978 matches
-
Înspăimântător. Era aventura absolută, de care și eu, și Jean-Claude aveam nevoie disperată. Nimeni nu poate trăi În afara aventurii. Nimeni care are pretenția că e viu. Era ceva al naibii de frumos și de adevărat care se Întâmpla. Acest bărbat avea nevoie disperată de mine, se Îndrăgostise de mine și făcuse tot ce Îi stătuse În putință ca să mă aducă la el. Se luptase pentru mine, Încă se lupta, se lupta În fiecare moment. Era un luptător. Treceam de câteva ore printre niște
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu cineva rătĂcit prin așternut alături. Atât pentru el, cât și pentru mine singurătatea era În acele zile o viperă căreia trebuia să-i sfărâmi capul cu orice preț. Și asta zi de zi. Aveam și unul, și altul nevoie disperată de o prezență umană care să tacă alături fărĂ să ceară prea mult, lingându-și propriile răni. Eu mă aflam În anul de doliu care a urmat plecării lui Ștefan. În acea seară am fumat pentru prima oară „iarbă“, pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nici măcar să clipesc și încetasem să mai respir și chiar să exist. Cumpărasem un bilet. E foarte simplu : cumperi bilet, te urci în tren și dispari. Devii altcineva. În tren e un miros urât, rău-prevestitor, de banchetă murdară, de speranță disperată în existența vreunui sens, în altă parte, nu aici, desigur, poate acolo, departe, unde te va duce trenul. Mirosul acela grețos mi se însinuase, în ultimele trei luni, în haine, în păr și printre dinți. Nu aveam nici cea mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
înspăimântător. Era aventura absolută, de care și eu, și Jean-Claude aveam nevoie disperată. Nimeni nu poate trăi în afara aventurii. Nimeni care are pretenția că e viu. Era ceva al naibii de frumos și de adevărat care se întâmpla. Acest bărbat avea nevoie disperată de mine, se îndrăgostise de mine și făcuse tot ce îi stătuse în putință ca să mă aducă la el. Se luptase pentru mine, încă se lupta, se lupta în fiecare moment. Era un luptător. Treceam de câteva ore printre niște
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu cineva rătăcit prin așternut alături. Atât pentru el, cât și pentru mine singurătatea era în acele zile o viperă căreia trebuia să-i sfărâmi capul cu orice preț. Și asta zi de zi. Aveam și unul, și altul nevoie disperată de o prezență umană care să tacă alături fără să ceară prea mult, lingându-și propriile răni. Eu mă aflam în anul de doliu care a urmat plecării lui Ștefan. În acea seară am fumat pentru prima oară „iarbă“, pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
duelului final, cînd străinul fără nume îl lichida pe sîngerosul bandit ramon, mama nu se putea abține să nu-mi șoptească la ureche „bravo”. Cînd, în Die Hard (primul episod) Bruce Willis, alias locotenentul John mcClaine, aflat într-o postură disperată pe vîrful unui zgîrie-nori reușea totuși să răstoarne situația și să-l arunce în vid pe șeful teroriștilor, mama mă mîngîia pe ceafă și-mi spunea „deștept băiat”. Din vibrațiile pe care mi le transmitea, eu înțelegeam fără dubiu dacă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dat seama, dar ritmicitatea întîlnirilor noastre a avut doar un singur criteriu : ți-am cerut să ne vedem doar la capătul zilelor în care știam că ai scris. Da, m-am iubit cu începuturile tale de roman, cu încercările tale disperate de a închega diverse povești și mai ales cu paginile tale autobiografice. ori de cîte ori adormeai și puteam să intru în masa de cuvinte proaspăt scrise de tine simțeam un fel de extaz, ca și cum aș fi intrat goală într-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
înaintate ale serii, părculețul devenea spațiu de adunare pentru cei mai fioroși bețivi ai Bucureștiului. Sugativele internaționale. Alcooliștii emeriți, ce și-ar fi băut și sângele. Iar, după propriile spuse, "ar fi infectat și penicilina", repezindu-și de aici incursiunile disperate asupra camerelor de gardă ale Spitalului Municipal, în încercarea lor disperată de a seca orice urmă de alcool până și din flaconașele de dezinfectante. Mai de grabă lăsîndu-se împușcați, decât stăviliți din procurarea rațiilor halucinogene. - Psît, măi Bruță! Bă, fulgere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
copilărie din tabăra dușmanilor, la un moment dat veni și îi transmise un mesaj: - Te-a văzut Ileana! A spus să-i iei o pepsi, vine și ea imediat. Brusc, se stârni un gol imens în jurul său, gândurile îi rătăciră disperate la verile de altă dată. A luat o sticlă și a așteptat-o nerăbdător. Masa se găsea afară pe trotuar lângă intrare; fata n-a venit, nici el nu s-a dus să o invite. Ea îl aștepta dar nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cum de există astfel de oameni într-o lume în care moartea, neantul, tristețea și disperarea alcătuiesc un cor atât de sinistru, încît fac imposibile eforturile noastre de a mai auzi melodii sublime și transcendente. Că sânt oameni care nu disperează niciodată, iată un fapt impresionant și care dă de gândit. Cum se poate ca în entuziasm specificarea obiectelor să fie inexistentă? Cum se poate să realizezi numai dintr-o plenitudine și un exces în mod permanent? La ce realizare ciudată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
apărea paradoxul organic al pesimismului. Cum rezistențele vieții se reduc și scad progresiv, în conștiința omului se reflectează dureros acest proces de intrare în moarte. Nu devii pesimist - un pesimist demonic, elementar, bestial și organic - decât după ce viața, în lupta disperată împotriva depresiunilor, nu s-a ales decât cu înfrîngeri. Atunci apare în conștiința omului destinul ca formă a ireparabilului, a acelui ireparabil pornit din esența lumii ca pentru a ne arăta, mai dureroase și mai apăsătoare, zădărniciile acestei vieți. Trebuie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ideii de privațiune sau de restanță, așa cum nici noțiunea de „sfârșit” nu presupune o închidere ontologică. Critica identității, oferită de Deleuze, pleacă de la convingerea că „orice eveniment este ca o rană”3 pe suprafața fără adâncime a realității. Această formă disperată de nihilism este cel mai bine reflectată de etică: ea propune îmbrățișarea dinamicii agonale a întregului, în care totul este „deopotrivă necesar și arbitrar”1. Este imaginea înrolării în „războiul constant și invizibil, al tuturor contra tuturor, al tuturor contra
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
constructivă. Implicarea constructivă nu încalcă principiul suveranității și, mai important, nici retragerea ajutorului nu o face. Cu cât realizăm mai multe lucruri constructive, cu atât avem mai multe opțiuni în privința impunerii unor sancțiuni. Mai mult, dezvoltarea democratică are o nevoie disperată de ajutor din afară. Am susținut acest punct de vedere de când m-am implicat în promovarea societăților deschise, dar fără rezultat. Am înființat fundații în țări precum Ucraina, sperând că alții îmi vor urma exemplul, ca să constat că nimeni nu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lava fierbinte a propriei sale vieți și așteaptă cuminte ca ea să se răcească, cu gândul că ceilalți se vor reculege cândva în fața acestei urme, a acestei zbateri încremenite, în fața dezastrului care a fost finitudinea lui. Orice jurnal este agățarea disperată de un Ersatz de nemurire, de o nemurire care nu poate fi obținută în termenii lumii de aici. Jurnalul meu nu este o luptă cu Timpul, nu este amprenta pe hârtie sau masca mortuară a vieții mele, ci un suprem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rude rămân fără un ban. Un testament era să-l piardă și pe Pantazi. Declarat moștenitor unic, netestamentar, el descoperă ulterior și accidental un testament al unchiului în favoarea „eforiei spitalelor”. Îl pune, firește, pe foc. Personajele din Enigma Otiliei sunt disperate că avarul lor unchi Costache va face testament în favoarea fiicei vitrege, niciodată înfiate însă, Otilia. Sau că o va adopta în ultima clipă lăsându-i cu buza umflată. Stănică, orișicât jurist, nu exclude ipoteza ca moșul să lase averea unor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ca țintă propria industrie, Deloitte s-a agresat pe ea însăși. Campania a prejudiciat firma. Întrebați ce simt în legătura cu Deloitte, mulți dintre cei care văzuseră reclamele au spus că firma era „o cerșetoare invidioasă pe firmele mai mari, disperată după contracte”. Reclamele au prejudiciat și Deloitte & Touche, firma afiliată, atât datorită asocierii, cât și datorită unei neînțelegeri care a lăsat senzația că firma de contabilitate ar fi realizat reclamele, iar nu cea de consultanță. În câteva săptămâni de la apariția
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
de stat, stabilită - cum s-a menționat - pentru data de 26 august 1944, era pe cale să fie declanșat. Au intervenit, în acele condiții, o sumă de elemente, care, toate, au contribuit la dezamorsarea mecanismului, totul devenind posibil: situația și apelurile disperate de pe front; decizia Mareșalului de a informa Berlinul, prin Clodius, în privința deciziei sale de-a se retrage din tabăra germană și intenția de-a se deplasa iarăși pe front, începând cu după-amiaza zilei de 23 august, pentru a conduce personal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
american de Pensylvania (Schwartz) care ar fi obținut promisiunea lui C. că-i dă drumul cu această condiție. Refuză și din demnitate, și din prudență, și-ar recunoaște implicit vinovăția și s-ar expune unui nou proces. Soția lui e disperată. Urmărită, prigonită"21. Simpla consemnare în jurnal nu-i suficientă, de aceea încearcă să popularizeze cazul, să-l aducă în atenția presei occidentale. Mass-media occidentală nu are voie să intre în România fără aprobări speciale, iar motivele sunt lesne de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anticipație pe Andrei Pleșu, propunîndu-ne o nouă utopie, o pace eternă. Ultimul mohican, Jean Baudrillard, este un postmodernist, post-structuralist recunoscut, la fel de rebel, care ne lasă însă o interesantă semiologie a valorii. La autorii Școlii critice se simte parcă o silă disperată față de valorile liberale și umanis-te, aparent atît de sigure și de stabile; ei descriu spectacolul desperant al dezagregării unei lumi și al falimentului unei societăți, al panicii și coșmarului în fața zilei de mîine, al spectrului bîntuind al sărăciei. Kant, Marx
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pierderi masive. Cel mai grav pentru sistemul bancar rus nu e pierderea banilor, ci a încrederii. Clientela existentă se reorientează spre bănci mici și mijlocii, care amenință fosta oligarhie. În acest sens, guvernul rus este dispus să recurgă la măsuri disperate pentru amnistierea capitalurilor transferate ilegal peste hotare, sau asigurarea pentru toți cetățenii țării a dreptului de a-și deschide conturi anonime în bănci străine ce lucrează pentru Rusia, cu condiția ca banii să fie investiți în economia națională. Cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de diverși observatori ai erosului contemporan nu este deloc îmbucurător. Unii semnalează „declinul lui Eros”; alții vorbesc de o sexualitate narcisică indiferentă față de partener; alții, în sfârșit, prezintă tabloul de-a dreptul apocaliptic al unei epoci în care ființele sunt disperate, deprimate, frustrate, singure în fața dorințelor din ce în ce mai puțin satisfăcute. Mizerie sexuală și afectivă care ține de alinierea ordinii erotice la ordinea economică. Așa cum liberalismul economic generează o nouă sărăcie, liberalismul sexual dă naștere unui neopauperism atât libidinal, cât și afectiv. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rău: el înseamnă disperare, copleșire definitivă. Fericirea viitoare nu se confundă cu o fericire iluzorie pentru că ne permite să ne încredem în viață, dar și să ne proiectăm cu oarecare optimism în viitor. Filosoful poate spune că „înțelepciunea înseamnă a dispera”, viața presupune speranță și nicio societate nu este posibilă fără un corp de mituri, de imagini și de credințe care flutură idealul unui posibil „mai bine”. Pe acest plan, Nietzsche are dreptate: iluzia, ficțiunile, simulacrele sunt necesare vieții pentru că viața
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]