2,325 matches
-
Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
modalităților de exercitare a acestora în domeniul proiectelor; stimularea creării și afirmării mediului concurențial, în general, și în mod special în cadrul activităților de proiect; aplicarea unor măsuri fiscale care să asigure resurse financiare într-un mod echitabil, fără a provoca distorsiuni în domeniul prețurilor, pentru stimularea comportamentului favorabil muncii și respectării eticii în afaceri. Apreciem că, deschiderea economiei naționale spre economia mondială impune, în continuare, revizuirea cadrului juridic, în conformitate cu principiile economiei de piață și noile realități geopolitice. Partea a II-a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
pe subsisteme de management (informațional, decizional, organizatoric și metodologic), sub aspectul punctelor „slabe” și a punctelor „forte”, în scopul diminuării/eliminării primelor și potențării celor din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
pieței (efective, economice), ale mărfurilor și factorilor de producție se abat de la prețurile „financiare”, în următoarele sensuri: - Prețurile „financiare” cuprind și „plățile de transfer”: impozite directe și indirecte, subvenții, dobânzi și rate la credite interne. În prețurile „financiare” pot apărea distorsiuni cauzate de taxele vamale la export sau la import și de alte obstacole netarifare. Aceste diferențe pot fi considerate plăți de transfer, ele cauzând distorsiuni ale prețurilor produselor „comercializabile” (importate sau exportabile, direct sau indirect) față de prețul produselor „necomercializabile” (ex.
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
directe și indirecte, subvenții, dobânzi și rate la credite interne. În prețurile „financiare” pot apărea distorsiuni cauzate de taxele vamale la export sau la import și de alte obstacole netarifare. Aceste diferențe pot fi considerate plăți de transfer, ele cauzând distorsiuni ale prețurilor produselor „comercializabile” (importate sau exportabile, direct sau indirect) față de prețul produselor „necomercializabile” (ex.: nisip, clădiri, pământ etc.); - Prețurile „financiare” se abat de la prețurile „de echilibru” (economice), din cauza existenței unor tendințe de monopolizare a pieței, ceea ce duce la o
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
duce la o concurență „imperfectă”, limitată; - Guvernul intervine (în proporții diferite de la o țară la alta și de la o perioadă la alta) în funcționarea mecanismelor pieței, prin controlul sau plafonarea prețurilor sau prin stabilirea unor plafoane cantitative. Unele dintre aceste distorsiuni sunt justificate, permanent sau temporar, altele pot fi eliminate, direct sau indirect, prin modificarea măsurilor guvernamentale de politică economică. Pentru a fi acceptat din punct de vedere economic, proiectul trebuie să contribuie, pe ansamblu, la creșterea venitului național actualizat, contribuție
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
este mobil și dinamic, adaptabil la noile oportunități oferite de raportul dintre cerere și ofertă, iar, pe fondul unei dinamici specifice a prețurilor, stimulează creativitatea și inițiativa, asigurând cea mai înaltă eficiență economică. În funcționarea sistemului pot să apară unele distorsiuni, anomalii și dezechilibre, ca urmare a intervenției administrative a statului, a existenței unor monopoluri sau prin încălcarea durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al cărui garant trebuie să fie statul, pentru că mecanismele pieței nu pot să determine singure ansamblul vieții sociale; statul este apărătorul protecției sociale și al liberei negocieri între partenerii sociali. Intervenționalismul statal și dirijismul sunt condamnabile doar în măsura în care pot provoca distorsiuni concurenței și nu asigură depășirea unor momente dificile de restructurare economică. Pe baza acestor principii pot fi identificate o serie de trăsături, între care: a) majoritatea bunurilor economice îmbracă forma de marfă, dar consumul nu se realizează în totalitate după
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
deciziilor noastre. Ca atare, acestea din urmă nu pot corespunde acțiunilor pe care le-am întreprinde dacă am avea toate datele relevate. Cu alte cuvinte, comportamentul nostru nu este complet rațional. însă felul în care punem problema deja constituie o distorsiune a ceea ce rațiunea umană poate săvârși, presupunând că deciziile s-ar putea baza, în principiu, pe luarea în considerare a tuturor datelor semnificative. Această distorsiune este bine înrădăcinată în modul în care privim relația noastră cu realitatea. într-adevăr, simplul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
comportamentul nostru nu este complet rațional. însă felul în care punem problema deja constituie o distorsiune a ceea ce rațiunea umană poate săvârși, presupunând că deciziile s-ar putea baza, în principiu, pe luarea în considerare a tuturor datelor semnificative. Această distorsiune este bine înrădăcinată în modul în care privim relația noastră cu realitatea. într-adevăr, simplul fapt că vorbim de o relație între gândire și realitate implică o anumită separare a gândirii de obiectul ei, ceea ce nu e tocmai adevărat. Relația
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
admitem această diferență. Am încercat să exprim distincția respectivă cu ajutorul conceptului de reflexivitate. Noțiunea de autoreferențialitate a fost deja analizată pe larg. însă autoreferențialitatea ține exclusiv de domeniul enunțurilor. Dacă separarea dintre universul enunțurilor și cel al faptelor este o distorsiune a realității, atunci obținem probabil același rezultat în sfera faptelor, relație pe care urmărește să o exprime conceptul de reflexivitate. Reflexivitatea reprezintă un mecanism de feedback, afectând nu doar enunțurile îa căror valoare de adevăr devine nedeterminată), ci și faptele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și distorsionate în influențarea evenimentelor. Am afirmat că ele dau istoriei un caracter unic, ireversibil; dar și acestea constituie, fără îndoială, o viziune deformată, pentru că, pe lângă reflexivitate, sunt în joc mulți alți factori. Dar s-a dovedit a fi o distorsiune utilă, întrucât mi-a atras atenția asupra unui fenomen care era, în mod ciudat, neglijat la vremea respectivă, și anume bula speculativă financiară. Perspectiva mea asupra istoriei se încadrează în categoria erorilor fertile. După cum am văzut, reflexivitatea aduce un element
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai mult, cu atât rămâne mai mult de înțeles. în confruntarea cu această țintă mobilă, probabil vom suprasolicita cunoștințele acumulate, extinzându-le în arii în care nu mai sunt aplicabile. Astfel, chiar interpretarea validă a realității este menită să genereze distorsiuni. Argumentul este similar principiului lui Peter, ce susține că angajații competenți sunt promovați până când ating nivelul pentru care nu mai sunt competenți. Poziția mea este sprijinită de descoperirile din domeniul lingvisticii cognitive. George Lakoff, printre alții, a arătat că limbajul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ceva nou, deloc plăcut pentru mine să mă implic în politica de partid. Bineînțeles, Comitetul Național Republican m-a etichetat drept dușman și a declanșat o campanie puternică de propagandă împotriva mea. Am căpătat astfel experiență directă în ceea ce privește tipurile de distorsiuni prezente în campaniile politice. Nu mi-a plăcut, dar am considerat că acest preț merită plătit de vreme ce miza era atât de mare. Nu aș fi putut face nimic altceva mai bun pentru lume decât să încerc să împiedic realegerea lui
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în economie pe plan internațional? Cred că este greșit să punem această întrebare sub forma „ori-ori”. Este nevoie de un anumit grad de intervenție din partea guvernului atât la nivel intern, cât și internațional, chiar dacă guvernele nu trebuie să dirijeze economia. Distorsiunile și lipsa de eficiență cauzate de regulile impuse de guvern pot fi reduse prin intermediul stimulilor și sancțiunilor care funcționează prin intermediul mecanismului pieței. Să lăsăm piețele să-și îndeplinească rolul, și anume alocarea resurselor. însă trebuie să ne asigurăm că nevoile
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Voi numi acest tip de gândire critică. Modul de gândire tradițional și cel critic se bazează pe două principii diametral opuse. Totuși, fiecare prezintă o perspectivă coerentă asupra realității. Cum este posibil acest lucru? Doar prezentând o viziune deformată. însă distorsiunea nu trebuie să fie atât de mare ca atunci când ar fi aplicată acelorași condiții, deoarece, conform teoriei reflexivității, condițiile sunt influențate de modul dominant de gândire. Cel tradițional este asociat cu ceea ce numesc societate organică, pe când cel critic cu societatea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
economică, în special, ar nega cu orice preț reflexivitatea. Considerând condițiile cererii și ofertei ca fiind date independent, ea a reușit să elimine reflexivitatea din obiectul său de studiu. Ca atare, teoria economică prezintă o imagine deformată a realității, însă distorsiunile sunt greu de demonstrat atât timp cât științele sociale sunt judecate cu același set de criterii ca științele naturale. Teoriile științifice trebuie să ofere predicții și explicații exacte, iar cele care admit existența reflexivității nu pot face acest lucru. Procesul critic întâmpină
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
practică sunt: - valoarea reziduală reprezintă valoarea contabilă neamortizată a infrastructurii realizate, aproximând valoarea la care poate fi valorificată infrastructura după utilizarea ei pe perioada de funcționare a investiției. Această metodă nu este recomandată spre utilizare datorită faptului că este supusă distorsiunilor cauzate de metoda de amortizare utilizată, însă în anumite cazuri ea este o metodă acceptabilă a valorii reziduale a unei investiții (exemplu: o investiție în achiziționarea unui echipament industrial cu o durată mare de viață); - valoarea reziduală reprezintă valoarea de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
loja 34, Atletul Înaintează cu mușchi ca pietrele gîrlelor. Îmblînzitoarea, de aici, și calul dansează Întrerupt, Interior mă străbate ca un stilet sîngele tău... Doar În cîteva poezii, precum Cloroform sau Sfîrșit, elementele specifice universului spectacular al circului suferă o distorsiune, fiind remodelate Într-o perspectivă de contraste și stridențe expresioniste, din care clovnul, ca „reprezentant alegoric al poetului”, e văzut mai degrabă sub semnul acelei „epifanii derizorii a artei și a artistului”, prin excelență ambiguă, asociind rîsul exterior cu plînsul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
atribuie totuși o semnificație unică în teoria sa psihanalitică (1899/1950, 1901/1960). După Adler, amintirile au întotdeauna o semnificație emoțională, chiar și atunci când nu par a fi foarte importante. Amintirile sunt creații personale; ele s-au format prin alegeri, distorsiuni și inventări ale evenimentelor din trecut într-o manieră care ar putea servi scopurilor, intereselor ori stărilor actuale ale individului. „Nu există «amintiri la întâmplare»: din numărul infinit de impresii cu care intră în contact un individ, acesta alege să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
exact ca și în cazul bărbaților, dar accentul pus pe carieră reprezintă doar una dintre multiplele traiectorii care apar pe grafic. În vreme ce reprezentarea grafică a acestui tip seamănă la bază cu cea din cazul bărbaților, ea tinde totuși să prezinte distorsiuni mult mai frecvente în traseul spre punctul superior al graficului. Un al doilea grup (trei femei) amintește de ceea ce Gergen și Gergen numeau plotul „fericiți până la adânci bătrâneți” (1988). Acest grup, fiind dominat de axa familiei, presupune stabilizarea de îndată ce familia
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nonverbale ale comunicării interpersonale. Toate acestea vor putea fi detaliate în subcapitolul destinat comunicării interpersonale în clasa de elevi. Ceea ce poate fi relevant pentru relațiile deintercomunicare (în legătură cu coloratura acestora) sunt situațiile de perturbare a comunicării: filtrarea informațiilor, blocajul efectiv, bruiajul, distorsiunea etc. Nesoluționate în spațiul temporal adecvat, asemenea fenomene pot să se transforme în autentice situații de criză educațională, soluționate cu suficientă dificultate. 4.1.3. Relații socio-afective preferențialetc "4.1.3. Relații socio‑afective preferen]iale" Sunt rezultatul intervenției unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
toate componentele și tipurile de rețele: - lipsa unor informații reale sau a unor mesaje sărăcite, în care nu apar noutăți pentru receptor; - evaluarea subiectivă a sursei informaționale, personalitatea (credibilitatea), și mai puțin pe cea a mesajului; - percepții diferite asupra mesajului; - distorsiuni semantice (simple deficiențe lingvistice ale mesajului); - perturbări ale canalului de transmitere (blocaje fizico-spațiale); - nivelurile ierarhice se pot transforma în factori frenatori sau distorsionanți ai mesajelor mai ales atunci când apar intermediari în actul de comunicare; - aria de control a liderilor, cadru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]