcendental al conceptului de trăire, precum și trimiterile la corelațiile lui obiective (vezi III, 3), ne oferă destule argumente ca să privim cu circumspecție obiecțiile ce i-au fost aduse lui Dilthey în această privință. II. PROGRES ȘI DISCONTINUITATE ÎN VIZIUNEA ISTORISTĂ ASUPRA EVOLUȚIEI FILOZOFIEI Acest capitol cuprinde cele mai importante teme ale cercetării de față. Desigur, ele sunt subordonate temei principale, care pe baza ideilor enunțate aici va fi aprofundată în ultimul capitol dintr-o altă perspectivă, epistemologică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
validează o viziune metafizică autentică. În acest scop facem distincția între "conceptele particulare" și conceptul generic de "filozofie", între "unitățile" și unitatea ei ipotetică. La capătul acestei discuții desprindem concluzia că din punctul de vedere al gânditorului german există o discontinuitate a conținuturilor și o continuitate a formelor în plan filozofic, că progresul este posibil numai într-un cadru paradigmatic. 1. Viziunea istoristă în genere Socotim oportun ca înainte de toate să facem câteva precizări privitoare la termenii care desemnează domeniile de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atribuie acestora, și mizează pe legi ce ar determina cursul istoriei, menite să pună în lumină faptul că evoluția istorică ar avea un sens prestabilit. Anticipând termenii discuției din acest capitol, am putea spune că istorismul se axează pe ideea discontinuității, în timp ce istoricismul mizează pe continuitate. În fine, Geschichtswissenschaft este istoria ca știință; ea studiază dinamica vieții sociale fie în ansamblu, fie în diferite segmente sau epoci ale ei, încercând să explice fenomenele istorice pe baza motivelor care le produc. B
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
orgoliile unor sisteme considerate infailibile și să înțelegem precaritatea cunoașterii noastre. E aici o mică răzbunare a istorismului la adresa lui Hegel, care crease el însuși premisele istorismului relativist, fără a păși pe calea acestuia (vezi I, 2A). Astfel dincolo de promovarea unei discontinuități a conținuturilor -, istorismul relativist ne va apărea în ultimă instanță, oricât de paradoxal ar părea deocamdată, ca un factor determinant al continuității formelor. Această idee, pe care o vom întîlni bine reprezentată la Dilthey, vizează în mod evident o astfel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se poate observa că istorismul și, mai cu seamă, încercările de a depăși impasul acestuia au relansat dezbaterea cu privire la o serie de idei precum unitatea și/sau diversitatea istoriei în general și a (istoriei) filozofiei în special, continuitatea și/sau discontinuitatea demersului filozofic, progres sau stagnare, imanența epocilor, evanescența acestora 53 etc. De aceea credem că înainte de a vorbi despre Dilthey, se cade să discutăm mai pe larg despre poziția istorismului și a supraistorismului în legătură cu aceste idei, pentru ca apoi să vedem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbi despre Dilthey, se cade să discutăm mai pe larg despre poziția istorismului și a supraistorismului în legătură cu aceste idei, pentru ca apoi să vedem în cunoștință de cauză unde se situează autorul supus analizei. A) Istorism și supraistorism a) Continuitate și discontinuitate "Ceea ce mă învață experiența în anumite circumstanțe trebuie să mă învețe oricând și tot așa trebuie să-l învețe pe oricine, iar valabilitatea acesteia nu se limitează la subiect sau la starea lui din momentul respectiv", susținea Kant în Prolegomena
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Zeitgeist) și se derulează în virtutea acestuia, fără a se subordona unui Spirit absolut, cum se întâmplă la Hegel. Cele înfățișate până acum creează într-adevăr impresia că istorismul (atașat de ideea unicității temporale sau valorice vezi I, nota 45) susține discontinuitatea. Logica noastră, cu operațiile ei antinomice, ne-ar determina atunci să-i atribuim numai supraistorismului ideea continuității. De altfel, am precizat și în capitolul anterior că această idee trimite la repere anistorice. Dar putem vorbi despre discontinuitate în legătură cu o orientare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nota 45) susține discontinuitatea. Logica noastră, cu operațiile ei antinomice, ne-ar determina atunci să-i atribuim numai supraistorismului ideea continuității. De altfel, am precizat și în capitolul anterior că această idee trimite la repere anistorice. Dar putem vorbi despre discontinuitate în legătură cu o orientare care vede lucrurile în devenirea lor? Și când punem această întrebare retorică, nu ne referim neapărat la schimbări în cadre date (când, într-o anumită perioadă, cadrele nu sunt puse în discuție, iar autoritatea paradigmelor nu constituie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fel de continuitate este vorba. Fiindcă încercăm să procedăm inductiv, analizând mai întâi ca și Dilthey datele "empirice", ne mulțumim deocamdată să avansăm doar conceptul de continuitate paradigmatică, pentru că nu vrem totuși să le stârnim nedumeriri celor care cunosc bine discontinuitățile istoriste și, mai ales, istoriciste.) Ne întrebăm însă acum: O continuitate a faptelor istorice sau a cunoașterii despre ele? Sau în alți termeni: Există un sens real și, eventual, un progres al istoriei ca Geschichte, sau doar un sens conceptual
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
autorul își abandonează constatările care-l împing spre concluzii relativiste. Conștiința istorică este doar punctul de plecare pentru o analiză lucidă a experiențelor nemulțumitoare în planul cunoașterii filozofice. Dilthey rămâne în orice caz un relativist călăuzit de conceptul istorist al discontinuității. Numai că el caută să meargă mai departe, purtând lestul propriilor dezamăgiri. Constată limitele și înaintează către metafilozofie, cu ele cu tot. Exaltarea creativității ține de vocația demiurgică a romanticilor. Este în aceasta, poate, și un reflex al frustrării conceptuale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un sens real, ci unul, cel mult, conceptual, pentru că istoria (Geschichte) devine "inteligibilă" și capătă "sens" prin noi înșine ca Historik -, și nu este așa prin ea însăși. Cu aceasta am răspuns la întrebarea pusă în subcapitolul despre continuitate și discontinuitate. (Vezi de asemenea considerațiile noastre despre presupusa evoluție a epocii cap. I, 3A.) Aceasta nu înseamnă însă că Dilthey propune o schemă pur conceptuală, de tip supraistorist, prestabilită pe cale logică. Dimpotrivă, el vizează o "concepere naturală" și adoptă în acest
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]