954 matches
-
balansează; bancă; bebeluș; bot; brațe; brațul; cafeaua; din cap; car; căruța; cerul; ceva; ciudățenie; cîntec; cîrjă; clintit; coborînd; copil; cum; cutremur; cutremura; dă din picioare; a te da; decizie; un deget; se deplasează; deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă; frecare; frică; frunză; funcționa; furnica; furnici; găleată; geme; gest; gesticulează; gimnastică; gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); sus (4); acasă (3); aventură (3); brad (3); culme (3); masiv (3); pietre (3); puritate (3); rocă (3); România (3); schi (3); urcuș (3); aer proaspăt (2); Alpi (2); bucurie (2); calm (2); Carpați (2); creastă (2); curat (2); drumeț (2); Everest (2); Făgăraș (2); formă de relief (2); frumusețe (2); geografie (2); Mahomed (2); munte (2); de om (2); plimbare (2); rece (2); rîu (2); sănătate (2); schi (2); Sinaia (2); verdeață (2); viață (2); zare (2); acolo; adrenalină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aspirație; Athos; aur; Austria; bani; Bucegi; Bușteni; capre; călătorie; cărare; de cărți; Ceahlău; ceață; cer; de ciocolată; confortabil; comoară; concediu; copaci, pădure; cort; cotă; crește; creștet; de cristal; curaj; curățenie; curcubeu; curte; dealuri; degeaba; dezolare; divin; drum; drumeție cu rucsac; drumeții; dur; durere; duritate; escalada; escaladă; expediții; fain; fericire; floare de colț; flori; fresh; frică; frunte; gheață; ghete; Giumalău; gîfîială; greutate; Himalaya; iarbă; iarna; iarnă; idealul vieții; imensitate; izvor; înălțare; încercare; încîntător; înzăpezit; jalnic; lebede; loc greu accesibil, înalt; loc; lung
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cal; calculatorul; cald; caracter; carte; spre casă; casetofon; călători; în căutare; ceas; coborî; a continua; continuare; continuă; curiozitate; a da cheie; a declanșa; decola; demara; deplasa; determinare; dificil; dinamic; direcție; dispărea; a dori; drept; cu dreptul; spre drum; pe drum; drumeț; drumul; a duce; a te duce; se duce; duci; spre el; electronice; eu; facultate; ferrari; film; a frîna; a fugi; fura; furtună; gaz; haide; haiduci; harnic; hotărîre; impuls; inițiere; intrare; a înainta; înainta; încep; începere; început dedrum; început greu; încet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe viață (4); adevărat (3); ajutor (3); companion (3); comunist (3); de joacă (2); legătură (3); om (3); prieteni (3); respect (3); amiciție (2); apropiat (2); bucurie (2); cîine (2); credincios (2); cunoscut (2); distracție (2); drag (2); drum (2); drumeț (2); fals (2); ostaș (2); prieten (2); soț (2); sprijin (2); susținere (2); temporar (2); trădare (2); de viață (2); abat; adevăr; Adi; adolescență; afecțiune; ai încredere; Alina; amintire; Ana; aproape; apropiat; apropiere; de aventuri; băutură; bere; BFF; bunic; cafea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a lăsa; loc; luneca; magazin; mamaia; material; mătase; mereu; în mînă; mîner; moldovean
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a pleca (4); trecător (4); trecut (4); trenul (4); veni (4); curge (3); depășire (3); pe lîngă (3); a merge (3); reuși (3); supărare (3); uita (3); ușor (3); apa trece (2); bacul (2); depăși (2); dispare (2); dispărea (2); drumeț (2); examen (2); malul (2); mașină (2); mișca (2); mîncare (2); nestatornicie (2); nevăzut (2); oraș (2); pasager (2); pași (2); păși (2); pierde (2); plecare (2); plimbare (2); plimbă (2); primejdie (2); printre (2); rapid (2); răceală (2); rece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că “Singura libertate care nu ne poate fi îngrădită este libertatea spiritului” și-a amintit că mama sa nu l-a recunoscut la eliberarea din pușcăriile comuniste. Când l-a văzut intrând în curtea casei, a crezut că este vreun drumeț ostenit care caută adăpost. L-a întrebat de unde vine și, aflând că a ieșit din închisoare de la Periprava, a vrut să știe dacă l-a întâlnit pe fiul ei. Când părintele Iustin i-a spus: -“Mamă, eu sunt!,”emoția revederii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este prezența în text a instanțelor narative, nara torul și personajele. În fragmentul dat, se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sunt răi, cruzi, perfizi și lingușitori" (O. Bârlea). Portretul moral reiese în mod indirect, din faptele, vorbele și atitudinea personajului, din relațiile cu alte personaje. În relația cu Harap-Alb, spânul este lingușitor și umil ("să nu-ți fie cu supărare, drumețule"). Este prefăcut, viclean, îl atrage pe fiul craiului în capcana din fântână; se pricepe la oameni, știe să profite de slăbiciunile celorlalți. După ce îl face captiv pe Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe paloș
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cel ce vine în numele Domnului» (Mt., 21, 9; Ps., 117, 24; In., 5, 43) să fie primit; iar apoi, după ce îl cercetați, îl veți cunoaște, că veți avea pricepere să deosebiți dreapta de stânga. Dacă cel ce vine este un drumeț, ajutați-l cât puteți; dar să nu rămână la voi decât două sau trei zile, dacă e nevoie. Dacă vrea să se stabilească la voi ca meseriaș, să lucreze și să mănânce. Dar dacă nu are o meserie, socotiți-vă
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
fi făr-a pierde și stima, și orice bun moral care l-am fi câștigat într-o viață de osteneală și de gândire."271 În mod firesc, toate aceste considerații ne permit să ne reîntoarcem la mitul albatrosului lui Charles Baudelaire. "Drumețul cu aripe", regele maestuos al azurului, se mișcă greoi pe puntea vasului. Aici, jos, el este ținta vituperărilor și ironiilor ieftine rostite de către mateloți. Aprofundând, considerăm că, pentru triada Quijote-Eminescu-Ladima, figura mitică emblematică este cea a Golemului. În filosofia hindusă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și detaliile fizice, sau "figzonomia" persoanelor care solicitaseră Secretariatului de Stat al Moldovei eliberarea pașapoartelor necesare pentru călătoria "cu trăsura" în Țara Românească. Astfel, în lipsa unei fotografii sau imagini grafice reproduse prin alte mijloace utilizate în epocă, chipurile celor doi drumeți prezentau următoarele semnalmente: soțul, Mihalic, în vârstă de 52 de ani (prin urmare, născut în anul 1802), era înalt, avea fața roșcovană, ochii căprui, părul, sprâncenele și mustața cărunte, gura și nasul în dimensiuni potrivite, nu purta barbă, în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adică de la titlu, care se dovedește mai înșelător decât s-ar bănui la prima vedere. Precum bine observă Doina Ruști, în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare pentru a-i ademeni pe drumeții rătăciți, dar și un spirit protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit al apelor, ci este doar un suflet care își caută odihna" (2009: 379). Numai recurența ei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
era Moara cu noroc, ci cârciuma lui Ghiță. Bărbatul e bun cârciumar și el știe să facă atmosfera plăcută la han. Toți trei fac asta și sporul casei se vede curând: iar Ghiță, Ana și Bătrâna nu îl primeau pe drumeț ca pe un străin venit din lume, ci ca pe un prieten așteptat de multă vreme la casa lor. Astfel că, așa cum moara a fost cu noroc, cârciuma devine și ea purtătoare de noroc pentru familia lui Ghiță și pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un tovarăș nelipsit al omului a fost cântecul, în vremuri grele având rol curativ, dar și fiind și un mod de exprimare a bucuriei și împlinirii; r. 25 26 : „de drumețul care cântă să nu te temi”un om care cântă are cu siguranță un suflet sensibil, așadar nu prezintă nici un pericol; p. 137, r. 8 9 : „Dumnezeu mi-a dat, eu dau, și Dumnezeu iar mi-a da, că are
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Și tot în Ph. Hamon (1981, p. 473), scriitura realistă va utiliza aceste procedee pînă la stereotipie, precum: a) medii transparente: ferestre, sere, uși deschise, lumină puternică, soare, vizibilitate atmosferică, priveliști largi etc.; b) personaje-tip ca: pictorul, estetul, gură-cască, drumețul, spionul, bîrfitorul, neofitul, intrusul, tehnicianul, informatorul, exploratorul unui loc; c) scene-tip ca: sosirea mai devreme la o întîlnire, surpriza unui secret, vizita unui apartament, pătrunderea într-un loc necunoscut, plimbarea, pauza, momentul de destindere, privitul de la fereastră, urcatul pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istoriei povestite (diegeză), fie că aparține microuniversului ideolectal al autorului, fie că face parte dintr-un ansamblu cultural sau ideologic mai vast. Astfel se întîmplă că în inima Emmei "amintirea lui Léon [...] scăpăra mai tare decît un foc al unor drumeți lăsat să ardă pe zăpadă, într-o stepă rusească"19. Sînt intra-diegetice procesele comparative care utilizează drept element comparant imaginea spațială anterioară sau posterioară comparației, în text, deci metonimic legată de aceeași diegeză. (72) În jurul lor se așternea o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila? Unde e Caribda?"26. Sufletul omului care scrie își doarme aici somnul de veci, toropit în minciuna vechilor basme. Așa, narcotizat cu otrava lecturilor obligatorii, istețul drumeț nu părăsește leagănul mitologic nici chiar atunci când parcă ar intenționa, în sfârșit, să transmită o emoție personală, sau măcar umbra unei trăiri cât de cât autentice. În ciuda a ceea ce anunța, relatarea întârzie să devină confesiune, pentru a recurge la aceleași
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe stînci cu povîrnișuri de cremene și de fier. Acolo, sus, se află castelul fantastic unde iubitul o așteaptă. Viața-moarte urcă la cer. Baba mioritică își pune și ea îmbrăcăminte neobișnuită, care se constituie într-un tip de portret specific drumețului asupra căruia s-a abătut o mare năpastă; este și un semn de identitate pentru cel ce aleargă pe necuprinsuri. În corpus-ul mioritic, ciudatul portret apare esențializat la cîteva linii, cu intenții de șablonizare, adaptat discursului epic: Și tu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era una dintre ele și i se recunoștea investitura, grație însemnelor de portret vestimentar, așa cum Dumnezeu-cioban își asigura privilegiul de a stăpîni ansamblul cosmic. Bătrîna pornește în călătorie într-un moment neprielnic, “Pă rouă, pă ceață” și interoghează (nu oamenii, drumeți “neștiutori”, ci) elementele primare, cu care ea (prin transfigurare vestimentară?) ajunsese să se situeze la “același nivel cosmogonic”. De aceea sunt interogate mai întîi “elementele”, mai precis, Dunărea, dat fiind că malurile ei au atras adesea mulțime de lume. I
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tipic, parcă, ușor de înțeles: „La Borca a căzut într-o cumătrie. Le-au ieșit în cale oameni, au apucat de căpestre caii și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze. Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză și să-i puie rodin sub pernă un coștei de bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hîrtie de douăzeci de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile. Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
această șansă, pentru că în tine miam putut oglindi chipul răsfrậnt în mirajul ochilor tăi, beznă a nopților cele mai tainice ! Magnetizată de ochii aceia, am auzit acolo departe, printre văi și dealuri clopotul veșniciei bătậnd. - Cine-i acolo? De unde vii, drumeț obosit? Tu veneai de departe, ducậnd cu tine anii adolescenței mele, bucuria izbậnzilor sau tristețea eșecurilor, ani grei, dar frumoși, datorită elanului tineresc, bine strunit de către profesori înțelepți precum magii de altădată . Sistemul politic n-a afectat cu nimic liceul
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]