648 matches
-
legată mai degrabă de o direcție Venus-Marte; - o Încercare sentimentală, de o direcție disonantă Venus-Saturn; - un divorț, de o direcție a Soarelui, Lunii, a lui Venus, a cuspidei casei a VII-a sau a stăpânului casei a VII-a În disonanță cu Uranus sau Pluto; - evenimentele din viața familială sunt legate mai degrabă de direcțiile care implică Luna sau casa a IV-a. Direcțiile care privesc viața profesională Pun În discuție, În general, direcțiile care leagă Soarele, Mijlocul Cerului și stăpânul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
e implicată, ar putea semnifica popularitate, contacte cu publicul; Mercur, o operă intelectuală; Marte, un conflict, o bătălie, etc. Direcțiile care privesc sănătatea Pun În cauză punctele vitale ale temei: Soarele, Ascendentul, stăpânul Ascendentului sau Luna. Problemele sunt indicate de disonanțele acestor puncte cu Marte (probleme musculare, inflamatorii, intervenții chirurgicale lejere), Jupiter (excedent ponderal, procese infecțioase), Saturn (scăderea vitalității, răceli, probleme articulare), Uranus (accidente, operații), Neptun (alergii, boli greu de diagnosticat, probleme psihice), Pluto (boli cu evoluție subterană, probleme psihosomatice). Luna
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o contradicție între existența și conștiința sa. Se simte în impas. Judecata morală sugerată de valorile sale îl face să perceapă situația ca inacceptabilă. Se pune o problemă, formulată în termeni etici, metafizici sau ideologici. Actorul intră din ce în ce mai mult în disonanță cu credințele sale și pleacă în căutarea de valori noi, care i-ar permite să fie din nou în armonie cu sine. Acest demers implică mult curaj, deoarece se înscrie, în general, într-un curent opus și este contrar intereselor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Cuvânt înainte Scopul acestei monografii este acela de a pune în circulație informațiile cu privire la tema propusă , în vederea formării unor mentalități sănătoase. De fiecare dată când apare o disonanță în comportamentul , atitudinea sau mentalitatea oamenilor, reacția imediată constă în a propune metode de formare și mai ales de transformare a acestora. Trebuie luat în seamă ce ne învață teoriile disonanței cognitive sau ale influenței sociale. Într-o situație de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
unor mentalități sănătoase. De fiecare dată când apare o disonanță în comportamentul , atitudinea sau mentalitatea oamenilor, reacția imediată constă în a propune metode de formare și mai ales de transformare a acestora. Trebuie luat în seamă ce ne învață teoriile disonanței cognitive sau ale influenței sociale. Într-o situație de schimbare, oamenii obișnuiți acționează în modul cel mai natural, riscă să nu fie eficace, dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să fii mereu în gardă, ceea ce e de-a dreptul obositor. (Werth și Flaherty 1986:303) Nietzsche (1968a:158) merge încă mai departe, spunînd că "a minți este extrem de obositor". A avea convingeri contradictorii, sau conform termenilor lui Festinger (1957), disonanța cognitivă, este o caracteristică a procesului pe care Orwell (1984:186, 342) îl numește în romanul său 1984 "dublă gîndire". "Dubla gîndire" înseamnă "a avea simultan două păreri diferite, a fi conștient de faptul că acestea sînt contradictorii și a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
membrii societății își impărtășesc experiențele individuale și colective prin relaționare. În mod evident, cunoașterea acestei realități depinde într-un grad important de abilitățile individului, de caracterul adaptativ al subiectului cunoscător și actant, dar toate acestea ar produce la nivelul său disonanță cognitivă în absența a ceea ce am numit, anterior, prin sintagma contextualism epistemic. Imaginarul social și, prin urmare, ideologia, deține un rol manifest în design-ul arhitectural al contextului epistemic în care membrii unei societăți se manifestă, în principal prin limbaj
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
premisa ca pacientul este blocat de concluziile lui arbitrare. Pacientului nu i-a trecut prin minte să analizeze aceste credințe iraționale. Totuși crescându-i interesul pentru a explora validitatea noțiunilor lui fixiste, terapeutul reușește să descuie acest sistem închis. Introducând "disonanța cognitivă", care demonstrează contradicțiile interioare din sistemul lui de credință, terapeutul poate să deschidă acest sistem închis spre informații și motive corecte. O tehnică este de a introduce dovezi care sunt în contradicție cu credințele lui fixe, iraționale. O femeie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se confunda. Din nefericire Bastiat nu urmează întotdeauna, în executarea unei opere atât de frumoase, calea pe care i-au trasat-o maeștrii științei. Crezând că identifică în teoria lui Malthus privind populația și în teoria lui Ricardo privind renta disonanțe care creau dezordine în armonia legilor sociale, el se apucă să detroneze aceste două teorii fundamentale ale economiei politice. Tentativă supărătoare și în care a avut ghinionul de a fi devansat de socialiști, fără a vorbi de domnul Carey. Cititorii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe scară largă reprezenta premisa consolidării revoluției, conducerea română înțelegea pretențiile sovieticilor ca pe o încercare mai mult sau mai puțin explicită de a tempera cimentarea poziției sale politice. Are loc astfel, deși la un nivel minimal, nemanifest, o primă disonanță între ambițiile regimului Gheorghiu-Dej și directivele trasate de centrul moscovit (Stanciu: 2008, 111). Comunismul românesc își va extinde orizontul economic, fără a manifesta intenția, imposibilă de altfel, de a surmonta spectrul ideologico-politic care îl articula. Infuzându-și o doză substanțială
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încapsulat orientarea internațională a Bucureștiului; de abia atunci s-ar fi putut purta o discuție pertinentă și convingător argumentată (Stanciu: 2009, 257-260; Moraru: 2008, 184). Dar, odată ce acel document va fi făcut public în aprilie 1964, orice întâlnire pentru atenuarea disonanțelor româno-sovietice va deveni inutilă. Poziția economică autonomă a României devenise treptat o realitate, după cum va deveni în scurt timp și cea politică la care contribuise în mare măsură, după cum urmează să vedem, conflictul sino-sovietic. 5.3. "Ăștia sunt mai ai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
noilor conținuturi. Mentalități obișnuite și deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să le rezolve, iar pentru aceasta trebuie să observe, să reflecteze, să găsească soluții alternative din care să o aleagă pe cea optimă. Rolul profesorului este de a formula sarcini provocatoare, a observa și a sprijini activitatea cursantului, a crea disonanța cognitivă și a-i ajuta pe cursanți să-și reconsidere punctele de vedere. În educația adulților se recomandă folosirea cu preponderență a ultimelor două abordări, în special a celei facilitatoare, fără a se exclude însă cu desăvârșire și momente didacticiste
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noilor conținuturi. Mentalități obișnuite și deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să le rezolve, iar pentru aceasta trebuie să observe, să reflecteze, să găsească soluții alternative din care să o aleagă pe cea optimă. Rolul profesorului este de a formula sarcini provocatoare, a observa și a sprijini activitatea cursantului, a crea disonanța cognitivă și a-i ajuta pe cursanți să-și reconsidere punctele de vedere. În educația adulților se recomandă folosirea cu preponderență a ultimelor două abordări, în special a celei facilitatoare, fără a se exclude însă cu desăvârșire și momente didacticiste
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fost definit cu acuitate, dobândind o precizie care ți se întipărește pe retină, în simțire, în adâncul sufletului. Visarion a reușit să dea muzicalitate comportamentului, să facă gesturile să cânte, se poate spune că el a realizat încarnarea unei disonanțe, făcându-ne să simțim viața cu o nouă intensitate"1. Din umbra acestui "măreț" citat, cuprins într-una din numeroasele analize care v-au elogiat spectacolul, vă propun, aflându-vă "printre ai dumneavoastră" să divulgați rețetele profesionale care i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
important proiect comun al românilor, de rezistență statală cu motivație creștină, care a și disimulat uneori chestiunea independenței teritoriale, militare, economice și, nu în ultimul rând, politice. Dar, între ambiția acestui vis și modalitățile de realizare a lui, au apărut disonanțe, care, în timp, s-au făcut resimțite mai mult decât se putea crede inițial. Mai întâi, pentru români, cum am subliniat deja, afirmarea moștenirii bizantine − o constantă politică atestată documentar − nu a însemnat și acuratețe în preluarea sistemului politic. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se poate juca pe scena istoriografiei "clasice". Regimul lui de vizibilitate, secund, nu este accesibil decât prin intrarea Autorului și a Spectatorului în spațiul din scenă, dincolo de ecranul ideologic. De la unica putere la pluralitatea rolurilor, la egalizarea temporală, la ștergerea disonanțelor vocale, de la tablou la un labirint posibil al unei lumi vii, Autorul îl poartă pe Spectator pe o tablă de șah sau printr-o rețea care proliferează liberă la infinit? Fără să-și abandoneze eroul preferat din toate celelalte cărți
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se caracterizează prin echilibrul dintre tehnică și inspirație, prin simbioza perfectă dintre text și muzică. Elementul dominant al stilului său este frumusețea naturală a liniilor melodice, în care este evidentă influența cântecului gregorian. Esența armoniei palestriniene stă în contrastul dintre disonanță și consonanță, cu momente de tensiune urmate imediat de altele de destindere; din această alternanță rezultă o desfășurare sonoră care, uneori, pare lipsită de personalitate. Măiestria lui Palestrina în scriitura contrapunctică a fost dintotdeauna un obiect de mare admirație. Față de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
uneori, pare lipsită de personalitate. Măiestria lui Palestrina în scriitura contrapunctică a fost dintotdeauna un obiect de mare admirație. Față de anumiți contemporani ai săi, Palestrina apare puțin înclinat în a conferi cuvintelor o profunzime expresivă prin intermediul modulațiilor armonice sau a disonanțelor, tratând în egală măsură toate vocile cu aceeași importanță. În linii mari, putem să spunem că muzica lui Palestrina se impune, în primul rând, prin distanțarea sa, prin impersonalitatea sa și, într-un anumit sens, prin atemporalitatea sa; surprinde nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul, teoria disonanței - au pus însă în discuție acest sens al determinării. Primul model explicativ presupune un subiect rațional: el analizează mai întâi situația, își stabilește preferințele și apoi se comportă în conformitate cu acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându-și astfel un set de preferințe. Actul alegerii (cumpărarea) reprezintă un efect al preferințelor deja cristalizate. Cumpărătorul cumpără ceea ce preferă. Teoria disonanței sugerează însă un model explicativ alternativ al cauzării, care ar putea fi formulat astfel: cumpărătorul preferă ceea ce cumpără. Comportamentul precedă și modelează atitudinea (preferințele). Subiectul nu este deci rațional, ci raționalizator. Explicația este următoarea: personalitatea umană are o tendință naturală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o serie de teorii: a cadrelor sociale ale memoriei, teoria structurării memoriei de către cultură și interese, cea a disonanței cognitive sau a atribuirii, modelul covarianței. În fine, autorul discută despre self luând ca exemplu „self-ul românesc în tranziție”. În acest capitol descoperim că imaginea propriei persoane depinde foarte mult de interacțiunea cu ceilalți și, de cele mai multe ori, se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]