3,384 matches
-
ale securității naționale. Acestea erau mai periculoase pentru indivizii necombatanți, care își puteau pierde viața sub influența cultului. Nici apariția suicidului în masă n-a alterat această percepție. Oricum, recenta apariție a cultelor, doritoare și capabile să adopte scopuri politice distructive a revizuit imaginea fenomenului cultului. Cultele care sunt adesea fundamental bazate pe violență și coerciție, pot fi obișnuite să adopte metode teroriste. Deși acestea practică adesea violența mentală, cu un control psihologic și o invazie extremă a intimității, ocazional, practică
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
blocarea sau stricarea unor site-uri ale unor anumite organizații sau firme. Dacă în primul caz, cel de obținere de informații confidențiale, atacatorul caută să nu lase nici o urmă a trecerii sale pe acolo, în celălalt caz, care este mai distructiv, se poate întâmpla ce s-a întâmplat de curând cu atacul Code Red, în care serverele (marea majoritate din Statele Unite) au fost șterse și afișate mesaje de salut din partea unor hackeri chinezi. În domeniul organismelor cu rol în apărare, nu
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
substanțe toxice de luptă. Referitor la mijloacele folosite în cadrul viitoarelor amenințări teroriste există câteva concluzii: pe lângă folosirea pe scară largă a celor două arme tradiționale (pistolul și bomba), modificările intervenite în tehnologiile de fabricație și în creșterea efectelor letale și distructive, demonstrează că mintea umană poate crea sau se poate folosi de noi tipuri de surse de distrugere; sofisticarea armelor teroriste va continua să existe în simplitatea procurării acestora, explozivi din plastic, materialele folosite în bombele artizanale sunt ușor de achiziționat
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
spre împăciuire și dialog, rezistenței sale îndelungate la opresiuni și represiuni de tot felul. Spațiul românesc a suportat însă, de-a lungul timpurilor, numeroase acțiuni care pot fi considerate teroriste, începând cu cele generate de năvălirile barbare și de strategia distructivă a legiunilor romane și continuând cu acțiunile horthiștilor în Transilvania ocupată din perioada anilor 1940-1944 și cu terorismul statului totalitar din primii ani ai comunismului. Desigur, terorismul are multe alte forme și formule care, într-un fel, pot afecta și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
percepute tot mai evident ca zone de prosperitate. Acest lucru face ca eventuale acțiuni teroriste în asemenea zone să producă efecte mult mai profunde decât cele vizibile imediat. Ne putem închipui ce ar însemna pentru o societate înalt tehnologizată efectele distructive asupra unor obiective informaționale ori energetice, de a căror stare depind atâtea altele. Asemenea puncte nodale sunt numeroase și nu sunt greu de identificat. Marea provocare rămâne, totuși, răspunsul la întrebarea cum vor putea fi ele protejate fără a afecta
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
respectiva țară astfel încât reversul implementării tehnicii de vârf în domenii precum producerea energiei electrice, de exemplu, să fie tocmai "portița" prin care se vor strecura viitori teroriști pentru a-și pune în practică, chiar de la mii de kilometri distanță, intențiile distructive. Având în vedere aceste situații ipotetice nu înseamnă că omenirea ar trebui să renunțe la beneficiile incomensurabile oferite de descoperirile științei, ci, mai degrabă, se impune punerea la punct a unui sistem de securitate care să asigure imunitatea, a societății
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
se mai produce forțat și nici cu evidența artificiului epic. Una dintre explicații este aceea a asimilărilor lesnicioase : - meșterul arhitect (Manole); - Vodă, care comandă construirea mănăstirii; - mănăstirea (sau casa, cetatea, podul, construcții în jurul cărora se vehiculau astfel de legende); - stihia distructivă; - surparea mănăstirii; - gestul magic al sacrificiului. - meșterul tâmplar (Noe); - Dumnezeu, care comandă construirea arcei; - arca (cu polisimbolismul ei: casă, cetate, templu, „pod peste ape”); - diavolul; - dezmembrarea arcei; - gestul magic al baterii toacei. Dacă ipoteza mea este corectă, putem redeschide dosarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să se lupte cu balaurul furtunii în sensul clasic al cuvântului, poate pentru că, de regulă, solomonarul nu intervine pentru a restabili ordinea compromisă, ci pentru a o menține pe cea existentă. Menirea lui este să îmblânzească cumva „din fașă” manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
luna aprilie, tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer (sau într-o grotă), terorizând populația și devorând oamenii și animalele care se apropiau. Pentru a potoli furia distructivă a monstrului, i se oferă periodic un copil din cetate. Vine și rândul fetei împăratului, care este expusă pe malul apei (sau la gura peșterii). Când balaurul este gata s-o înghită, apare Sf. Gheorghe - ostaș creștin din armata lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de zeul demiurg în Cosmos sub formă spiralat- -labirintică (5, p. 245) și imaginea Glykon-ului de la Histria - șarpe fantastic cu cap semiovin-semiantropoid, cu trupul încolăcit sinuos, în forma unui „ghem” labirintic. Analogia dintre Minotaur și Dragon (amândoi monștri htonieni, hibrizi, distructivi și antropofagi) a condus la reprezentarea drago- nului în centrul sau la intrarea labirintului, în unele gravuri medievale (49, p. 23 ; 6, II, p. 143). De fapt, chiar și în legendele populare din Creta modernă, Minotaurul sălășluind în Labirint este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ilie Bădescu vorbește aici despre o revenire la relațiile muncă semifeudale. * Scăderea structurilor de producție din agricultură (Bădescu, 1999: 4-5) Katherine Verdery spune că restituirea pământului după Legea 18 "a creat o creștere a tensiunii în ariile rurale aproape la fel de distructivă ca cea produsă de colectivizare" (Verdery, 1994). Aceeași autoare vorbește extrem de sugestiv despre elasticitatea pământului termen prin care se referă la calitatea parcelelor de a dispărea, a se îngusta sau lărgi (datorită schimbărilor de relief), de a se muta. În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
incult, un barbar incapabil să trăiască așa cum se cuvine; pe scurt, unul căruia i se vor sublinia tarele și slăbiciunile, uitându-i-se specificitățile și atuurile. Mai grav, o asemenea postură cantonează Într-un raționament strategic unilateral, dominator și chiar distructiv, Întrucât este limitat la raportul de forțe imediat. El nu conduce În nici un caz la controlarea interacțiunii sau a „dialecticii interacțiunii voințelor”, creativă, deschisă și preocupată de o durată Îndelungată. Reușita unei strategii rezultă din rezolvarea sau din controlarea interacțiunii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
identificat inițial cu forțele spirituale protectoare și de bun augur. Când grecii au pus în lumină Daimonul individului (spiritul protector), noțiunea de geniu a devenit banală și a început să fie echivalată cu capcaitățile și pasiunile atât constructive, cât și distructive ale individului. Creativitatea a adoptat o valoare socială și până în perioada lui Aristotel a fost asociată cu nebunia și frenezia inspirației, o concepție care a reapărut în special în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
permite adulților să-și rezolve stările conflictuale și le oferă ocazia de a da conținut emoțional unei lumi fictive. Alți teoreticieni adepți ai psihodinamicii au sugerat că creativitatea ar putea fi motivată de nevoia de a compensa impulsurile agresive sau distructive inconștiente (de exemplu, Fairbain, 1938; Segal, 1957; Sharpe, 1930, 1950; Stokes, 1963). Alții au afirmat că ego-ul axat pe realitate ar putea utiliza imboldurile și procesele regresive, amorale ale id-ului inconștient, pentru a produce idei creative prin intermediul „regresiei în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
menținut popularitatea În Europa Occidentală În Întreaga perioadă interbelică 36. Alți oponenți ai progresului aduceau Însă argumente bazate pe ereditate, pe care o considerau un factor al schimbării vital, dar Îndelung neglijat - o forță ce putea acționa pozitiv, dar și distructiv. Prin faptul că au transferat problema progresului din sfera culturală și economică În cea a biologiei, acești intelectuali au redefinit atât problema În sine, cât și soluția sa, care gravitau acum În jurul științei, devenită o componentă nouă, dar esențială pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui bastion Împotriva tendințelor distructive ale dezvoltării de după război. Limbajul lui Moldovan, pe de altă parte, propunea crearea unei noi ordini mai degrabă decât menținerea instituțiilor existente. Biopolitica oferea un discurs care rezona cu nevoia nou-formatei clase de mijloc de a găsi noi valori și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manuilă ignora complet problema unor eventuale abuzuri ale autorității Încredințate medicilor În reglementarea avortului, comise de unii practicieni cu scopul obținerii unor avantaje materiale. Alți adepți ai eugeniei au atacat fără echivoc avortul, pe care Îl considerau o forță periculoasă, distructivă pentru societate, pentru că Încuraja lipsa de responsabilitate față de prioritățile de sănătate comune și dădea prioritate interesului egoist al individului față de cele ale națiunii 55. Ioan Manliu era convins de faptul că selecția celor care ar fi trebuit și celor care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți să te schimbi mai Înainte de a ispăși pentru greșeala pe care ai făcut-o; trebuie să Îndurăm adevărul despre noi, altfel, vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea și căința sînt procese sufletești inevitabile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sînt foarte puțini cei capabili de a-și Înfrînge invidia și de a recunoaște meritele altora... * „Cel care face o nedreptate unuia, amenință pe mulți.” (P. Syrus) Pentru că un astfel de om este mereu prezent printre noi, prin intențiile lui distructive. * „A trece de la sărăcie la bogăție, nu Înseamnă decît a schimba o mizerie cu alta.” (Johan Oxenstiern) Firește, este vorba de o mizerie morală, pentru că este rară bogăția care să nu fie obținută prin Înșelăciune, și care să nu fie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stabilite vor avea o contribuție strategică în realizarea ODM la nivel național. P Parteneriat - Codrin Scutaru Dintr-o perspectivă istorică, parteneriatul (p.) a apărut din nevoia de a înlocui modelul tradițional al luptei dintre sindicate și patronate, care avea potențial distructiv, cu modelul partenerial, care identifică obiectivele comune ale actorilor implicați și, pe acest fond, urmărește stabilirea unui acord reciproc acceptabil pentru toate părțile. P. a reprezentat astfel un principiu nou al democrației, care înlocuiește lupta/conflictul cu acordul. Astfel putem
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
noi tehnologii, creșterea resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii - poate determina ca respectiva problemă să devină manifestă sau chiar centrală. c. Creșterea tensiunilor asociate, o acumulare masivă a efectelor negative ale respectivei p.s., cu potențial exploziv. Astfel de explozii sociale distructive le putem găsi în revoluții, revolte sau mișcări sindicale care nu pot fi soluționate prin negociere/parteneriat. Inundații masive pun pe prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremure de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și introducerii unor condiții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
strategia schimbării promovată prin lege, este mascată de reglementări concrete, și poate trece neobservată. Un bun exemplu este oferit de legea din 1991 a întreprinderilor, lege care a promovat un nou sistem de conducere și control, ce s-a dovedit distructiv și sursă a corupție. Actualul proiect de lege a învățământului superior (noiembrie 2006) este un alt exemplu. După declararea de principiu a autonomei universitare, se promovează un sistem care anulează, de fapt, autonomia: un consiliu director, cu funcții deliberative, din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor trenduri seculare și în cicluri globale/cicluri perechi/„cicluri Kondratieff”. ( HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu, 2006, p. 59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul relațiilor internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între națiuni, odată în plus comerțul este văzut ca un panaceu, datorită efectele sale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din 1925: ...idealiștii ignoră importanța naturii umane. Omul, în ultimă instanță, este un animal agresiv, emotiv, dominat de pasiuni, ilogic [...]. Exact de aceea este important să instituim anumite organizații internaționale, o Ligă a Națiunilor sau alte instrumente, în vederea disciplinării instinctelor distructive într-o manieră potrivită (apud Sylvest, 2004, p. 424). În acest context, putem spune că adepții modelului liberal în politica internațională dintre cele două războaie mondiale corectează ideea armonizării naturale a intereselor, așa cum a fost ea prezentată de precursorii lor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]