908 matches
-
de creație, la Plopi, lângă Cluj. Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a Academiei itinerante este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006Ă. Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea propriului text de roman în perioada de pregătire și pe durata efectivă a atelierului. Tatiana în țara de după Bogdan-Alexandru Stănescu Romanul Tatianei Tolstaia se înscrie, fără îndoială, în rândul acelor așa-numite utopii negative (foarte ușor botezate distopii - și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a „Academiei itinerante“ este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006). Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea propriului text de român în perioada de pregătire și pe durata efectivă a atelierului. Septembrie » Festivalul „George Enescu“. Bedros Horansangian a scris, vreme de o lună, despre eveniment. » Cum s-a văzut filmul lui Cristian Mungiu la București, Iași, Timișoara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Florentina Țilea (Teatrul Radu Stanca, Sibiu). Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a „Academiei itinerante“ este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006). Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea propriului text de roman în perioada de pregătire și pe durata efectivă a atelierului. Locația de la Plopi, aparținând Fundației Ars Pedagogica din Cluj, este o rezidență de creație la 40 km de Cluj, pe valea Ierii, al cărei potențial de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și să fructifice timpul la maximum, fără momente de respiro cotidian, banal, ineficient, de alt ordin decât cel stabilit inițial întâlnirii de la Plopi. Apoi, munca intensă de cercetare care s-a înfăptuit pe parcursul workshop-ului (vizionarea de reportaje, documentare, lecturi, exerciții, dramatizări, discuții, punere în situații, spațializare, interpretare etc.), indispensabilă actorului în a găsi coordonate juste pentru înțelegerea personajelor, situațiilor, relațiilor din această carte-piesă de teatru. Nu în ultimul rând, întâlnirea cu alți oameni din «breaslă» - structuri unice, personalități distincte, școli/formări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și a operei studiate. • Desenele elevilor - în urma excursiei și a celorlalte procedee enumerate mai sus elevii au fost rugați să deseneze ce le-a plăcut cel mai mult din fragmentul de text studiat și apoi să își motiveze tema lucrării. Dramatizarea - pe fragmentul de text studiat s-a realizat o miniscenetă. Elevii au avut prinse pe haine numele personajelor și au putut să își aleagă personajul preferat pentru a fi interpretat. 1.2. Rezultate obținute La evaluarea însușirii fragmentului de text
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
artistic - „The Snow Queen” (2002) în regia lui David Wu; elevii au vizionat filmul, au luat contact cu personajele și cu întreaga acțiune a filmului. Ulterior ei au trebuit să identifice fragmentul studiat în filmul pe care l-au vizionat. • Dramatizarea - elevii au pregătit o mică serbare de Crăciun în care au realizat dramatizarea proprie a „Crăiesei Zăpezii”. Multe din scenele dramatizării au fost inspirate din filmul vizionat și au fost reținute și receptate foarte corect și ușor de copii. • Desenele
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
filmul, au luat contact cu personajele și cu întreaga acțiune a filmului. Ulterior ei au trebuit să identifice fragmentul studiat în filmul pe care l-au vizionat. • Dramatizarea - elevii au pregătit o mică serbare de Crăciun în care au realizat dramatizarea proprie a „Crăiesei Zăpezii”. Multe din scenele dramatizării au fost inspirate din filmul vizionat și au fost reținute și receptate foarte corect și ușor de copii. • Desenele copiilor - elevii au fost solicitați să picteze ce le-a plăcut cel mai
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
întreaga acțiune a filmului. Ulterior ei au trebuit să identifice fragmentul studiat în filmul pe care l-au vizionat. • Dramatizarea - elevii au pregătit o mică serbare de Crăciun în care au realizat dramatizarea proprie a „Crăiesei Zăpezii”. Multe din scenele dramatizării au fost inspirate din filmul vizionat și au fost reținute și receptate foarte corect și ușor de copii. • Desenele copiilor - elevii au fost solicitați să picteze ce le-a plăcut cel mai mult din filmul „Crăiasa Zăpezii” urmând sa își
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
rezultate foarte bune. Titlul și autorul au fost reținute corect de 13 din cei 16 elevi la proba de evaluare, personajele au fost denumite corespunzător și au fost asociate cu figurile actorilor din filmul vizionat, precum și cu figurile colegilor din dramatizarea realizată. Lucrul cu textul a mers relativ ușor, elevii orientându-se în text mult mai bine după vizionarea filmului, dramatizare și realizarea propriilor desene. Odată ce textul a fost înțeles, acțiunea a putut fi povestită fără mare dificultate și prin urmare
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
personajele au fost denumite corespunzător și au fost asociate cu figurile actorilor din filmul vizionat, precum și cu figurile colegilor din dramatizarea realizată. Lucrul cu textul a mers relativ ușor, elevii orientându-se în text mult mai bine după vizionarea filmului, dramatizare și realizarea propriilor desene. Odată ce textul a fost înțeles, acțiunea a putut fi povestită fără mare dificultate și prin urmare răspunsurile la întrebări au fost corecte și pertinente în mare lor majoritate. Desenele realizate de elevi au avut teme diverse
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
rol și în înlăturarea temerilor elevului cu deficiențe de auz în fața situației de comunicare. Însușirea structurilor lingvistice pe bază de exerciții înlătură teama și încurajează copiii deficienți în realizarea comunicării. Metodele de simulare: jocul didactic, jocul de rol, învățarea prin dramatizare, pot fi folosite eficient atât în procesul de predare - învățare a diferitelor discipline cât și în cadrul terapiilor specifice sau terapiilor complexe educaționale. Deoarece presupun implicarea activă și utilizarea materialelor concret - intuitive (de cele mai multe ori) valorifică la un nivel înalt resursele
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
din punct de vedere tehnic, îndeamnă la căutarea știrilor în exclusivitate și a ecourilor știrilor; redundanța, care ține de difuzarea publică a informației și de transmiterea ei circulară prin supravegherea mutuală efectuată de mijloacele media; în sfîrșit, simbolizarea informației prin dramatizare și spectacol. Combinarea acestor constrîngeri prezintă trei riscuri principale pentru acțiunea politică. Mai întîi, viteza de circulație a informației și caracterul ei efemer încurajează mai degrabă, în cazul factorului de decizie, grija pe termen scurt. Apoi, exigențele comunicării pentru evidențierea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de recunoaștere de către public a mizelor prioritare ale momentului. Dacă mediile de informare contribuie la formarea unei agende politice, calitatea informației devine un punct nevralgic. Or, anumite ocolișuri ale informației mediatizate încep prin a fi bine analizate; de exemplu: personalizarea, dramatizarea, fragmentarea și nominalizarea, ca să utilizăm categoriile lui Bennett 37. Reducînd construcția mediatică a realității politice la informații stricto sensu, am prezenta o imagine incompletă. Într-adevăr, factorii media propun și conținuturi prioritar culturale și de divertisment, dar care vehiculează tot
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică a campaniei se combină pentru a surprinde realitatea politică, după cum și principiul plăcerii ar submina principiul realității. Aceasta este o eliminare fantasmagorică a constrîngerilor reale printr-o plăsmuire a dezbaterii politice. Nu se vorbește
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și rezolvarea acestora cu ajutorul funcției prezidențiale. În administrarea crizei din Golf, de exemplu, președintele și-a sporit aparițiile în presă și intervențiile televizate, unsprezece în total, plasîndu-se, astfel, în centrul informării naționale. Dacă însă toate informațiile despre criză contribuie la dramatizarea situației, ele funcționează și ca un apel la preocuparea pe care trebuie să o manifeste autoritatea prezidențială. De altfel, constatăm că, în mediile de informare audiovizuală, timpul de intervenție al președintelui, în trimestrul al III-lea din 1990, se apropie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
invers, într-o binevenită/necesară întoarcere către dezinvoltura și emoțiile copilăriei (a se vedea, în acest sens, cursurile subsumate educației adulților, în care sunt utilizate din ce în ce mai frecvent și cu real succes o serie de tehnici implicând ludicul, jocul de rol, dramatizarea etc.). Importantă rămâne, în toate contextele invocate anterior (și nu numai, după cum se va vedea în continuare), predispoziția pentru/către comunicare și autocomunicare, pentru/către relaționare și împărtășire, pentru/către învățare, exersare și joc în sfera actelor comunicative de diferite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
text-suport", premisă a proiectării și realizării spectacolului), "pretextul" (reprezentat prin caietul regizorului) și "paratextul: titlul, afișul, programul de sală, cronica dramatică, interviuri cu actorii, reclama" (Bodiștean, 2009, p. 193); * triplă/cvadruplă enunțare a autorului/dramaturgului, [a celui care a realizat dramatizarea (în cazul unui text epic dramatizat),] a regizorului și a actorului 58; în cazul teatrului de păpuși, poate fi invocată și ipostaza creatorului păpușii, care comunică prin chiar maniera construirii acesteia; pe de altă parte, prin chiar ipostaza dramaturgului este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
doi receptori/ destinatari: publicul și actorii; ca structură, se remarcă aspectul supraordonat al textului dramatic, organizat în acte, acestea, la rândul lor în scene/tablouri, ultimele alcătuite din replici ale personajelor și didascalii 87; * text dramatizat produs al activității de dramatizare a unui text epic (cel mai frecvent, mai ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale Strategia teatrală se constituie într-o coroborare a tehnicilor, mijloacelor și formelor de organizare a demersului teatral, subsumată, în principiu, lumii spectacolului. În principiu, pentru că în contextul lucrării de față trimiterile vor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
text literar (deși, în unele cazuri, destul de frecvente în ultimul timp, se preferă înregistrările textelor respective în lectura unor actori sau chiar a autorilor), respectiv în etapele premergătoare momentelor de sărbătoare, marcate de obicei prin serbări care conțin, în program, dramatizări, puneri în scenă ale unor piese de teatru pentru copii etc. În situațiile comune de comunicare didactică/educațională, profesorul alege, de cele mai multe ori, să rămână cu "rolul" asumat (în detrimentul măștii) atitudine care se constituie, de altfel, într-un atu al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutor, care percepe, decodează și interpretează, în principiu, întregul). În comunicarea-teatru1, instanța locutorială este concretizată în fiecare dintre ipostazele implicate de actul artistic, de la dramaturg (autorul inițial al actului comunicativ artistic) sau narator (autorul textului epic aflat la originea unei dramatizări), până la regizor, actor/păpușar, luminist, mașinist, sufleur etc. Fiecare dintre ei comunică, la un moment dat, din ipostaza de locutor, în demersul comunicativ artistic; fiecare contribuie, prin rolul asumat, la realizarea spectacolului ca produs final destinat interlocutorului-public/spectator; pe de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ansamblul tehnicilor teatrale verbale își subordonează, pe de o parte, manifestări verbale concrete ale locutorului în cadrul actului comunicativ și, pe de altă parte, exercițiile necesare optimizării acestor manifestări. Ambele tipuri de elemente tehnice vor fi exemplificate în continuare: * exerciții de dramatizare 2 de transformare a unui text epic sau a mai multor texte epice subsumate aceleiași teme într-un text având caracteristicile celui dramatic, destinat reprezentării scenice; de cele mai multe ori, dramatizarea unui text epic necesită valorificarea unor "acțiuni-pretext" care să permită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de elemente tehnice vor fi exemplificate în continuare: * exerciții de dramatizare 2 de transformare a unui text epic sau a mai multor texte epice subsumate aceleiași teme într-un text având caracteristicile celui dramatic, destinat reprezentării scenice; de cele mai multe ori, dramatizarea unui text epic necesită valorificarea unor "acțiuni-pretext" care să permită diminuarea timpului dramatic într-un timp scenic realist pentru o piesă de teatru; vezi, de exemplu, "acțiuni-pretext" precum: "visul [...]; povestea: narată sau lecturată; [...] povestitorul (întrupat de o persoană-actor sau de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
persoană care se străduiește să prindă un fluture/un țânțar/o muscă/un porumbel/o găină 25 etc. III.1.3. Tehnici teatrale paraverbale Actualizate în comunicarea interpersonală, în cea didactică/ educațională (în ansamblul ei sau, particularizând, în secvențele de dramatizare, în lectura/recitarea model 26/expresivă a unui text etc.) și în cea teatrală, tehnicile teatrale paraverbale 27 implică exersare din partea locutorilor de diferite vârste; de exemplu, prin: * exerciții centrate pe jocul intensității vocii 28 de exemplu, replică spusă normal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Floarea, Mă umflu 34 etc.; * exerciții centrate pe adaptarea timbrului vocii la variabilele rolului se discută, de exemplu, despre timbrul corespunzător unui personaj în vârstă vs. unui personaj copil preșcolar în cadrul lecturii expresive a unui text, al unei secvențe de dramatizare, al unui joc de rol sau în pregătirea unui spectacol de teatru; * jocuri de rol implicând construirea, de către participanți, a rolurilor (indicate sau alese), respectiv a replicilor și folosirea elementelor paraverbale aferente acestora; * exerciții de improvizație un participant improvizează un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]