1,331 matches
-
legale și pentru aceasta ele în mod obișnuit angajează forța și violența ca să realizeze controlul intern și extern al acestora. Crima politică, comisă de guverne, organizații de stat și partide, precum mituirea, traficul de influență, reținerea sau uciderea adversarilor și disidenților pentru a câștiga sau menține pozițiile și influența politică. În general, oamenii cu venituri mai scăzute au probabilitate mai mare să săvârșească crimele de stradă, pe când oamenii cu status socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale 1. În privința revendicărilor grupurilor minoritare este important să știm care sunt așteptările comunității față de membrii săi (față de indivizi) și raportul dintre comunitatea minoritară și societatea majoritară. xe "Kymlicka"Kymlicka introduce două noțiuni: restricțiile interne, menite să apere comunitatea de „disidenți”, respectiv protecția externă, care apără comunitatea de deciziile societății majoritare ce i-ar putea pune în pericol existența. Ținând cont de obiectivele acestei lucrări, doresc să mă opresc asupra comunităților nonliberale, având în vedere faptul că o anumită categorie a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
adevărată, destinate publicării într-o vreme mai bună, aruncând o umbră de îndoială asupra curajului, enormului său curaj din epoca Gorbaciov. Această situație de-a dreptul stânjenitoare (rămânem, din politețe, în perimetrul unui limbaj eufemistic) nu a micșorat deloc numărul disidenților declarați sau nedeclarați printre scriitori, mai ales că într-un timp a fost destul de profitabil să te numești disident sau opozant. Majoritatea confraților noștri jură că au opus rezistență comunismului, că 1-au subminat - politic sau estetic - din interior sau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
epoca Gorbaciov. Această situație de-a dreptul stânjenitoare (rămânem, din politețe, în perimetrul unui limbaj eufemistic) nu a micșorat deloc numărul disidenților declarați sau nedeclarați printre scriitori, mai ales că într-un timp a fost destul de profitabil să te numești disident sau opozant. Majoritatea confraților noștri jură că au opus rezistență comunismului, că 1-au subminat - politic sau estetic - din interior sau chiar cocoțați (strategic) în vârfurile piramidei nomenclaturiste, iar căderea lui (a comunismului) nu s-a produs fără concursul lor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
plus, această șansă de a discuta, de a condamna public colaboraționismul - cu listele pe masă - a fost ratată atunci când accesul la dosarele securității părea deschis. N-a insistat însă nimeni. „Democrații” aleși în Parlament, unii din ei cu „biografii de disidenți” credibile la acea oră, au mușamalizat subiectul prin indecizie și prin incoerența demersului lor, atunci când acesta a fost totuși făcut. Iar după o scurtă perioadă de derută a „specialiștilor” represiunii, aceștia au reușit să se regrupeze, instalând în fruntea comisiei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
după o scurtă perioadă de derută a „specialiștilor” represiunii, aceștia au reușit să se regrupeze, instalând în fruntea comisiei parlamentare de control asupra securității (devenită între timp națională) un om de încredere, Gheorghe Mazilu, bineînțeles și el cu faimă de „disident”. Astfel structurile vechi au rămas intacte, „colaboratorii” externi au fost ajutați să se redreseze moral după spaima care, omenește, i-a frisonat un timp. Persoanele mai fidele, capabile să facă față noilor realități, au fost avansate, unele chiar sus de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
numit Republica Moldova de astăzi. Deși extrem de dur și generalizant, lăsând pe dinafară puținele și timidele momente de existență verticală înregistrate în interiorul acestor generații de creatori, reproșul este adevărat. Scriitorii basarabeni n-au dat până la „dezghețul” politic inițiat de Gorbaciov nici un disident, nici un opozant al regimului comunist, care a radiat metodic conștiința românească în stânga Prutului. Dar ar fi nedrept să nu amintesc o anumită rezistență populară în primii ani ai noului regim și chiar unele acte de împotrivire a intelectualilor, suprimate cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a Occidentului, ca un spațiu spre care să tindem, ca un „pol” al lumii din care am făcut și noi parte cândva. Basarabenilor sovietizați nu li s-au predat limbi străine și îi poți număra pe degete pe cei câțiva „disidenți” care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
frică pentru ființa umană. Alte întrebări: de ce publicăm (unii folosesc pluralul, bănuind că nu pot edita singur o revistă) autori cu vederi de stânga, cu vederi de dreapta, apolitici, autori în slujba puterii (puterea din cele două capitale românești), autori disidenți, colaboraționiști deghizați, agenți dubli, evrei etc.? Cum se vede, un întreg chestionar, care spune câte ceva despre preocupările și obsesiile intelectualilor noștri. Să mai adaug că fiecare dintre aceste întrebări - naive și doar aparent nevinovate - ascunde, dincolo de mesajul lor direct, o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
demnitate și curaj acest interval din viața lor. Neîncheiată încă, lectura lui Dorin Tudoran din Cartea albă a Securității ne promite destule surprize. Vă îndemn să le citiți. O Carte albă a Securității basarabene nu va apare probabil niciodată, pentru că disidenții și martirii noștri (foarte mulți la un moment dat), cei care ar fi trebuit să fie primii interesați de dezvăluirile fărădelegilor poliției politice, parcă s-au evaporat. Sau poate că nici n-au existat? Iunie, 1997 Cineva care semnează neaoș-patriotic
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ale întregii societăți. Deficitul editorial la acest capitol are la noi o relevanță tristă și dezonorant edificatoare privind curajul scriitorului basarabean în epoca sovietică, chiar dacă acesta, scriitorul, căzut parcă într-un interminabil vis amnezic, se erijează deseori în martir sângerând, disident zgomotos sau opozant subtil și rafinat în lupta cu minciuna oficializată. Este pusă astfel în circulație o impresionantă mitologie a disidenței scriitoricești, care, din păcate, nu poate fi regăsită și probată în nici o pagină scrisă. E ca și cum scriitorul basarabean ar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să reia, în lecția următoare, o prezentare mai amănunțită a condițiilor de viață din anii '80. Ea începea, de altfel, cu ceea ce ar fi trebuit să fie concluzia: "societatea românească prezenta toate simptomele decadenței". Un studiu separat, despre "Opozanți și disidenți", relua reperele cronologice anterioare, cu detalii despre grevele minerilor din Valea Jiului (1977) și despre demonstrațiile de la Brașov (1987). Alte forme de protest au fost lăsate în anonimat. Cu minima explicație că ar fi vorba despre "doi disidenți celebri, în decembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre "Opozanți și disidenți", relua reperele cronologice anterioare, cu detalii despre grevele minerilor din Valea Jiului (1977) și despre demonstrațiile de la Brașov (1987). Alte forme de protest au fost lăsate în anonimat. Cu minima explicație că ar fi vorba despre "doi disidenți celebri, în decembrie 1989", expunerea se încheia prin abandonarea textului și refugiul în imagine: fotografia lui Mircea Dinescu alături de Doina Cornea. Povestea lor lipsea cu desăvârșire, provocând nedumerirea firească a copiilor: "ei cine sunt?". Manualul editurii Sigma a fost alcătuit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pornind de la faptul istoric ușor de recunoscut și mergând spre comprimarea lui conceptuală. Revenea apoi cu alte exemplificări și informații lămuritoare: cine au fost cei numiți; ce au făcut și când; ce s-a întâmplat apoi cu ei în cazul disidenților, de pildă 13. Urmărind concis evoluția nivelului de viață până în prezent, se observa clar faptul că el era rezultatul unui trecut identificabil: "începând cu anii '80 a urmat o lungă perioadă de sărăcie și de distrugere a economiei, ale cărei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dictaturii ceaușiste", își justifica desprinderea de epoca anterioară prin aceea că fusese o "pregătire a înlăturării" regimului, iar pentru Ceaușescu personal, momentul când pierduse "total" sprijinul populației. Finalul nu era argumentativ, ci declamatoriu, mai ales în ultimul paragraf, "Opozanți și disidenți", care miza pe o comparație incompletă și pe rolul persuasiv al repetiției: "rezistența față de regimul Ceaușescu a devenit tot mai accentuată. Atât în străinătate, cât și în interiorul țării se contura o opoziție tot mai puternică față de regim. Această opoziție s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe de a fi epuizat subiectul. Lucrarea de față este consacrată unuia dintre autorii de literatură concentraționară Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel în anul 1970, scriitor celebru în întreaga lume ca disident prin mărturia transmisă în formă literară. Forța deosebită a mesajului său nu se explică, însă, doar prin atitudinea disidentă, pentru că scriitorul nu a fost primul sau singurul oponent al regimului comunist sovietic, ci, într-o mare măsură, prin calitatea artistică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autor la operă, pentru a se închide asupra autorului, deoarece opera este cea care a impresionat întreaga lume, nu simpla existență a unui om care a viețuit în lagăre, asemenea altor milioane de oameni. Soljenițîn nici măcar nu a fost primul disident, nici singurul, dar mesajul lui s-a răspândit rapid și temeinic. Prezența datelor autobiografice se explică prin obsesia pentru real a scriitorului, care, în calitate de fost deținut, devine cu adevărat liber abia atunci când dă o formă imensului conținut de imagini, de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al cărei subiect se întemeiază pe aceeași perioadă din viața scriitorului rus care stă și la baza romanului Pavilionul canceroșilor. În anul 2009 apărea Iubește revoluția! Povestire neterminată scrisă în convoi militar în 1941, în traducerea lui Vadim Vasiliu. 2 Disidentul rus Vladimir Bukovski, care a trăit experiența detenției politice, explică acest interes prin atracția pe care o exercită necunoscutul înfricoșător: "Și tot n-a fost potolită setea omenirii, acel interes mereu fierbinte, pe care îl provoacă statornic închisoarea. Deoarece, din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Dacă trebuie să învățăm ceva din această istorie a Boemiei, ar fi că în nici un caz n-o putem înțelege ignorînd evoluția paralelă, generală a Europei. Boemia este în Europa, cultura ei este europeană". Iată ce scria un istoric și disident ceh care insista de asemenea, in illo tempore non suspecto, asupra importanței istoriei Boemiei pentru a înțelege istoria Europei 9. Mai putem adăuga că Slovenia, de exemplu, a împărtășit istoria occidentală încă din timpul lui Carol cel Mare. Polonia, Republica
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
freamăt trist și monoton.” Suficient ca să înțelegem „mai bine... că totul în viața noastră trecătoare nu este decât praf și fum, doar niște iluzii deșarte.” În ce îl privește direct pe autor - dr. Liviu Romoșan, doctor în neurologie, ca fost disident și om reîn viat din propria-i cenușă, după toate pe care le-a pătimit,îmi pla ce că în calitate de vechi combatant încă din școala militară și de pe front, rămâne dispus, oricând, să dea țării întreaga lui ființă și tot
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iar despre persoană și operă... „materialele lipsesc”. Or, a nu te documenta despre o persoană în viață, este fo arte grav. Mai ales că întreaga presă română, după 1989, ca și în pre zent, se referă des la el, ca disident politic, la feciorul său și opera lor literară, în librăriile Iașilor și existând o carte cu titl ul „Mălin vestitorul revoluției”, antologie ziaristico scriitoricească , cu referiri la mai tot ce s-a scris, până atunci, despre ei de către scriitori și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și de Ucraina decât de Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, unde n-a fost nevoie de căderea comunismului pentru a trece de la paradigma stalinistă și național-comunistă la cea democratică: exista deja o anumită răspândire publică a heterodoxiilor și alternativelor, dincolo de mediul disidenților. În România s-a întâmplat ca și cum, printr-un fel de plan cincinal, în sfârșit luat în serios, cultura română a trebuit să asimileze tot ce ignorase ori răstălmăcise în 45 de ani de comunism. V. N.: Există și o altă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și își spun: Nu se poate avea încredere în nimeni, noi facem ce putem și cum ne taie capul". Urmarea e că o bună parte a electoratului devine foarte cinică. Din nou vin cu o anecdotă. Îmi povestea un fost disident care s-a întors pentru scurtă vreme în locurile disidenței sale și vorbea cu o femeie de serviciu care i se plângea: "Ei, domnule profesor, era greu mai demult cu un partid, dar vă dați seama acum cât de greu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Primii sunt dușmani refractari și îndărătnici, inutili regimului. Pentru ei se pregătește, ca ultimă soluție, izolarea. Raportul final definește disidentul drept "o persoană aflată în dezacord cu fundamentele ideologice, politice, economice sau morale pe care se bazează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Primii sunt dușmani refractari și îndărătnici, inutili regimului. Pentru ei se pregătește, ca ultimă soluție, izolarea. Raportul final definește disidentul drept "o persoană aflată în dezacord cu fundamentele ideologice, politice, economice sau morale pe care se bazează societatea în care trăiește, dar care nu numai că gândește diferit, dar și declară acest lucru în public, nu doar în familie sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]