1,319 matches
-
iarba nu poate să suie pe vârf, necum tufișul sau pădurea. Sudeții, fratele depărtat al Pricopanului, măcar că are culmi de două - trei ori mai înalte, e îmbrăcat cu păduri de brazi până în vârf. La noi clima de stepă dă înălțimilor dobrogene o înfățișare de adevărată ruină. Din vârful Pricopanului, cine străbate șesul Buzăului are înaintea ochilor, întocmai ca și pe Bărăgan, o netezime aproape ca a mării. Doar unde și unde, dacă zărești câte un pâlc de pădure, ce se ridică
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de autor (2008), „Eternitatea fără chip” (2010), „Tăcerea magnoliei” (2012). Poezie pentru copii: „Poezie pentru copii” (2000), „Grădinița de vis” (2005), „În poiana florilor” (2006) Antologii literare: „Poarta inimii” (1974), Alba Iulia, „La porțile soarelui, Constanța (1978-1979), antologie de poezie dobrogeană „Fereastra dinspre mare”, Constanța (1995), „Solteris”, Magalia (2005, 2007, 2010, 2012) Opinii critice, prezentare cărți: Ion Roșioru, revista „Tomis”, „Luceafărul”, „Agora”; Arthur Porumboiuziarele „ Cuget liber”, „Jurnalul de Constanța”; Maria Irod „Luceafărul”, Adrian Alui Gheorghe „Convorbiri literare; Nicolae Rotund „Ex Ponto
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe Marea Neagră, cu vântul la pupa. Era un teritoriu al Moldovei, În numele căreia vor trebui să lupte. Până la clipa debarcării mai aveau, Însă, mai bine de două săptămâni. Căpitanul Morovan nu ordonase traversarea mării, ci preferase navigația de-a lungul țărmului dobrogean, cu escală la Varna. Acolo, vasele care puteau ridica ancora pentru a le veni În ajutor În cazul unei evadări neprevăzute din Istanbul aveau să fie puse În stare de alertă. Iar Alexandru avea să vadă, din nou, figurile condottierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pus la cale, vrei să amânăm plecarea? Căpitanul Oană tăcu. Știa că voievodul avea dreptate. Rețeaua Apărătorilor descoperise că mesajele cifrate plecau din Suceava spre moșia Brăneștilor În apropierea Dunării, și că de acolo ajungeau la pescarii turci de pe malul dobrogean. Sursa era vornicul Isaia, care asista la toate adunările Sfatului domnesc și avea putința de a fi la curent chiar și cu deciziile militare care erau luate fără participarea lui. Era boier de viță veche, odinioară prieten al lui Bogdan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vreme de un ceas pe malul Dunării și apoi urcând, pe drumul Galaților, spre moșia Brăneștilor. Căpitanul Oană socotise că, dacă e vreo primejdie, aceea stă asupra voievodului. Cetatea Albă i se părea mult prea aproape de puterea otomană, căci țărmul dobrogean al Dunării se afla sub controlul Istanbulului. Știa, Însă, că nici o armată turcească sau tătară nu se afla pe malul celălalt. Era iarnă, iar trupele sultanului se aflau În garnizoana de la Adrianopole și În cea de la Nicopole, ambele suficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acest caz, gândi Ali, era posibil ca voievodul să fi alertat trupele aflate la nord și cele de la hotare. Încă din acea noapte, sudul Moldovei avea să fie un loc din care putea fi lansat un atac devastator asupra malului dobrogean și chiar asupra cetăților turcești Nicopole și Vidin. Așa făcuse, cu aproape cincisprezece ani mai devreme, Vlad Dracula. Așa ar putea face, acum, Ștefan. De aceea, nu mai era nici o clipă de pierdut. Cei trei sute de spahii care Însoțeau muribundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
făceam vacanțele cu toți ai mei, ajunsesem și la Jurilovca, dormisem o noapte chiar la cabană, cu stejărișul la doi pași, dar asta nu înseamnă nimic, fiindcă pe vremea aceea pierdeam nopțile dormind greu. Papa, în schimb, nedeprins cu vinul dobrogean și oricum chinuit de insomnii, ne povestea a doua zi cum, pe la patru dimineața, a ieșit afară stârnit de croncănitul mistreților flămânzi, de credeai c-o să surpe cabana. Afară, animalele se uitau din toate părțile cu un aer de stăpâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
apoi în vacanță în orașul natal să-și destindă nervii, cu aere de inițiați în misterele urbei. Aerele astea îi separă net de mitici. Miticul autentic se revendică de la orașul în care trăiește de o generație. Ceilalți: prahovenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii, dau bir cu fugiții la prima tornadă. Fug în provincii și se împăunează că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură imperială pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și l-am pus la punct. Desigur, satul a aflat de întâmplarea petrecută la vie și comentau cum un profesor abia venit la ei în sat, l-a pus la punct pe Băluță. Cât am stat doi ani în satul dobrogean, primarul m-a respectat în mod deosebit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După doi ani petrecuți pe meleaguri tulcene, am revenit în Moldova, în județul Iași, prim transfer din învățământ, la cultură, ca director al căminului cultural Strunga
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mai mare putere de contagiune decât binele”, rămâne totuși statornic în credința că acest rău are vlagă și durată relative, binele instaurându-și până la urmă supremația consonantă atotputerniciei divine, se uită-n memorie la cele 7.776 kmp. ai Cadrilaterului dobrogean, la cei 50.224 kmp. ai Basarabiei și Nord Bucovinei, nu poate uita nici cele 17 ha ale Insulei Șerpilor, ș.a., și compară suprafața României întregită de 295.500 kmp. cu suprafața actuală a României de 237.500 kmp. și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
strălucire gândirii individuale și percepere evenimentelor, altfel ignorate. Elemente ale prezenței paleocreștine în necropolele din Sciția Minor (secolele IV-VI), invită cititorul să pătrundă, printre explicații și comentarii, hărți, schițe și imagini (56), în contextul istoric al primelor comunități creștine dobrogene. Cartea răspunde celui real interesat de începuturile creștinismului pe teritoriul românesc. Textul se bucură de o documentare amănunțită, explicată și ilustrată, consistentă și verificată, însoțit spre final de o vastă Bibliografie precedată de o Abreviere a diferitelor publicații folosite, potrivit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să se îmbogățească prin noi descoperiri de materiale arheologice și printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice postbelice aveau să fie centralizate, în cazul temei noastre - zona dobrogeană, la Muzeul de istorie din Constanța, după 1990, s-a reușit crearea unui Institut eco-muzeal la Tulcea. Centralizarea cercetărilor arheologice a fost posibilă numai în cazul descoperirilor materiale, aspect irealizabil în sectorul rezultatelor cercetărilor afectate problemei în discuție, rezultate care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
trecut la descoperirea, achiziția și publicarea de inscripții privind trecutul Sciției Minor, incluzând unele informații prezente în acest studiu, datorită interesului lor pentru vestigiile arheologice, monumentele sculpturale și inscripțiile antice dintre Dunăre și Marea Neagră. Spre jumătatea secolului XIX, în urma periegezelor dobrogene, cei dintâi, Ion Ionescu de la Brad (1851) și francezul C. Allard (1855), au consemnat printre altele și unele inscripții, azi pierdute. Inițiativei lor, s-au adăugat succesiv o serie de erudiți străini, precum D. More, M. Engelhardt, L. Renier (Charles
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în paginile revistelor și lucrărilor de specialitate ale timpului, căpătând o amploare crescândă ce s-a diversificat simțitor și s-a extins peste perioada migrațiilor. Interesului manifestat de Grigore Tocilescu și de Teohari Antonescu (1866-1910) pentru vestigiile greco-romane din zona dobrogeană, se adaugă și cunoscutul clasicist George Murnu (1868-1957), care, la Adamclisi (jud. Constanța), efectuează mai departe lucrări de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
verificabilă și la Tropaeum Traiani, Aegyssus (Tulcea), Noviodunum Isaccea, jud. Tulcea). Ample cercetări și de lungă durată s-au efectuat și în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte puncte fortificate din sectorul dobrogean al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria, Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria, Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin din necropolele dobrogene și din cele cercetate spontan. 1. Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea) Construită pe malul apusean al vechiului golf Halmyris de grecii milesieni, Argamum/Orgame a fost primul oraș de pe teritoriul dobrogean menționat de istoricul Hekataios din Milet (550-476 a.Chr.) într-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin din necropolele dobrogene și din cele cercetate spontan. 1. Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea) Construită pe malul apusean al vechiului golf Halmyris de grecii milesieni, Argamum/Orgame a fost primul oraș de pe teritoriul dobrogean menționat de istoricul Hekataios din Milet (550-476 a.Chr.) într-un izvor scris din secolul VI a.Chr. Așezarea a avut o evoluție milenară, istoria sa desfășurându-se între sfârșitul sec. VII a.Chr. și începutul sec. VII p.Chr
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
5 dintre morminte nu s-a putut constata prezența sau lipsa acestui element din cauza excavărilor din timpul lucrărilor de construcție. Numărul mare, predominant al mormintelor cu o firidă și cameră de acces constituie, atât pentru Tomis, cât și pentru teritoriul dobrogean o particularitate, dacă ținem cont că în Sciția Minor o situație asemănătoare nu întâlnim nici la Callatis și nici la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea). Acest tip de morminte apare la Tomis pentru prima dată în a doua jumătate a secolului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o buză de albie de lut pe care găsim o cruce simplă interpunctată între brațe, imprimată în relief. Au mai fost descoperite și multe amfore de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dezrădăcinarea religiilor anterioare celei dintâi în spațiul Sciției Minor. 4.2. Considerații finale Elementele principale ale prezenței paleocreștine din necropolele Sciției Minor din secolele IV-VI au constituit una din problemele esențiale ale analizei creștinismului de pe teritoriul românesc și, îndeosebi, dobrogean, chiar din primele secole. Prezenta expunere a diferitelor aspecte funerare prezente în necropolele creștine ale Sciției Minor a urmărit metodic trezirea interesului pentru mai bună percepție a evoluției creștinismului din spațiul românesc pontic din primele secole ale Bisericii, prin valorificarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu toții bunătățile din coș. După ce terminăm de îmbucat, eu pornesc înapoi pe cărare și apoi acasă unde mă aștepta mama mea cea dragă. Gălățanu Nicoleta, clasa a VII-a Școala Gimnazială ,,Nichifor Ludovig” Niculițel Tulcea profesor coordonator Șerban Daniela Plaiurile dobrogene Locul în care m-am născut și am copilărit este casa bătrânească de pe malul Dunării din plaiurile dobrogene străvechi. Când mă gândesc la toate lucrurile ce mi s-au întâmplat, fie rele, fie bune, în acele locuri pline de mândrie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
aștepta mama mea cea dragă. Gălățanu Nicoleta, clasa a VII-a Școala Gimnazială ,,Nichifor Ludovig” Niculițel Tulcea profesor coordonator Șerban Daniela Plaiurile dobrogene Locul în care m-am născut și am copilărit este casa bătrânească de pe malul Dunării din plaiurile dobrogene străvechi. Când mă gândesc la toate lucrurile ce mi s-au întâmplat, fie rele, fie bune, în acele locuri pline de mândrie și înțelepciune mă simt un om norocos că am avut ocazia să îmi împart copilăria cu oamenii și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
reprezintă o amintire plăcută a strămoșilor noștri, strămoși care și-au apărat cu devotament plaiurile, astăzi românești. Tot în această vacanță am vizitat și cetățile din județul nostru, Tulcea, cetăți încărcate de istoria vechilor greci ce ancorau navele pe tărâmurile dobrogene. Îmi doresc ca fiecare copil să beneficieze de o asemenea vacanță. Din nefericire, nu este posibil pentru toți. De aceea, rămân recunoscătoare părinților mei pentru lucrurile pe care mi le oferă în fiecare an. Hodoiu David, clasa a VI-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]