2,835 matches
-
mai sunt adecvate momentului. Situația culturii organizaționale este mult mai complexă la nivelul invizibil, iar logica situației actuale arată necesitatea unei intervenții la nivelul mentalului colectiv și al mentalităților individuale. Cei care cunosc fenomenul culturii organizaționale consideră că există o discrepanță între tipul de mentalitate, în esență anticoncurențială, cultivat de comuniști și noul sistem economic. Totuși, nu există studii, experiențe sau elemente de ghidare semnificative. Deocamdată se fac încercări disparate și cu scopuri practice punctiforme, asociate unor impresii sau intuiții manageriale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Cola în România" Integrare românească la standarde internaționaletc "Integrare românească la standarde internaționale" Coca-Cola este numele unei companii și al unui produs - o băutură răcoritoare, cu caracteristici aparent banale. Dincolo de această asociere comună, Coca-Cola este astăzi un simbol fascinant prin discrepanța dintre setul de valori asociat și materializarea fizică a produsului-emblemă. Mai mult ca oricare alt produs în istoria recentă, băutura „a fost copiată și criticată aspru, elogiată și boicotată... Coca-Cola - produsul, forma, sticla verde-Georgia - a fost celebrată în cântece și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au fost adăugate la calitatea mediului”.<footnote Bosetti, V., Gerlagh, R. et al. (2009), Modelling Sustainable Development: Transitions to a Sustainable Future, Edward Elgar Publishing Limited, UK. footnote> O simplă măsurare a PIB-ului nu spune nimic despre calitatea vieții, discrepanțele la nivel social, migrația forței de muncă, valorile morale și nivelul de calificare. Plecând de la conceptul „suntem ceea ce măsurăm”, este necesară implementarea unui set de indicatori legitimi, acceptați de toți cei implicați, care să ne spună nivelul medianei PIB-ului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
problema noastră pare să Îi privească mai mult decât pe noi. Este o lecție despre „continuitatea tradiției” din care se pare că nu am Învățat suficient. În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clar de principii științifice, ci ca modalitate «modernă» de a discuta despre probleme sociale În termeni biologizanți”7. Studiul de față analizează, de asemenea, modul În care ideile eugeniste au fost puse În practică. Discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sunt denumite în „Agenda 2000” lansată în 1999 de Comisia Europeană). Coeziunea teritorială, înțeleasă ca distribuția echilibrată a activităților la nivelul UE, vine în completarea coeziunii economice și sociale. Dezechilibrele teritoriale vizate de obiectivul obținerii coeziunii teritoriale se referă la discrepanțele de dezvoltare centru - periferie la nivel sistemelor naționale de localități urbane și rurale (de la diferențele oraș - zonă suburbană la zonele rurale complet izolate sau la diferențele spațiale dintre centrul și periferia unui oraș, asociate cu probleme grave de excluziune socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
resurse interne și, deci, incapabile de a iniția un proces de dezvoltare. În cazul acestor țări, cronic subdezvoltate, diagnosticarea, ca atare, și preocuparea pentru elaborarea de programe de dezvoltare apare ca urmare a conștientizării de către țările dezvoltate a pericolului creșterii discrepanțelor între țările bogate și cele sărace, discrepanțe generatoare de tensiuni internaționale în creștere, mai ales după cel de-al doilea război mondial. Problema subdezvoltării apare, așadar, ca problemă ce trebuie rezolvată cu necesitate, după încheierea celui de-al doilea război
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
iniția un proces de dezvoltare. În cazul acestor țări, cronic subdezvoltate, diagnosticarea, ca atare, și preocuparea pentru elaborarea de programe de dezvoltare apare ca urmare a conștientizării de către țările dezvoltate a pericolului creșterii discrepanțelor între țările bogate și cele sărace, discrepanțe generatoare de tensiuni internaționale în creștere, mai ales după cel de-al doilea război mondial. Problema subdezvoltării apare, așadar, ca problemă ce trebuie rezolvată cu necesitate, după încheierea celui de-al doilea război mondial. Un moment important în acest sens
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regiune ce cuprinde un număr important de țări plasate de ONU pe lista a celor mai subdezvoltate țări este Asia de Sud-Est, cu țări precum : Afganistan, Bangladesh, Bouthan, Nepal, Laos. Dacă, în ceea ce privește cazul țărilor subsahariene, una dintre cauzele majore responsabile de adâncira discrepanțelor nu doar față de țările dezvoltate, ci și față de alte țări slab dezvoltate din zonă, este lipsa cvasitotală a materiilor prime. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de țări, una dintre cauzele majore ale acestor discrepanțe este de ordin geografic: lipsa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cauzele majore responsabile de adâncira discrepanțelor nu doar față de țările dezvoltate, ci și față de alte țări slab dezvoltate din zonă, este lipsa cvasitotală a materiilor prime. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de țări, una dintre cauzele majore ale acestor discrepanțe este de ordin geografic: lipsa accesului la mare, caracteristică a patru dintre cele cinci țări enumerate mai sus (ONU, 1980, p. 142). De altfel, chiar dacă sintagmele „țări subdezvoltate” și „țări în curs de dezvoltare” sunt utilizate în multe cazuri ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
iar acest aspect reprezintă motivul realizării, înainte de toate, a analizei teritoriului, pentru a particulariza de la început posibilitatea de reușită sau nu a intervenției. Regiunea Campania este caracterizată de factori critici, cum ar fi nivelul ridicat al șomajului printre tineri și discrepanțe mari între arii (cea urbană și suburbană, cea provincială etc.). În România, datorită suportului oferit de Universitatea din București, au fost descoperite problematici asemănătoare, dar și foarte diferite: elevii noștri au învățat proiectarea în conformitate cu exigențele concrete ale grupurilor dezavantajate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să fie mai ușor de realizat poate și datorită faptului că aici există politici de instruire și perfecționare profesională, prin care se încearcă o definire a nevoilor de instruire prin proceduri bine determinate. O nevoie de instruire apare ca o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, adică între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, discrepanță ce poate fi eliminată/depășită prin instruire și activități educaționale. Uneori însă, această „discrepanță” s-ar putea să nu se datoreze
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin care se încearcă o definire a nevoilor de instruire prin proceduri bine determinate. O nevoie de instruire apare ca o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, adică între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, discrepanță ce poate fi eliminată/depășită prin instruire și activități educaționale. Uneori însă, această „discrepanță” s-ar putea să nu se datoreze unei insuficiente instruiri a angajatului, ci pur și simplu unor aspecte care țin de organizație (mediu, reguli, modalități de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
O nevoie de instruire apare ca o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, adică între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, discrepanță ce poate fi eliminată/depășită prin instruire și activități educaționale. Uneori însă, această „discrepanță” s-ar putea să nu se datoreze unei insuficiente instruiri a angajatului, ci pur și simplu unor aspecte care țin de organizație (mediu, reguli, modalități de motivare, climat, ș.a.). Pentru a putea surprinde cât mai bine aceste aspecte devine astfel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizație - post - persoană) oferă o perspectivă de ansamblu asupra nevoilor de instruire, a resurselor disponibile și a contextului de implementare a programului. 6. 3. Identificarea nevoilor de formare-dezvoltare - metode utilizate Cunoscut fiind faptul că trebuințele de învățare/formare evidențiază acele discrepanțe dintre nivelul actual al cunoștințelor, deprinderilor, aptitudinilor sau atitudinilor și standardul dorit, procesul de identificare a acestora urmărește să indice acele domenii în care o învățare suplimentară poate îmbunătăți nivelul acelor cunoștințe sau deprinderi, și implicit performanțele persoanei. Ca urmare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări superficiale a temelor și unei diminuări a calității învățării. Din atare considerente se optează pentru o interpretare focalizată fie pe un anumit domeniu, fie pe o constelație de discrepanțe, ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioară, fără a neglija însă prioritățile firmei. Nu lipsită de importanță este delimitarea informațiilor relevante pentru deciziile ulterioare de cele redundante, care nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de interpretare și cel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Bee, 1994): importanței trebuinței respective pentru ameliorarea performanțelor în activitate; urgenței satisfacerii ei pentru a nu avea un impact negativ asupra profesiei, sau a nu reduce beneficiile care pot rezulta în urma învățării; tendinței de evoluție a nevoii, dacă se accentuează discrepanța, rămâne la același nivel sau poate fi depășită fără o ofertă formală de pregătire. Odată culese datele, întocmirea unui raport se constituie într-un vector ce subliniază oportunitatea creării acelor activități educaționale care să satisfacă trebuințele de învățare evaluate. Conținutul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factorilor care au condus spre necesitatea sau decizia examinării domeniului respectiv, evidențierea relației dintre programul intenționat și nevoile identificate. b. Stabilirea standardelor - adică a nivelelor limită sub care se consideră că există o trebuință de învățare. O nevoie reflectă o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, iar standardul reprezintă acea bază utilizată pentru comparație, pentru raționamente sau măsurări evaluative. În cazul nostru, o persoană care demonstrează un nivel al cunoștințelor, deprinderilor sau abilităților de a reuși sub standardele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o manieră eficientă în aria respectivă, adeseori descris ca fiind nivelul de debut într-o profesie. c. Gama de nevoi identificate în funcție de criteriile folosite, gradul de extindere și prioritatea lor în cadrul intervenției formative. d. Motivele care au condus la apariția discrepanțelor, știut fiind faptul că uneori acestea nu se datorează unei insuficiente pregătiri a persoanei, ci pur și simplu unor aspecte care țin de organizație (climat, reguli, modalități de motivare, ș.a.). e. Remediile posibile pentru a reduce discrepanțele și a ameliora
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
condus la apariția discrepanțelor, știut fiind faptul că uneori acestea nu se datorează unei insuficiente pregătiri a persoanei, ci pur și simplu unor aspecte care țin de organizație (climat, reguli, modalități de motivare, ș.a.). e. Remediile posibile pentru a reduce discrepanțele și a ameliora performanțele - prin prezentarea avantajelor și dezavantajelor recurgerii la una sau alta din abordările propuse. După ce s-a conturat o imagine asupra nevoilor ce se cer satisfăcute și ținând cont de întregul context, trebuie optat pentru cea mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cursanți, la finalizarea training-ului, fiind vorba deci de rezultatele pregătirii și nu de procesul de pregătire în sine (Bee și Bee, 1994). Obiectivele sunt mult mai precise, precizând modul în care programul își va atinge scopul, focalizându-se pe discrepanțele dintre performanțele curente și cele necesare, exprimându-se în termeni de comportamente măsurabile, dovedindu-se realiste, posibil de atins, dar incitante (Bee și Bee, 1994). Ca urmare, ele trebuie să precizeze ce va fi capabil cursantul să facă după parcurgerea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
loc interviul de evaluare, care poate dura maximum două ore. Evaluatorul invită evaluatul să-și exprime opinia cu privire la performanțele sale din ultimul an, să identifice problemele pe care le-a întâmpinat și gradul în care și-a îndeplinit obiectivele. Eventualele discrepanțe între opinia evaluatului și a evaluatorului vor fi discutate și rezolvate. La sfârșit se stabilesc de comun acord obiectivele pentru anul următor și activitățile de dezvoltare necesare pentru cel evaluat. După interviul de evaluare se realizează un raport al evaluării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit tot mai evidentă discrepanța între nivelul tehnic și posibilitățile organismului uman; Complexitatea tot mai mare a echipamentelor, precum și valoarea lor tot mai ridicată, au pus în evidență pericolul de accidentare și costul enorm al erorii umane din punct de vedere al pagubelor materiale (o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
față de schimbare - exemplu: opțiunea pentru diferențieri pe criterii competitive, însoțită de preferința pentru păstrarea locurilor de muncă Are reprezentare a mediului organizațional și a propriei întreprinderi Caracterizată de supraevaluarea competitivității organizației Este mai adaptată Este vulnerabilă la presiunile economice datorită discrepanței dintre definirea situației și realitate; Profil valoric orientat spre schimbare Dă răspunsuri în funcție de presiuni sindicale Tabel 15. 1. 1. 2. Comparație între culturi organizaționale În 2001, Ionescu, Toma publică propriul model explicativ pentru culturile organizaționale conturate în procesul, tranziției, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul ineficienței personale și chiar incapacitatea de a învăța. Acumularea acestor prejudecăți la locul de muncă va avea ca rezultat scăderea performanțelor în activitate, reducerea potențialei perfecționări și implicit discrepanțe salariale. Există însă cercetări care arată că toate aceste stereotipuri sunt în mare parte false sau supralicitate. Se pare că nu se poate vorbi de o superioritate a eficienței și performanței la nici o grupă de vârstă, muncitorii în etate - cei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]