2,584 matches
-
martie 1644, 23 iulie -22 decembrie 1645 .În perioada 21 septembrie 1646 -8 aprilie 1651 apare ca mare căpitan de dorobanți , iar între 10 noiembrie 1653 și 25 aprilie 1654 și anul 1655 ca agă conducând însă același corp al dorobanților 9-. După cum se vede cariera lui Lupu Buliga a fost eminamente militară, el ne fiind , în pofida favori domnești, dregător în divanul domnesc decât în ultimele șase luni ale domniei lui Matai Basarab , când , probabil , din cauza defecțiunii cunoscute a dorobanților și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
al dorobanților 9-. După cum se vede cariera lui Lupu Buliga a fost eminamente militară, el ne fiind , în pofida favori domnești, dregător în divanul domnesc decât în ultimele șase luni ale domniei lui Matai Basarab , când , probabil , din cauza defecțiunii cunoscute a dorobanților și seimenilor a fost necesar să se încredințeze marelui căpitan Buliga și responsabilități politice. Pentru noi este întru totul clar că el s-a afirmat și a fost cunoscut, în primul rând ca dregător militar de graniță, calitate în care
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
altfel chiar și după înscăunarea lui Matei Basarab, în principal responsabilitățile lui Lupu Buliga erau tot pe granița de vest, căci apare în mai multe rânduri cu titlul de căpitan de Severin , căpitan sau mare căpitan la Cerneți, căpitan za dorobanți sud Mehedinți de la Ciovârnășani ot Prejna 10- etc. Toate acestea arată că el îndeplinea însărcinarea de conducător militar și administrativ , probabil în partea de vest a Țării , cu centrul la Cerneți și poate la Ciovârnășani . De altfel, însăși faptul că
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
domn. La mobilizarea tuturor forțelor politice și militare din Oltenia, în sprijinul lui Matei Basarab , ca și în lupta victorioasă de la Plumbuita , din 25 octombrie 1632 , unde îl găsim menționat pe Lupu căpitanul comandând sub ordinele lui Oprea aga corpul dorobanților 15-, un rol deosebit l-a avut desigur Lupu Buliga. Așa se explică, de altfel favoarea domnească de care s-a bucurat constant, de la Matei Basarab, favoare răsplătită de el prin importante dregătorii militare, administrative, la granița de apus a
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
la rangul de agă , introducându-l în sfatul domnesc , întărindu-i moșiile și probabil, răsplătindu-l generos cu bani, scule, robi, etc. Este clar că acum Lupu Buliga îndeplinea funcția de comandant al întregii oștiri, nu numai al corpului de dorobanți, calitate care-i permite să procedeze la reorganizarea acestora, astfel încât să o facă mai atașată de domnie, tocmai într-o perioadă când în rândul dorobanților și seimenilor se înregistrează mari nemulțumiri și tulburări pe care Lupu Buliga căuta să le
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
acum Lupu Buliga îndeplinea funcția de comandant al întregii oștiri, nu numai al corpului de dorobanți, calitate care-i permite să procedeze la reorganizarea acestora, astfel încât să o facă mai atașată de domnie, tocmai într-o perioadă când în rândul dorobanților și seimenilor se înregistrează mari nemulțumiri și tulburări pe care Lupu Buliga căuta să le aplaneze 16-.... Un timp el a reușit, însă după moartea domnului situația s-a complicat din nou . Proclamarea de către aceștia ca domn a lui Constantin
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
satul Seaca-Carave, fiind menținut în sfatul domnesc ca vel agă 17-. Dar , așa cum a fost remarcat de numeroși cercetători , luna de mere între noul domn și armată a fost scurtă , aceasta având un deznodământ violent prun declanșarea cunoscutei răscoale a dorobanților și seimenilor ,înecată în sânge de domn , cu ajutorul trupelor trimise în ajutor de Gheorghe Racoți al II -lea . În cursul acestor evenimente din vara anului 1655 , îl găsim pe Lupu Buliga alături de răsculați , căzut în dizgrația domnească . În lupta de la
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de haos și anarhie morală, de înstrăinare a omului de esența lui dumnezeiască, triumful crispării și autoînsingurării voite pentru a mai pretinde o salvare - de la pervertirea controlată a vieții personale, chiar. În anul 1939, am fost concentrat la Regimentul 30 Dorobanți, din Câmpulung Muscel. Făceam parte din compania a III a comandată de căpitanul Connstantinescu și din batalionul I, aflat la comanda maiorului Ocrain. Eu comandam plutonul întâi. Într-una din zile, se anunță prin fire, neoficial, că a venit o
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
Eu comandam plutonul întâi. Într-una din zile, se anunță prin fire, neoficial, că a venit o comisie de la București, formată din mari generali care vor să asiste la o probă practică dată de colonelul Iosif Teodorescu, comandantul Regimentului 30 Dorobanți spre a fi înaintat la gradul de general. Mi-aduc aminte că tema exercițiului-probă era plecarea de pe platoul din Grui, la ora H și desfășurarea regimentului în unități de luptă, în vederea cuceririi muntelui Boldul și a satelor locului, Bughea și
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
priviri mai tăioase aruncate de o colegă de cancelarie asupra alteia, Narcis Condurache s-a întâlnit cu Elvira Finic, fără să-și fi propus, în pragul ușii de ieșire din liceu. Tocmai avea în program să treacă și prin piața Dorobanți, să-și completeze cămara cu ce-i mai lipsea. Nu și-a dat seama dacă întâlnirea a fost o pură întâmplare sau un gest premeditat al colegei sale. Mergerau unul lângă celălalt pe stradă fără să-și vorbească. Considerând că
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
aveau chiar și nouăsprezece ani ca vârstă și se considerau în liceu buricul pământului, indiferent dacă erau băieți sau fete. Se aflau la adăpostul părinților, posesorii unor averi ce însumau multe milioane de euro. - Iată că am ajuns în piața “Dorobanți”. Unde doriți să mergem prima dată? În zona cu legume și fructe, sau în alt sector? reveni Elvira în discuție cu o întrebare. - Da, acolo sunt interesat să ajung mai întâi, apoi voi trece și pe la brânzeturi să văd dacă
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
companii, călări și pedeștri, un batalion de grăniceri călări și trei canoniere pe Dunăre” iar oastea Munteană „...însuma 15492 oameni și 480 cai, încadrați în trei regimente de infanterie, un divizion de ulani, o baterie de artilerie, un regiment de dorobanți, un batalion de grăniceri, un batalion de pompieri și patru canoniere pe Dunăre.” (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2). Domnitorii Principatelor Române (Grigore Ghica - în Moldova și Barbu Știrbei - în Muntenia) rămân în funcții până pe la jumătatea lunii octombrie
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
mai consemnăm că Marele Domnitor Alexandru Ioan Cuza, la sfârșitul Domniei, scria Împăratului Napoleon al III-lea, că are o armată de 40.000 de oameni (armată regulată de 20.000 militari, 12.000 de grăniceri și 8.000 de dorobanți), dotată cu puști și tunuri moderne, fabricate în Franța, forțe care au reprezentat nucleul Armatei cu care România și-a câștigat Independența în Războiul din anii 1877-1878 * după Unirea Principatelor Române, înfăptuită de Colonelul Alexandru Ioan CUZA, sunt semnificative afirmațiile
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
ceață mohorâtă, am putea să dispărem prin romanțele toamnei, să ne lipim de geamurile tutungeriilor, unde luminile ne întind o mână prin întunericul ieftin, ambetați de singurătate, dar...găsind marea dragoste care le naște pe toate, o oarecare fiță de dorobanți, ne exilăm în corturile primăriei și ne iubim în ritmuri de rumbă, ascultând fanfara din parc printre ceață și amintiri. 14 octombrie 2012 Referință Bibliografică: sonet fără rimă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 654, Anul II
SONET FĂRĂ RIMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346421_a_347750]
-
drept, decăzut din primordii și Dumnezeire, devine un fel de s...a calului în vârful dealului și preș de sters la intrarea în „Banbu” sau „Golden Blitz” [prima, cârciumă, zice-se, de lux (în limbajul de mahala, de fițe), de pe Dorobanți, în România, ultima, tot din România, demolată doar pentru a răsări alta pe măsura gusturilor (cărora nu le-a fost prescris postul) din post-post-modernism]. Drept argument la spusa mea de mai înainte, aș aminti, în treacăt, doar cele rostite de către
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
REFORMEI publicată ln Editură Socetății Scriitorilor Români. Lansarea va avea loc la data de 20 ianuarie 2015, ora 17.00 la sala de Festivități a A.G.I.R. din bd.Dacia nr.26 (lângă Librăria AGIR, etaj 1, în spatele hotelului fost Dorobanți), cu sprijinul nemijlocit al domnului Prof.dr.ing.Nicolae Vasile. Va așteptăm cu drag! Autorul (07491183 44) Referință Bibliografica: LANSARE VOLUM VERSURI / Constantin Enescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin
LANSARE VOLUM VERSURI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377868_a_379197]
-
șenilele ce-i puteau curma viața. Ea nu-și aduce aminte cum a scăpat de scutierii care aruncau cu brutalitate în mașini pe cei pe care-i prindeau. Era înspăimântată... Aproape de str. Eminescu, după ce a scăpat de mulțimea din apropierea hotelului Dorobanți, s-a prăbușit. Ajunsese la capătul puterilor. Respira greu și avea senzația că se sufocă din lipsă de aer. Își amintește doar că soldatul acela a salvat-o și nu-l poate uita nici acum, după atâția ani. Nu-i
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
parfumul și eleganța ei la aniversarea Principelui. Pentru o zi, națiunea română s-a regăsit cu propria istorie. Șeful Gărzii Regale, un general mândru ca toți bravii comandanți de oști ce nu au lăsat România culcată la pământ, gărzi de dorobanți purtând uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual, răpind orice apăsare sufletească, făcând pe cei prezenți să simtă că palpează istoria
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
d-voastră? Știut este că sînteți oameni foarte curajoși... după bătălie ori la cafenea și că - ferească Dumnezeu - sînteți în stare să proclamați republica la Ploiești. Păcat numai că acest zor, această silă mare, piere față c-o companie de dorobanți. Vitejii ca cele din noaptea de 11 fevruarie sînteți într-adevăr în stare să faceți, dar a sili pe cineva prin curajul atitudinei d-voastră nu sînteți în stare, pentru că, pe lângă celalte defecte, aveți și pe acela al lașității. Așadar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Menționez că raportul nu oglindea totalitatea aspectelor manifestărilor dușmanilor de clasă din G.A.C.-uri din întreaga Regiune, în număr de 131, dar am reușit totuși să documentez concret activitatea unor organizații contrarevoluționare de destrămare din G.A.C.-urile Șiștarovăț, Dorobanți, Mîndruloc, unde am luat măsuri de arestări, cât și alte G.A.C.-uri, unde avem acțiuni dușmănoase descoperite în curs de clarificare, arătând totodată lipsa organelor de Securitate care nu au dus o acțiune de depistare a dușmanului paralelă cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ani. Despre costurile suportate personal, nu se mai pune problema. În avalanșa preocupărilor pentru trimiterea spre țară a asistenței internaționale, m-am gândit și la propria locuință din București. În fapt, aceasta era în construcție, în blocul Primăvara, pe Calea Dorobanților. Blocul era în etapa finală. La momentul cutremurului, se afla înconjurat de schele. Am solicitat prin Minister informații privind starea blocului, răspunsul fiind : "Este în picioare, nu a fost afectat". Pentru mine era o veste foarte bună, pentru că, în toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
secolele, VII-VIII și IX-X, și în Moldova, din aceleași secole un cimitir biritual s-a aflat la Brănești (Basarabia), datat în secolele IX-X. În Muntenia și Oltenia predomină mormintele și necropolele de incinerație, la Chișcani (jud. Brăila), Păuleasca (jud. Teleorman), Dorobanți (jud. Călărași), dar și cimitire birituale, la Tichilești (jud. Brăila), Plătărești (jud. Ialomița), Frățești (jud. Giurgiu), Obârșia Nouă (jud. Olt), datate în secolele VIII-X. În Banat, se întâlnesc doar morminte de înhumație, datate din secolele IX-XI, în localități din județele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Adaptarea este forțată, pornind de la bizareria numelor proprii până la descrierea moravurilor. Mediocru, construit șubred pe ideea de frescă a unui mediu social, este și romanul Muncitorii statului. B. a scris, de asemenea, foarte multe piese de teatru. Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni (1858) figurează printre primele drame istorice românești în versuri, fiind înrâurită, ca și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]