1,500 matches
-
stropire cu apă; depunerea particulelor solide cu ajutorul pompelor centrifuge sau al curentului electric de înaltă tensiune, în electrofiltre. Aerosolii explică unele fenomene meteorologice (norii, ceața, negura etc.), sunt responsabili de apariția unor boli profesionale (silicoza - provocată de particulele de SiO2 dispersate în aer, în exploatările miniere), dar au și aplicații utile, cum ar fi: administrarea unor tratamente (medicamente vasodilatatoare în astmul bronșic); combaterea dăunătorilor în agricultură prin pulverizarea produselor ca aerosoli, cu suprafață mare de acoperire; producerea ploilor artificiale; pulverizarea combustibilului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aplicații în industria cosmetică (săpunuri), alimentară (fabricarea margarinei), textilă, farmaceutică, în agricultură (condiționarea pesticidelor, erbicidelor etc.), în industria petrolieră și minieră (procedeul flotației), industria maselor plastice etc. 3.1.4. Spume Se numesc astfel sistemele eterogene gaz - lichid sau lichidele dispersate laminar în gaze. Au particule mari (de rază r > 0,2·10-6 m) dar sunt relativ stabile. Inițial, toate spumele sunt sisteme corpusculare (bule de gaz sferice dispersate în mediu lichid). Ulterior, spumele iau forma mai stabilă de pelicule sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1.4. Spume Se numesc astfel sistemele eterogene gaz - lichid sau lichidele dispersate laminar în gaze. Au particule mari (de rază r > 0,2·10-6 m) dar sunt relativ stabile. Inițial, toate spumele sunt sisteme corpusculare (bule de gaz sferice dispersate în mediu lichid). Ulterior, spumele iau forma mai stabilă de pelicule sau lamele, transformându se în sisteme bidimensionale lichid - gaz (laminare). Această formă se numește spumă statică (poliedrică). Ea poate fi umedă (așa cum sunt inițial toate spumele) sau uscată (ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Iași, sunt amintiți ca formând o comunitate importantă care s-a stabilit într o zonă distinctă a orașului, dincolo de Bahlui. În urma proiectului de urbanizare din zona respectivă - Podu-Roș, în deceniile șase - șapte ale secolului, Ulița Lipovenească dispare, iar locuitorii sunt dispersați în locuințele nou construite. De la acest moment, cel puțin în Iași, nu se mai poate vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni, singurul element unificator fiind biserica. Se cunoaște deja din izvoarele istorice că prima biserică lipovenească din Iași
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Cum...? Unde...?” Clădirea se vrea a fi una sănătoasă, impunătoare, dar nu reușește nici măcar pe jumătate. Mai degrabă te sperie. Un ghemotoc plin cu de toate: turn, boltă, decupaje stranii... E structurată (cumva) pe 4 nivele, fiecare nivel având ramuri dispersate în unghiuri diferite. Se pare că la fiecare nivel planul se schimbă. Bănuiesc: a durat vreo 4 ani, iar moda se schimbă, astfel mai intervenind o modificare. Altfel nu-mi explic! Și parcă nu ar fi deajuns amplasarea anapoda a
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
pe suprafața talului, conținând hifele ciupercii și câteva alge, care se poate detașa generând un nou lichen încrengătură - v. sistematică l - lungime lamelibranhiat - sin. bivalvă liză - proces prin care un organism unicelular sau o celulă din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
scrumieră, în care o țigară de foi rezonând cu orizontala evantaiului este transformată într-un veritabil centru al compoziției care iradiază în suita de arce ale dantelăriei și a cărui eliminare ar face ca întreaga ordine și echilibru să se disperseze. Evantaiul este elementul prin a că- rui fermitate orizontală se determină dinamica întregului joc prin care celelalte forme, ex- presie plastică a unor obiecte de mărimi și ca- litate materială diferite și variate, par a se așeza pur și simplu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
frământă, totul cu rezulte benefice asupra stării psihice a persoanei aflată sub stress-ul profesional. 4. Asigurarea unei ordini în agenda lucrărilor de îndeplinit și a documentelor aflate în lucru, aspect ce ușurează mult munca și atenția individului nu mai este dispersată în mai multe locuri, avându-se o imagine clară asupra agendei de lucru. Tot pe acest palier, susținem și împărtășirea greutăților apărute celor din jur, dar persoanelor care nu numai să știe să vă asculte, ci să vă înțeleagă problema
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în care se observă cele patru fascicule de lemn primar, ale căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care sunt dispersate, neregulat, puține vase de calibru relativ mic, cu pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar pot fi observate raze medulare uniseriate, ale căror celule au pereții mai puțin îngroșați, dar intens lignificați. La rădăcinile mai groase s-a diferențiat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform; • pe alocuri, inelul de lemn cuprinde trei zone distincte: ¾ lemn primar (cu vase separate de parenchim celulozic); ¾ lemn secundar (cu vase separate de libriform); ¾ lemn secundar (reprezentat numai de libriform ale cărui celule au
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt lungi, flexuoși, foarte deși pe frunzele tinere. <reflist>BIBLIOGRAFIE 1. ANDREI M., 1978 Anatomia plantelor, Ed. Did. și Ped., București 2. ANELI N. A., 1975 Atlas epidenny, Izdat. "Metsniereba", Tibilisi 3. BAILLAUD
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
trupul de moșie (moșia). Între componentele menționate sau creat relații sub raport cantitativ și calitativ din care a rezultat tipul de sat caracteristic com. Țibanești și anume cel răsfirat. Astfel, suprafețele vetrelor care mai înainte erau mai mici și mai dispersate în teritoriu, au crescut prin concentrarea lor în așezările cu poziție nodală. Comparativ cu anul 1899, se observă că în 1983, populația celor 8 sate de astăzi a crescut de la 2344 la 6738 , iar numărul satelor a scăzut de la 9
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
densitate. Clasa cea mai importantă o formează dispersiile cu mediul de dispersie lichid. Dacă la mediul de dispersie este apă, sistemul se numește hidrosol iar dacă este un solvent organic - organosol. I.2.3.Clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
crom (Cr), nichel (Ni), fier (Fe), ca într-o soluție conferind mobilitate moleculelor și stabilitate particulelor coloidale. De asemenea, au fost observate efecte de electrod, când cationii reductibili, susceptibile de acceptarea electronilor (ioni de zinc, cupru, argint, platină) sunt foarte dispersate în rețeaua zeolitică, deci a tufului vulcanic. Un grup de cercetători în anul 1983, au constatat că proprietățile electrice ale tufurilor vulcanice, depind în mare măsură de frecvența câmpului electric aplicat și de temperatură până la o anumită limită. La temperaturi
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
astfel încât nu mai necesită diluarea cu apă și se pot prezenta sub formă de soluții sau suspensii stabile cu particule a cărui diametru este de 1-3 mm. Caracteristicile zemurilor de stropit muiabilitatea unui lichid este proprietatea sa de a se dispersa pe suprafața solidă cu care vine în contact, într-un strat fin, continuu, pe toată suprafața sa. Puterea de muiabilitate a lichidului este proprietatea acestuia, de a acoperi o suprafață cât mai mare cu o cantitate mică de lichid. Muiabilitatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de flageli sau cili și sunt dispersați în natură în mod pasiv; spori mobili sau planospori ce sunt prevăzuți cu 1-2 flageli care asigură dispersarea în mediul acvatic. Din punct de vedere al modului cum se formează, sporii pot fi de două feluri: spori endogeni sau endospori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
flash verde înregistrat a fost de 35 de minute, dar pot fi și de câteva secunde. Singurul moment când soarele este vizibil este atunci când mare parte din soare este sub orizont. Flashul verde este format când lumina este refractată și dispersată de particulele din atmosferă. Dispersia luminii creează un spectru vertical de culori, care dispar una câte una, urmând soarele sub linia orizontului. Deasemenea un alt fenomen care determină apariția razei verzi este difuzia luminii (împrăștierea luminii care produce culoarea cerului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele din zona forestieră, di lunca Bahluiului în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin absorbția la suprafața particulelor. STUDIUL COLOIZILOR MOLECULARI (SOLUȚII DE COMPUȘI MACROMOLECULARI) Soluțiile compușilor macromoleculari (polimeri) sunt sisteme disperse în care componentele sunt dispersate la nivel molecular. Acestea prezintă proprietățile generale ale soluțiilor: omogenitate (existența unei singure faze), stabilitate termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea spontană, afinitate între componente; în plus, soluțiile de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vedere structural carboximetilceluloza sodică este sarea de sodiu a policarboximetileterului de celuloză (glicolat de celuloză și de sodiu). Descriere: se prezintă sub formă de pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb gălbuie, higroscopică, fără miros, cu gust mucilaginos. Solubilitate: se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau ușor opalescente. Este practic insolubilă în alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ 1% O cantitate de 1 g carboximetilceluloză sodică se dispersează uniform (aducându-se în mici porțiuni
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
miros, cu gust mucilaginos. Solubilitate: se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau ușor opalescente. Este practic insolubilă în alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ 1% O cantitate de 1 g carboximetilceluloză sodică se dispersează uniform (aducându-se în mici porțiuni) prin agitare energică în 90 g apă distilată, încălzită la 70°C și se continuă agitarea până la obținerea unei soluții coloidale. După răcire se completează la 100 g cu apă distilată. Aspectul soluției: limpede
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
similar cu cel din figura 37. Punctul din care apare o scădere mai lentă a conductibilității echivalente în funcție de concentrație reprezintă concentrația critică micelară. PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE. PREPARAREA SOLURILOR Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
eprubete se introduce un volum de 10 mL soluție KI 0,01N și apoi se adaugă în picături 7 mL; 8 mL; 9 mL; 10 mL soluție AgNO3 0,01N. Se observă apariția unui precipitat de iodură de argint fin dispersat în apa distilată. * Prepararea solului de hidroxid feric Metoda I: într-un pahar Erlenmayer se introduce un volum de 42 mL apă distilată și se încălzește. Când apa ajunge la fierbere se adaugă 8 mL soluție FeCl3 2%. După câteva
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de tip A/U). Procesul este reversibil prin adăugarea unui exces de ioni Na+; * dezemulsionarea (ruperea emulsiei) - constă în separarea completă în cele două faze. Acest fenomen presupune două procese diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]