15,628 matches
-
poate aprecia echilibrul și măsura prezente în interpretarea tuturor și a fiecăruia în parte. De aceea, mi se pare lipsit de onestitate să fac ierarhii, treceri în revistă sau omisiuni comentînd practic o fotografie de grup tratată în sepia de Doina Levința, din care rînd pe rînd, cei surprinși intră sub lupă și devin protagonști. Personajele însă nu au anvergură din scriitură și aici este problema autorului. Stilul spectacolului nu seamănă cu acela al lui Gonța (dacă n-ai ști cine
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
notes by A. Clevelan 62 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 17. 63 Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, vol. II, De la Conciliul de la Niceea până la începuturile Evului Mediu, tom I, trad. de Ele Caraboi, Doina C 64 Ibidem, p. 16. 16 sobru Platon, Aristotel, Porfiriu, Cicero 65), ghidându-se după principiul: să iei de la alții cum ia albina nectarul din flori, după cuvintele memorabile ale Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie Teologul. Uneori se recomanda
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
întors acasă cu toți pe care îi iubesc în sufletul meu. Vii și morți, dar atît de aproape. Am ascultat CD-ul cu Gheorghe Cozorici. Un gest remarcabil făcut de Mihai Niculescu împreună cu cei de la Radio - Dragoș Șeuleanu, Sebastian Sârca, Doina Papp, Vasile Manta și George Marcu. Vocea tulburătoare a lui Cozorici răsună și se furișează în cotloanele casei mele. Inscripție pe ușa unui atelier de artist, Sonetul 49 ale lui Vasile Voiculescu... Le spuneam și eu în studenție... le va
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
editare a liricii eminesciene. Și mai puțin aduce ediția, din 1940, a lui Al. Colorian. Și așa ajungem în 1946, cînd edițiile din lirica eminesciană încep să fie ciumpăvite (în acest an la Editura de Stat sumarul ediției are eliminată Doina). Și lucrurile s-au petrecut tot așa. Noroc că din 1939 apare ediția critică Perpessicius (în 1943 al doilea volum) care continuă cît îl lasă puterile ochilor pe editor (în 1952 apare al patrulea volum). De semnalat este faptul că
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
partidelor mai importante de pe planșeul parlamentarismului. Iată însă că Nistorescu a găsit de curînd cu cale să o tragă dizidenților și, din punctul său de vedere, falimentului acestora. De unde i-a venit ideea? Pentru Cornel Nistorescu faptul că dizidenți precum Doina Cornea și alții au îndemnat alegătorii să-l voteze pe Ion Iliescu în turul doi al alegerilor prezidențiale ar fi un eșec al luptei acestora și împotriva comunismului, dar și ca mesaj politic de durată. Cronicarul se teme că implacabilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
împotriva ceaușismului, pe vremea cînd aceste gesturi costau. N-a sărit pe atunci în sprijinul nici unui dizident și nici el nu și-a manifestat vreo nemulțumire care să-l aducă în rîndul dizidenților. Dar, pe de altă parte, dizidenți ca Doina Cornea și alții ca ea, ce putere au avut ei în ultimii patru ani și de cînd a căzut regimul Ceaușescu pentru a le putea proclama falimentul? Cronicarul nu vrea să-i facă proces de intenție lui Cornel Nistorescu, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
dreptul, eu, care, cum spune "omul de la Slobozia", "am huzurit la Paris", să dau lecții românilor. Citeam în ziarul Acum, publicat de Alexandru Paleologu și Stelian Tănase, textele de înjurături pe care le primeau cu vreo zece ani în urmă Doina Cornea și Corneliu Coposu. Acolo li se spunea că au "huzurit la Paris amîndoi". Coposu e un martir. Îl aduceau de fiecare dată leșinat în celulă de la interogatorii, iar "omul de la Slobozia" îi spunea, și cu ironie: să se întoarcă
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
inventa ceva demn de interes în literatura lumii în acea perioadă. P.S. În același număr de revistă, Liviu Antonesei, care mă numește, fără ironie, "simpaticul critic literar Alex" (ceea ce, tot fără ironie o afirm, mă înduioșează) încearcă să "repereze" onoarea Doinei Ruști, al cărei roman, Omulețul roșu, l-aș fi minimalizat pe nedrept în România literară. Mă bucur că Liviu Antonesei face acest gest de cavalerism, datorită căruia am numai de câștigat: domnișoara va fi, fără îndoială, fericită (așa cum îmi doream
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
Doina Condrea Derer Pe urmele lui Lampedusa In ultimele luni ale lui 2004, rafturile și vitrinele librăriilor italiene au etalat multe titluri noi, infirmînd - trebuie să o repetăm - intermitentele semnale alarmiste ale editurilor, nu atît de precare pe cît se declară
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
din industria sonoră romănească dedicat exclusiv percuției și care, grație Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și firmei Divertas - Yamaha, în calitatea lor de sponsori, adăpostește opusuri de o mare diversitate facturală și atitudinală aparținînd lui Adrian Iorgulescu, Mihaela Vosganian, Anatol Vieru, Doina Rotaru și Octavian Nemescu. La rîndul lui, festivalul, cel dintîi de un asemenea format pe plaiurile dîmbovițene, a debutat joi 3 martie cu ansamblul de percuție "Alpin" al liceului "Dinu Lipatti", ansamblu condus de Ionel Pliundra și Cornel Pirici. O
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
schimbă, în primul rînd, pentru că premisele expresionismului său sînt puse o dată pentru totdeauna: un angajament disperat în rostirea versului, o responsabilitate de mărturie definitivă a poeziei și o imaginație violentă, care vorbește de îndată în limba ardentă a viziunii.", sau "Doina Ioanid nu e bravă pentru că reabilitează sau reajustează un anume poem. Ce-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe. Iar Doina
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
Doina Ioanid nu e bravă pentru că reabilitează sau reajustează un anume poem. Ce-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe. Iar Doina Ioanid și-o construiește pe-a ei revenind, în plin exhibiționism și provocare, la vechile arme ale sugestiei și imaginarului." Atenția de a nu scrie la fel despre toți, de-a nu face, în nici un caz, concesii, nici măcar tinereții și
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
laitmotivul ce face obiectul știrilor de senzație cu toată încărcătura de sentimente” este creionat în textul promoțional al noului serial, spre lauda televiziune care îl va lansa, TVH. Din distribuție fac parte: Octavian Ursulescu, Adriana Trandafir, George Grigore, Monalisa Basarab, Doina Ghițescu, Adrian Păduraru, Papil Panduru, Marian Simion, Eniko Georgescu, Anca Pandrea și vedete din showbizz (Dinu Maxer, Ianna Novac, Mihai Constantinescu). „Mărturisesc că am jucat pentru prima oară într-un sitcom, răspunzând invitației unei vechi colaboratoare și prețuite realizatoare, Carmen
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
răspunzând invitației unei vechi colaboratoare și prețuite realizatoare, Carmen Fulger, după ce tot ea, cu ani în urmă, îmi «testase» abilitățile actoricești. Atunci era vorba de o amuzantă montare, «Pînza Penelopei» se chema, parcă, iar eu cred că eram Ulysses, iar Doina Ghițescu șireata Circe... Am prins gust pentru această joacă serioasă, asa că am acceptat acum să devin inspector școlar, convins și de faptul că titlul, « Cheia sol», ca și subiectul, sunt legate de muzică. Mai ales că în câteva episoade
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare printr-o poruncă sfântă, e mama-ngrijorată ce-și poartă-n veci, renume. Ca cei ce-s prunci în viață sau vor veni pe lume, la sânu-i să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte, femeia când e mamă și-i de fii, iubitoare. Că prin credință este de rău biruitoare, ea va fi prețuită abia-n posteritate. Se stinge-a sa
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
închine prezentului. Însetat de libertate și aspirații depline, poetul pășește pe potecile biruinței. Soarbe vremelnicia din pocalul adevărului căutând să o definitiveze printr-o baladă a frământărilor. În calea sa curg râuri de suspine, iar pașii îi sunt călăuziți de doinele frumuseții răvășitoare. În ochii săi blânzi s-au furișat doruri și suferințe care caută să evadeze spre lumile dreptății, spre puritate și împlinire. Măreția sonetului său este covârșitoare. Poetul contemplă o lume care și-a pierdut strălucirea în abisul durerilor
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
București, Ed. Cartea Românească, 2003; Împreună, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2004; Cum nu vii tu Țepeș Doamne, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2004; Rugăminți. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Adorare. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Destin. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Alexandrine. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Doinele paiaței. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Renaștere. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Mama. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Iubire Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2007, Armonii și vibrații, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Freamătul cuvintelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Zbucium, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2008, Distihuri elegiace
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
in București, la o rudă. Aici a cântat șase luni la acordeon, la Teatrul de revistă Ion Vasilescu, avându-l ca dirijor pe Ion Albeșteanu. Ulterior, făcându-se deja cunoscut și apreciat, devine solicitat să cânte la restaurantele „Caraiman”, „Bulevard”, „Doina”, „Caru’ cu Bere”, „Crama Domnească”... Prima ieșire peste hotare a sa are loc în anul 1979, când, alături de Ansamblul „Mugurelul” va efectua un turneu de spectacole în Franța, Italia, Belgia și Olanda, pentru ca aceasta să nu fie decât un premers
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DOINA ELEGIACĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului DOINA ELEGIACĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Ce-ai tu, Moarte, înnebuniși? Vii ca hoața pe furiși Și dintre noi tot aduni Pe cei mai
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DOINA ELEGIACĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului DOINA ELEGIACĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Ce-ai tu, Moarte, înnebuniși? Vii ca hoața pe furiși Și dintre noi tot aduni Pe cei mai cuminți și buni. Ai tu treburi mari cu ei Sau îi iei doar c-așa vrei? Nu
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să te mângâie Și inima să-ți sfâșie! De-așa durere s-ai parte... Lua-te-mi-te-ar moartea, moarte! Referință Bibliografică: DOINA ELEGIACĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
livrează certificate de liber profesioniști. Această placă despre liceele de muzică o știu dinainte de '90. Era difuzată însă mai cu discreție, sub forma unui cîntec de jale: La liceele de muzică, se ia Bac-ul mai ușor�. Ca și alte doine din folclorul de cancelarii și de pe culoarele Ministerului Învățămîntului aceasta avea ca temă capra vecinului. Cît era de adevărată această poveste se putea constata din ridicatul procentaj de admiși la alte facultăți decît la Conservator ale absolvenților de la liceele de
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
dinainte de 1989 și a urmelor ei în societatea românească actuală. Gail Kligman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, trad. Marilena Dumitrescu, col. Procesul comunismului, Humanitas, Buc., 2000, 368 pag., 119.000 lei. Puterea cuvintelor Despre Lexiconul negru al Doinei Jela s-a scris deja în presa culturală românească, apariția cărții a fost un moment de răscruce în acest proces moral al comunismului în care s-au angajat autoarea însăși, Editura Humanitas și încă puțini alții. Interesant e faptul că
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
de răscruce în acest proces moral al comunismului în care s-au angajat autoarea însăși, Editura Humanitas și încă puțini alții. Interesant e faptul că dicționarul torționarilor comuniști a fost publicat aproape în același timp cu cel al victimelor acestora. Doina Jela nu aspiră la o sinteză totală a surselor pe care le utilizează, în situația în care acestea sînt cărți deja editate, în general le menționează doar, ori nici atît - exemplul lui Tudoran/ Todoran din Gherla lui Paul Goma, al
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
nu o față, cel puțin un nume. De fapt, comunismul s-a temut întotdeauna de Cuvînt: credea în mod ciudat în nominalism, în puterea cuvintelor de a crea realitatea sau de a o distruge. Spectrele pe care le exorcizează dicționarul Doinei Jela sînt oameni în carne și oase, unii încă în viață - este ceea ce face din Lexicon... o carte cutremurătoare. Autoarea nu se transformă în judecător - în ciuda ororilor descrise, tonul se păstrează neutru de la prima pînă la ultima pagină -, însă o
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]