17,443 matches
-
destinată unui public aflat astăzi, în cel mai fericit caz, la vârsta senectuții. Și totuși, literatura lui Ionel Teodoreanu se salvează în anumite sectoare, din acest purgatoriu al cărților invocate, dar niciodată citite. Așa cum el însuși se confesa, prozatorul e dominat de o propensiune metaforică, ceea ce s-ar putea traduce printr-un barochism în registru minor, un concettism de "belle époque" sedus de volutele calofile. Fascinant în spațiul unor texte de mică întindere - e cazul celor din Ulița copilăriei și În
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
încercare, pe alocuri eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel puțin aparențele ei, unei intuiții prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
nostalgice ale prozatorului evocă ambiguitatea raportării la modernitate a lui Alecu Russo din Amintiri și Studie Moldovană. Ceea ce urmează după Hotarul nestatornic reflectă o progresivă dezvrăjire a lumii - universul încetează de a mai fi unul permeabil, istoria vârstei de fier domină. Romancierul însuși e plasat într-un spațiu ambiguu - ezitarea între autobiograficul camuflat și ficțiune, naivitățile ce se acumulează minează proiectul romanesc. Multe dintre pasaje nu mai pot trezi decât cel mult un zâmbet condescendent - teribilismele amoroase ale lui Dan Deleanu
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
-și regândească radical prioritățile și capacitățile. Ea trebuie să înțeleagă din lecția iugoslavă că, în ziua de azi, nu se mai permite calcarea în picioare a drepturilor omului, ca etnocentrismul grețos în care ne complacem și minciuna securista care ne domină gândirea nu mai au nici o șansă în lumea de azi. Cand o lege a dosarelor de Securitate ("Legea Ticu") și una a lustrației ("Legea George Șerban") sunt tratate cu tot disprețul de o clasă politică gravidă de impostura și incompetență
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
Ioan Stanomir Cel puțin în aparență, Românul Teatral aparține segmentului realist al prozelor din Diavoliada (Editură Univers, 1998); și totuși, parodicul domină "Cuvântul înainte", ca și cum Bulgakov însuși s-ar amuză luându-și false distanțe față de propriul joc cu măști: biograful e plasat între oglinzi deformante, scriitura realistă e copleșită de ludic. Autorul/editorul își prezintă opera (în tradiție romantică, luată peste picior
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
viceversa" caragialian minează fatal bunele intenții și-n locul ouălelor de găină sovhozul "Rază roșie" va produce o generatie de monștri din ouăle de struț și șarpe care ar fi trebuit să parvină zoologului Persikov. Parabolă e străvezie: o Rusie dominată de o seminție gigantică agresivă, de a cărei apariție e responsabilă o lume ce-și ia rolul de Dumnezeu prea în serios. Bulgakov își plasează fantezia în 1928 - cercul se închide, doar înghețul salvând Moscova de la asaltul iminent al armatei
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
de iradiere și cuprindere cu mult peste nivelul literatorilor din jur. Cine, în locul său, să imaginăm eventualitatea unei rocade ipotetice, ar fi fost capabil să atingă, măcar în treacăt, tensiunea ideatica și penetrația cristalizata în formulele cu lungă bătaie din Domină bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză epica? Le concepea și le încredință hîrtiei cînd nici nu cunoscuse acel "mezzo del cammin" cuvenit bărbaților. Era în plină vigoare intelectuală, înzestrat și, parțial, înarmat să se confrunte, de la egal la
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Leonid Dimov și posteritatea lui: "Onirismul a fost, în deceniul șase și pînă la jumatatea celui următor s...ț o miscare literară activă, influența, ce a dat boemei literare românești o strălucire neașteptată și neobișnuită s...ț Leonid Dimov a dominat în toți acei ani subterană poeziei românești cu aceeași autoritate cu care Nichita Stănescu domină poezia ăvizibilă. În jurul lui Dimov s-a constituit un grup masiv de autori care au ădimovizată în anii ^70 cu mai mult sau mai putin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
celui următor s...ț o miscare literară activă, influența, ce a dat boemei literare românești o strălucire neașteptată și neobișnuită s...ț Leonid Dimov a dominat în toți acei ani subterană poeziei românești cu aceeași autoritate cu care Nichita Stănescu domină poezia ăvizibilă. În jurul lui Dimov s-a constituit un grup masiv de autori care au ădimovizată în anii ^70 cu mai mult sau mai putin talent, virtuozi ai limbajului pînă acolo încît șunt, mai toți, perfect intraductibili. Emil Brumaru, Șerban
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Națiunea de cele mai multe ori înglobează elemente etnice diferite, elemente care acceptă conviețuirea în cadrul contractului de stat. Exemplul tipic este, în acest caz, națiunea franceză. Putem percepe națiunea wilsoniană că pe o reluare mai adecvată a conceptului imperial, concept care a dominat secolul 18 și 19 în Europa, în care contractul de stat cuprindea popoare care "acceptau" conviețuirea și mai ales își delegau competența împăratului și poporului dominant. Criză imperiilor europene a dus la noua Europa a națiunilor. Nu în toată Europa
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
datorează acestor tipărituri rezistînd din generație în generație, pînă ce apărură, mult mai tîrziu, formele culte de învătămînt o dată cu exersările alfabetului. Am mai spus odată, - noroc că ne ocupară românii. Astfel, azi, oricît de ignari am fi fost secolele trecute, dominați de existența unor semne de scriere străine naturii noastre reale, putem să ne legitimam lumii cu un grăi, universal, în esență lui, ca o șosea română precis croita sau un apeduct. Că mulți dintre noi, folosind această limbă nobilă gîndesc
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
capitolase - "Vise", amestecuri de absurd liricizat și note suprarealiste cu o semantica deseori ilizibila, oferind un ermetism mai degrabă gratuit. Personajele, cu cîteva anemice excepții, există doar onomastic, completînd fără nuanță instrumentarul autobiograficului. O descriere monotona și parcă mereu aceeași domină un traseu psihologic ce-ar fi avut nevoie de cu totul altă împlinire textuala. Încercările de reflecție în notă eseistica par patetice, oferind nefericite și plictisitoare truisme melodramatice. Lirismul, una dintre certele vocații ale autorului, invadează uneori realitatea, indiferent care
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
cu simulacrul. Cinicul e un om care gîndește/acționează liber de "prejudecăți", or, libertatea de gîndire, ne spune Nietzsche, "este forma pe care spiritul dominator termină prin a o acceptă, el, care mult timp a căutat ce ar putea să domine și care n-a găsit alt lucru decît pe el însuși". Să-l căutăm, așadar, pe Livius Ciocârlie în această zonă de autentificare prin artificiu, de întrepătrundere a voinței de-a fi într-un anume fel și a existenței ca
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Studiile culturale", întreprindere interdisciplinara prin excelență. Opțiunea pentru limba engleză trădează ambiția de a depăși cadrele "provinciale" și de a participa la un circuit intelectual internațional. "Romanian Cultural Studies" reînnoiește o tradiție, rupând polemic cu o imagine a culturii române dominată autoritar de un centru omnipotent, București, supremă instanță de validare a valorilor culturale. Singură observație ce poate fi făcută se referă la o carenta a construcției de imagine a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de un cod cultural clișeizat
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
observație ce poate fi făcută se referă la o carenta a construcției de imagine a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de un cod cultural clișeizat: ortografierea titlului în culorile drapelului național și alegerea drept marca iconica a Ateneului Român, dominat de statuia lui Eminescu. Acest prim număr al revistei alege să reviziteze câteva teme esențiale ale culturii române. Alexandru Florin Platon și Keith Hitchins examinează continuitățile și discontinuitățile discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
Dudău îi dedică un substanțial studiu văzând în interogația identitara o problemă canonica a filosofiei românești. În marginea identității, Constantin Buchet reformulează un titlu mai vechi al lui A.C. Popovici, revenind asupra relației dintre naționalism și democrație. Teritoriul criticii e dominat de un articol polemic (și programatic), dedicat de Codrin Liviu Cutitaru teoriei critice între tradiție și inovație, "A Study of Great Expectations". Pledoaria este în sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
ale feminității, le și încearcă, în treacăt, în fața oglinzii, ca pe niște rochii de demult, plăcându-i să se lase înfiorata pentru câte o clipă de tot felul de trăiri demodate. Alfabetul doamnelor este un eseu erudit și fantezist, ca Domină bonă al lui G. Călinescu, dar și un studiu de imagologie, realizat cu sagacitate. Privirea visătoare a Ioanei Pârvulescu, deși nu se fixează niciodată prozaic asupra vreunui detaliu, este o privire căreia nu-i scăpa nimic. Ea înregistrează cu acuitate
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
scurt ce spun ele. Brîndușa Armanca susține că nu de feminism se tem la noi bărbații, ci de discursul feminist public, pentru că acesta "înseamnă o analiză ape față a raportului de putere și, implicit, o critică a tuturor anacronismelor ce domină perimetrul psiho-social al relației femeie-bărbat". De fapt, ei se tem de un rival dotat cu "farmece" și "mijloace" specifice, care i-ar dezavantaja din start în competiție. Pia Brânzeu, ca și alte colege de pagini, crede că bărbatul român nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Contele de Monte Cristo, apăru în foileton în 1845-1846 (veți vedea că are importanță), unul dintre cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice reale, ridicate, chiar din timpul vieții, la dimensiuni de mit. Nici Napoleon, nici Ali Tebelin, legendarul pasă din Ianina - căci, desigur, despre ei e vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
si personaj central al dramei Vampirul, pe care Dumas avea s-o scrie de-abia în 1851. Astfel, Monte-Cristo e plasat, voit, de autor aproximativ la jumătatea drumului între dramele de tinerețe și fantasticul cu tentă filozofica ce i-a dominat ultima perioadă de creație. În acest mod, efectul de ficțiune este aproape fără cusur. Dar mai e nevoie și de verosimil. De aceea, nu e superfluu să amintim că, pentru a spori "efectul de real", în românul lui Dumas, literatura
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
continua să exaltam la nesfârșit valorile "neamului" și "superioritatea sângelui", riscăm să devenim ceea ce strigoii din noi par a plănui: să fim identificați în perpetuitate drept un neam însetat de sânge! E greu de negat că mulți dintre noi suntem dominați de astfel de porniri, dar e la fel de greu de susținut că ne tragem cu toții din Dracula! Din nefericire, marile boli sunt cauzate adeseori de elemente microscopice. La noi, însă, microbii au dobândit demult proporții gigantice, umblă pe străzi, sunt aleși
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
Așadar, pentru dl Emil Constantinescu Occidentul rămâne același model odios, aceeași sursă de prostire a populației române, acelasi pericol pentru ființă națională de care vorbeau antecesorii săi într-ale președinției! În acest context, în care structurile rămase intacte ale comunismului domină justiția, armata și forțele polițienești, se explică de ce dl Constantinescu începe să fie ascultat: pentru că reziduurile comuniste îl percep tot mai mult ca pe unul dintre ei! Având că mâna dreaptă un scamator într-ale logicii precum Dudu Ionescu, e
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
gura într-o parte, cu nasturele subt maxilar și ureche îi deosebește numaidecît. Dormitorul adună de-a valma fete și băieți. Față fiind, și după Bakunin și după Kropotkin, un camarad, sexul e o chestiune secundară și sfielile delicate sînt dominate de ăideeă. În Rusia europeană sînt nu mai puțin de 366 secte religioase, multe din ele învecinate cu o atitudine politică revoluționară". Dezbaterea e practic infinită, în această atmosferă dostoievskiana, argumentele venind pe o bandă rulantă a minții înfierbîntate: Discuțiile
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea regelui Carol al II-lea, bine studiată, a marcat, de fapt, deceniul al patrulea, regele urcîndu-se pe tron la 8 iunie 1930 și abdicînd, silit, la 4 septembrie 1940. Autorul consideră că anii treizeci sînt dominați de un complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a faptului fundamental că regele a revenit în țară, încoronîndu-se, cu ideea fixă a lichidării partidelor și a instaurării unui regim de
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute epopee, la noi dominînd balada care duce, fatal, la nuvelă și schița. Apoi, n-am avut burghezie pînă la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în țările Europei de Apus aceasta se formase încă în secolul al XVI-lea), care, de obicei, creează publicul care citește literatura
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]