198,612 matches
-
se transfigurează în raza unei spiritualizări, aplicîndu-i-se o diafană insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază. Nu teama, nu idiosincrazia astmaticului, nici rușinea celui ce nu se voia surprins în «tricourile sale jegoase...». Toate acestea țin de o tristă
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Pe cînd își pregătea locuința veșnică i-a cerut primarului de atunci al Fălticenilor să i-l pardosească bine cu un rînd gros de cărămidă. Întrebat de ce-i trebuie așa grosime de zid, a răspuns, zîmbind, cu umorul său subțire: Domnule Costică, sufăr de un reumatism amarnic și am nevoie de oleacă mai multă căldură". Ajuns la rafinamente artistice și intelectuale, Ion Irimescu nu și-a uitat o clipă obîrșiile, rămînînd în esența ființei sale ceea ce s-ar putea numi, brîncușian
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
strivească. Reintra în Fălticeni nu ca într-un eden, cum se întîmplase în copilărie, cînd descoperise tîrgul călătorind din Preuteștii nașterii sale, din apropiere, ci ca într-o biserică unde simți că te încredințezi mai mult ca oriunde în mîinile Domnului.
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Ne întoarcem la ziarul Adevărul care se ocupă de unul dintre cele mai controversate personaje ale ultimelor zile, Radu Opaina, fost "șef al Federației Asociațiilor de Proprietari din România", devenit mai mare peste RADET: "Pe la sfîrșitul anului 2002, un anume domn Radu Opaina spunea că angajații RADET București nu sînt decît o adunătură de neisprăviți care nu știu altceva decît să bată dopuri de lemn în găurile conductelor. În ianuarie 2003, același Opaina declară că RADET-ul s-ar fi dus
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
să ne preocupe, dragi tovarăși și prieteni! Pentru că, bunăoară, iată ce aflăm din declarația într-un ziar central a regizorului Ioan Cărmăzan, care se anunță hotărît să facă urgent "un film despre viața lui Tinu", căruia o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
tovarăși și prieteni! Pentru că, bunăoară, iată ce aflăm din declarația într-un ziar central a regizorului Ioan Cărmăzan, care se anunță hotărît să facă urgent "un film despre viața lui Tinu", căruia o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se servește și un omagiu adus producătorului : "Dacă domnul Nicolaescu, care are un miros incontestabil la public, a acceptat, ba chiar s-a oferit să fie producător - mă rog, un început de producător, pentru că va trebui să-și găsească și parteneri cu bani - (n.n.: la Taher ați încercat?), eu
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
cunoaștem cazul cu bicicleta furată, sau cazul cu livada de vișini tăiată, sau cazul Hamlet. Dar pînă și cazul Hamlet, încăput pe mîini nepricepute, nu "generează o capodoperă", ci un spanac. Iar titlul corect al proiectului ar fi altul: "Bietul domn Tinu"...
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
Marina Constantinescu Pe 10 februarie, VICTOR REBENGIUC împlinește șaptezeci de ani. Vă vine să credeți, doamnelor și domnilor spectatori? L-ați văzut și l-ați aplaudat atîția ani la rînd, în special pe scena Teatrului Bulandra - dar nu numai - în spectacole și în roluri care au intrat în istoria teatrului românesc. O energie uriașă pe care și-a
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
Colonelul Pasăre, pus în scenă de Alexandru Dabija. Nu vreau să enumăr acum roluri, spectacole, premii, colaborări din țară și din afara ei. Și nici minunatele mele amintiri cu domnia sa de aici sau de aiurea, de la Craiova, Veneția sau Praga. orim, domnule Rebengiuc, toți cei de la România literară, să vă asigurăm de toată prețuirea și respectul nostru față de imaginea pe care ați imprimat-o în chipul teatrului și culturii românești. LA MULȚI ANI! Doresc, de asemenea, să-i mulțumesc Mihaelei Mihailov, secretar
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
mare artist. Mă bătea mai de mult gîndul ăsta și acum, la moment aniversar, pot spune că așa e: Cea mai minunată imagine teatrală, la care nu mă mai satur să mă uit, este un actor bun. La mulți ani, domnule Victor Rebengiuc! Mihai Măniuțiu: Victor Rebengiuc aparține speciei campionilor. El a făcut dintru început un pact sever și benefic cu energiile lui, care nu l-au trădat și pe care nu le-a trădat. De aceea e un mare actor
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
un mare actor și un spirit atât de viu. Nu întâlnești decât rareori, pe scenă ori în viață, pe cineva care să aibă o asemenea calitate a plăcerii, o asemenea bucurie prilejuită de formele dezlănțuirii sale vitale. La mulți ani, domnule Rebengiuc, la mulți ani nea Victor! Alexandru Darie: Victor Rebengiuc face parte dintre actorii pe care nu-i poți uita. Vreau să-i urez să aibă în continuare încredere în Teatrul Bulandra, unde își are un loc atât de special
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
George Arion Convorbire realizată de George Arion Domnule profesor Romul Munteanu, vă surprind într-un moment mai greu al existenței dumneavoastră. - Da. Trăiesc un moment dramatic. Sunt orb de trei ani și mă obișnuiesc greu cu noua mea viață. Parcă sunt într-un fel de peșteră platoniciană, în
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
--- Stimate domnule redactor-șef, În articolul "Ochelarii de cal ai istoriei" semnat de Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
echipe ale morții", folosite pentru lichidarea dușmanilor și rivalilor, atât din afară cât și dinăuntrul mișcării. Exemplul l-a dat chiar C.Z. Codreanu care, în octombrie 1924, l-a asasinat pe G.G. Manciu, prefect al poliției Iași. [...] Constantin Ionescu Domnule Nicolae Manolescu, După lecturarea editorialului "Imposibila lustrație", din primul număr al revistei "România literară" pe anul 2003, am simțit un gust amar în adâncul sufletului, fapt ce m-a determinat să vă adresez un punct de vedere contrar celui pe
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
asta, că lustrația nu e necesară ori că e cazul să trăim mai departe în minciună. Cît despre faptul că aș fi de părere că securiștii ne-au "salvat" de comunism, dv. chiar nu înțelegeți ce citiți? (N. M.) Stimate domnule Urian, În revista România literară nr. 2/2003 ați publicat un interesant comentariu (Ochelarii de cal ai istoriei) la ultimul volum de eseuri apărut în România a Doamnei Monica Lovinescu (Diagonale, Humanitas, 2002). De la început vă asigur că împărtășesc opiniile
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
axiologice și politice din această confuză tranziție. Și totuși, o afirmație, chiar dacă pare o parafrazare, privitoare la contextul public al decorării fostului torționar și comandant al închisorii politice de la Sighet în anii '50, Vasile Cioplan, conține inexactități. Nu, categoric nu! domnule Tudorel Urian, groteasca scenă a decorării nu s-a petrecut "în aplauzele câtorva dintre foștii deținuți..., parlamentari PNȚCD". Dimpotrivă! Eram în acea perioadă prefect al județului Maramureș, din partea PNȚCD, și participam la ceremoniile consacrate Zilei Armate din 25 octombrie 1998
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
de explicit înspre PNȚCD. Intervenția mea, vă rog, nu o priviți, așadar, ca pe o replică (nici nu este cazul!), comentariul dumneavoastră fiind, de altfel, un excelent exercițiu analitic la un remarcabil eveniment editorial. Cu deosebită considerație, Gheorghe Mihai Bârlea Domnule Manolescu, Cu respect vă adresez următoarea întrebare: lecturând extraordinara dvs. antologie Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, ed. Allfa, București, 1996, la pagina 438, citim vis-à-vis de Tristan Tzara: "Numele adevărat S. Samyro. Născut la București în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
respect vă adresez următoarea întrebare: lecturând extraordinara dvs. antologie Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, ed. Allfa, București, 1996, la pagina 438, citim vis-à-vis de Tristan Tzara: "Numele adevărat S. Samyro. Născut la București în 1896." Stimate domnule Manolescu: numele adevărat al lui Tzara este Sami Rotenstock (sub pseudonimul S. Samyro a debutat Tzara). Iar locul nașterii este Moinești, nu București. Nu știu unde este eroarea, dar m-aș bucura să mă lămuriți dvs. Asist. univ.Cosmin Dragoste Craiova N. R
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
aberant, într-o zonă a "normalității". Astfel mai sus pomeniții Best și Kellner se pronunță vehement împotriva Războiului rece, care a împiedicat răspîndirea fericirii comuniste pe întregul mapamond, asociindu-se cu războaie și intervenții locale pentru a sugruma mișcările, vezi Doamne, de "eliberare națională" din Vietnam, China, Coreea de Nord, Serbia, pentru a împiedica formarea "statelor naționale moderne". De ce-a fost oare "demonizat" Saddam Hussein, "insultat" prin compararea lui cu Hitler, se întreabă analiștii pentru care comunismul e o simplă abstracțiune, o
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Cronicar Vestigii active Vă înșelați, domnule Virgil Tănase. Piesele tatălui meu sînt jucate în clipa de față mai peste tot în România [...] Ceea ce refuz este ca operele tatălui meu să fie jucate la Teatrul Național din București atîta vreme cît el va rămîne în mîinile lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu de angajare, ci doar de raporturi (ori relații) de muncă oficiale, particulare, comunitare, după cum acestea se stabilesc între o anumită persoană care muncește și urmează să fie răsplătită și respectiv statul (ori domnul), un particular sau o comunitate [...]"(p. XIX). Dintre termenii cu frecvența cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
Unteanu e distincția (sau asocierea) dintre rromi și țigani. Editorialul său, care poate sta ca probă pentru maniera în care unii ziariști români privesc problema țiganilor care emigrează din România, literalmente scandaloasă, are un singur "merit". Ne reamintește că acest domn scria pe vremuri, pentru pagina externă a României literare, foarte vibrante articole de elogiere a regimului Ceaușescu. E adevărat, nu în calitate de corespondent la Bruxelles. Cîinii nu vor mai avea acces pe plajele litoralului românesc! a decretat ministrul Turismului. Chiar dacă unele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
Mihai Vakulovski Mihai Vakulovski: Domnule Ioan Moldovan, deși majoritatea scriitorilor din generația dv. s-au făcut cunoscuți în București, dv. ați pătruns în elită, fiind considerat unul dintre cei mai importanți �optzeciști" Care ar fi deosebirile majore dintre un scriitor din București și unul care
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
era un meteorit. Atunci, ce credeați voi că e un strigăt de agonie putea fi trosnetul meteoritului, care, având miezul incandescent, se strângea în apă. Așa cum șuieră fierul înroșit când se răcește brusc. Ramirín se ridicase în picioare. - Să știți, domnule, că eu l-am auzit foarte limpede, și pe atunci aveam auzul ca de iepure. Erau țipete de durere. Căutătorul de minuni a continuat să vorbească liniștit, fără a lua în seamă vorbele bătrânului. - Cât privește crengile sau mâinile care
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]