665 matches
-
înmormântați câțiva boieri. În partea dreaptă a pronaosului, la nivelul pardoselii, este o piatră de mormânt, înfrumusețată de către cneaghina Elisafta jupânului său panul Iane Calugheru, vistier din Pogoniani, răposat la 24 martie 1595 (7104), la Poperiu [?]. Acest boier a îndeplinit dregătorii înalte în Principatul Moldovei, în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579, 1582-1591), fiind rudă cu Nicoară Prăjescu și cu Movileștii. În pridvor se află o piatră de mormânt, pusă de Lupul Cărăscul pe mormântul fiului său Mihail Cărăscul, care a
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
boierilor și apoi l-a însoțit în exil la Cetatea Ciceului (1538-1541), pe postul de cămăraș. După revenirea lui Petru Rareș pe tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului. A deținut această dregătorie până la 4 aprilie 1545, când a fost înlocuit de Borcea și Sturza. A murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova. El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din 3 martie 1535. În calitate de vistiernic, Mateiaș avea responsabilitatea administrării veniturilor țării dar și ale curții domnești
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
pe domnitor în exil. Noul domnitor, Ștefan Lăcustă (1538-1540), l-a făcut pe Mateiaș pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-a aflat ca
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-a aflat ca ostatec la Făgăraș, fiind lăsat ca zălog acolo de Petru Rareș în locul lui Ștefan
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
niciun alt mare logofăt. Marele boier a fugit de la Făgăraș în perioada martie - aprilie 1545 și s-a înapoiat în Moldova prin Țara Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545. Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
era acela de stocare a proviziilor și de a furniza o cale de evacuare a cetățenilor în caz de pericol. În anul 1571 a fost construită mănăstirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. Mănăstirea este denumită a "Banului", după numele dregătoriei ctitorului, din 1618. În 1722, biserica a fost rezidită de Andreiana, soția lui Șerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea Bisericii a participat și Gheorghe Tattarescu. Din 1575 datează cea mai veche atestare a Bazarului—al doilea din Țara Românească—piață
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
este una dintre cele mai vechi familii boierești din Bucovina, membrii ei deținînd dregătorii încă din secolul al XVI-lea. era una dintre cele mai însemnate familii boerești din Moldova și înrudită din vechime cu familiile Balș, Buhuș, Ureche și alte familii mari. Prima genealogie a acestei familii a fost alcătuită de Sever de
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
capetele la tustrei, ziua amiază zi la fîntînă, înaintea porții curților domnești”.", citat în . Fiul lui Toader, vel medelnicerul Șerban Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare și vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
a născut istoria conform căreia neamul Flondor-Albotă-Ciudin ar descinde dintr-un cneaz Constantin din Kiev, fiu natural al lui Alexandru Vodă Lăpușneanu. Familia Flondor a deținut timp de patru generații funcția de "vornic" de Câmpulung pe Ceremuș (sau Câmpulung Rusesc), dregătorie cu caracter judecătoresc și administrativ, dependentă de Starostia (primăria) de Cernăuți. Șerban Flondor deținea în 1749 domeniile Putila, Șipotele, jumătate din Câmpulungul Rusesc, Milie, Hlinița Bainu, Melencăuți, Robeliceni, Domușeni și Bivolari. Prin soția sa Catrina, fiica serdarului Vasile Bainschi, Șerban
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 7030 luna iunie 15"". (=1522) Logofătul Gavriil Trotușan este un personaj istoric, prezent în cronicile Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea. El a îndeplinit diferite dregătorii în Moldova timp de 40 ani, sub cinci domnitori. A fost vistiernic și apoi logofăt. Cronicarul Grigore Ureche a scris despre el în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
de mijloc” și „partea de jos”. Cei trei copii ai lui Dragotă devin astfel bătrânii așezării, cei la care se vor raporta urmașii lor atunci când aveau probleme de hotar. Singurul băiat dintre copiii lui Dragotă, Nichita, nu va accede la dregătorii înalte, lucru valabil, în mare parte, și pentru urmașii săi și ai surorii sale. Așadar, descendenții lui Dragotă Secuianul și rudele lor apropiate au fost, în marea majoritate, boieri mici și mijlocii. Excepțiile s-au numit Ștefan Rugină, mare șetrar
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Marele logofăt (în , transliterat "megas logothetēs") era un înalt dregător (funcționar) însărcinat cu conducerea tuturor departamentelor fiscale ale Imperiului Bizantin (așa-numitele "sekreta"). Această dregătorie a existat în perioada medievală și în Principatul Moldovei, marele logofăt fiind cel mare dregător din Sfatul boieresc. Această dregătorie a fost înființată de împăratul bizantin Alexios I Comnen (1081-1118), cu denumirea de logothetēs tōn sekretōn (), într-o încercare de
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
megas logothetēs") era un înalt dregător (funcționar) însărcinat cu conducerea tuturor departamentelor fiscale ale Imperiului Bizantin (așa-numitele "sekreta"). Această dregătorie a existat în perioada medievală și în Principatul Moldovei, marele logofăt fiind cel mare dregător din Sfatul boieresc. Această dregătorie a fost înființată de împăratul bizantin Alexios I Comnen (1081-1118), cu denumirea de logothetēs tōn sekretōn (), într-o încercare de a îmbunătăți coordonarea diferitelor departamente. Departamentele fiscale au fost grupate în particular sub conducerea a doi înalți dregători: cele două
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
au fost puse sub conducerea unui "megas logariastēs" ("mare contabil") de la "sekreta" (), în timp ce un alt "megas logariastēs" () supraveghea "departamentele religioase" (, "euagē sekreta"), adică domeniile imperiale și bisericești. Pe la mijlocul secolului al XII-lea, "logothetēs tōn sekretōn" a devenit "megas logothetēs", o dregătorie ce a existat până la căderea Imperiului Bizantin în 1453. În prezent, conducătorul arhonților din cadrul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului poartă titlul de Mare Logofăt. După ce a primit de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) titlul de despot și coroană
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
1453. În prezent, conducătorul arhonților din cadrul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului poartă titlul de Mare Logofăt. După ce a primit de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) titlul de despot și coroană crăiască, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a stabilit dregătoriile din Principatul Moldovei, după obiceiurile curții împărătești. Printre dregătoriile preluate de la bizantini a fost și cea de mare logofăt. În capitolul al VI-lea ("Despre boierii din Moldova și stările lor") din lucrarea sa monografică ""Descriptio Moldaviae"" (scrisă în perioada
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
Constantinopolului poartă titlul de Mare Logofăt. După ce a primit de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) titlul de despot și coroană crăiască, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a stabilit dregătoriile din Principatul Moldovei, după obiceiurile curții împărătești. Printre dregătoriile preluate de la bizantini a fost și cea de mare logofăt. În capitolul al VI-lea ("Despre boierii din Moldova și stările lor") din lucrarea sa monografică ""Descriptio Moldaviae"" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
cea de mare logofăt. În capitolul al VI-lea ("Despre boierii din Moldova și stările lor") din lucrarea sa monografică ""Descriptio Moldaviae"" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), a realizat o enumerare a dregătoriilor boierești din Moldova acelor ani. Cei mai apropiați sfetnici ai domnitorului erau boierii de sfat, care alcătuiau Sfatul domnesc. Aceștia erau în număr de șapte sau opt și anume: marele logofăt, vornicul Țării de Jos, vornicul Țării de Sus, hatmanul
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
hotărî, atunci restul îl vor primi rudele sale cele mai apropiate. Și dacă nu va avea nici un fel de rude, îl va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
sale cele mai apropiate. Și dacă nu va avea nici un fel de rude, îl va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără sfatul țării.[...] Nu vom dărui pe veci ca predii sau moșii comitate întregi sau orice alte dregătorii. Nimeni nu va fi niciodată lipsit de moșiile pe care le-a dobândit prin dreaptă slujbă [...] Iobagii cetăților vor fi lăsați în
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără sfatul țării.[...] Nu vom dărui pe veci ca predii sau moșii comitate întregi sau orice alte dregătorii. Nimeni nu va fi niciodată lipsit de moșiile pe care le-a dobândit prin dreaptă slujbă [...] Iobagii cetăților vor fi lăsați în libertățile statornicite de sfântul rege. De asemenea și oaspeții de orice neam se vor lăsa în libertățile ce
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
vreunele au fost dăruite sau vândute, se vor înapoia locuitorilor regatului pentru a fi răscumpărate.[...] De asemenea, în afară de acești patru iobagi, adică de palatin, de ban și de comiții curiali ai regelui și reginei, nimeni nu va putea ține două dregătorii.[...]
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
împărțit între Ucraina și Slovacia. În această regiune el a ridicat castelul Nevicke, ale cărui ruine se văd și astăzi. În vara 1280 a părăsit Finta Aba conducerea Transilvaniei, pentru a deveni palatin al regatului Ungariei. De asemenea a primit dregătoriile de jude al cumanilor și ișpan al comitatelor Somogy și Șopron. Când cumanii, dezamăgiți de schimbarea politicii regelui, au încercat să fugă din regat, dar regele și ostile nobiliare, inclusiv de sub comanda lui Finta, i-au urmărit și i-au
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]