4,261 matches
-
mărește domeniul, ci pune capăt litigiului franco-englez: restituind cîteva teritorii regelui Angliei, Henric al III-lea în special sudul provinciei Saintonge -, el obține, prin tratatul de la Paris, în 1259, ca acesta din urmă să-i facă jurămînt de credință pentru ducatul Guyenne și să revină deci la starea sa de vasalitate. Filip cel Îndrăzneț alipește domeniului comitatul de Toulouse și Filip cel Frumos pe cel de Champagne. Mai multe dintre aceste teritorii nu au rămas sub controlul direct al regelui, ci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alte părți, pe *apanaje și pe marile *fiefuri, autoritatea regelui nu se exercită decît în mod indirect. Detașate de domeniu, primele rămîn administrate după aceleași metode. Cele din urmă vin în linie dreaptă din principatele constituite pe timpul anarhiei feudale. Dacă ducatul de Burgundia rămîne foarte aproape de domeniu, tendințe centrifuge, ba chiar secesioniste foarte puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței, apare în 1328 un document fiscal
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ridicată împotriva lui de papa Iulius al II-lea, care vrea să-i alunge "pe barbari afară din Italia". Mai întîi învingători, mai ales la Ravenna, datorită lui Gaston de Foix, ucis în bătălie (1512), francezii, învinși, trebuie să evacueze ducatul Milano și chiar să facă față unei invadări a Burgundiei de către elvețieni și a Picardiei de către englezi. Ludovic al XII-lea reușește să trateze cu Leon al X-lea, succesor al lui Iulius al II-lea și cu Henric al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este favorabilă împăratului. El și-a asigurat sprijinul lui Henric al VIII-lea, pe care Francisc I l-a indispus cu fastul său la întrevederea de la Camp du Drap d'or. După ce trupele imperiale i-au alungat pe francezi din ducatul milanez, Francisc I face trei încercări succesive pentru a-l recupera. Cu ocazia ultimei, el este bătut și făcut prizonier în fața Paviei, la 24 februarie 1525 (document, p.182). Închis la Madrid, el trebuie, pentru a-și redobîndi libertatea, să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ocazia ultimei, el este bătut și făcut prizonier în fața Paviei, la 24 februarie 1525 (document, p.182). Închis la Madrid, el trebuie, pentru a-și redobîndi libertatea, să semneze, în ianuarie 1526, un tratat care prevedea restituirea Burgundiei și abandonarea ducatului milanez și a suzeranității asupra provinciilor Flandra și Artois. Întors în Franța, regele refuză să execute un text semnat sub constrîngere. Războiul reîncepe, dar de data aceasta, Henric al VIII-lea, neliniștit de succesele lui Carol Quintul, se apropie de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
semnat sub constrîngere. Războiul reîncepe, dar de data aceasta, Henric al VIII-lea, neliniștit de succesele lui Carol Quintul, se apropie de regele Franței, care, în 1529, semnează cu adversarul său pacea de la Cambrai: Carol renunță la Burgundia, Francisc la ducatul milanez. Reconcilierea este trecătoare. În 1536, la moartea ducelui de Milano, readus la tron de Carol Quintul, Francisc I reclamă ducatul. Războiul începe din nou și conduce în 1538 la armistițiul de la Nisa; el este reluat în 1542 pînă la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de regele Franței, care, în 1529, semnează cu adversarul său pacea de la Cambrai: Carol renunță la Burgundia, Francisc la ducatul milanez. Reconcilierea este trecătoare. În 1536, la moartea ducelui de Milano, readus la tron de Carol Quintul, Francisc I reclamă ducatul. Războiul începe din nou și conduce în 1538 la armistițiul de la Nisa; el este reluat în 1542 pînă la pacea de la Crépy din 1544. Aceste două noi războaie, care se desfășoară în Italia de Nord, în Provence, în Champagne, în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Austria o menține asupra regatului continuă să existe, în ciuda divizării acestei case în două ramuri după abdicarea lui Carol Quintul în 1556. În 1609, Henric al IV-lea este la un pas de un război împotriva împăratului în legătură cu succesiunea ducatului de Clèves. Dar la 14 mai 1610, el este asasinat de Ravaillac, catolic exaltat care a afirmat că ar fi acționat singur (document 2, p. 195). DOCUMENT 1 Un episod din războaiele religioase în Auvergne Jean Burel (către 1540-1603), burghez
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căutată în ambițiile împăratului Ferdinand al II-lea (1619-1637), care, desemnat ca moștenitor de către predecesorul său încă din 1617, înțelege să transforme într-un vast stat centralizat, german și catolic, ansamblul posesiunilor sale, adică nu numai domeniile sale ereditare (Austria, ducatele alpine, Alsacia Superioară) și regatele elective (Boemia, Ungaria), ci și statele Imperiului Germanic. Astfel, în afara cehilor și ungurilor, preocupați să-și păstreze autonomia, toți prinții imperiului se simt amenințați, iar prinții protestanți de două ori pe-atît. Mai mult, acest proiect
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parlament și marcată în special în 1729-1731 de manifestațiile al căror teatru este cimitirul Saint-Médard la Paris: vindecări neexplicate și scene de convulsii. El obține în 1738, pentru regele detronat al Poloniei, Stanislas Leszczynski, socrul lui Ludovic al XV-lea, ducatul Lorena, care, după moartea lui Stanislas, avea să revină Franței. Începuturile Războiului de succesiune a Austriei. Dar, în ciuda pacifismului său, bătrînul cardinal este antrenat într-un război dublu, maritim și continental. Într-adevăr, pe mare și în colonii, interesele Franței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
familiei sale, în perspectiva unei închideri a continentului față de Anglia. În Germania, Westfalia, Saxonia, Hanovra cresc în detrimentul Prusiei și Austriei. Napoleon devine rege al Italiei, anexează statele pontificale și vasalizează regatul Napoli. Fratele său devine rege al Spaniei. Un mare ducat de Varșovia se creează în Polonia. Provinciile ilirice sînt alipite Franței și Imperiul, cu 130 de departamente, se întinde în afara teritoriului național asupra Belgiei, Renaniei, Olandei și pînă la Roma, în sud, și Hamburg, în nord. Alianțe și politică matrimoniale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1498 Vasco da Gama la Calicut (India) 1515 Bătălia de la Marignan (Melegnano, Italia) 1515 Moartea lui Ludovic al XII-lea. Francisc I 1517 Cele 95 de teze ale lui Luther 1519 Carol Quintul, împărat 1525 Bătălia de la Pavia 1532 Unirea ducatului Bretagne cu Franța Rabelais: Pantagruel 1536 Calvin: Institutio religionis christianae 1539 Ordonanța de la Villers-Cotterêts 1540 Papa aprobă "Asociația lui Isus" (iezuiții) 1545 Deschiderea Conciliului din Trento 1547 Moartea lui Francisc I. Henric al II-lea 1555 Abdicarea lui Carol Quintul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la fel. �n regiunea Loarei, unde se men?ine tradi?ia naosului unic, ne imagin?m o solu?ie arhitectural? de viitor, deambulatoriul cu capele dispuse radial experimentat la Saint-Martin de Tours, �nc? de la �nceputul secolului al XI-lea. Normandia, ducat prosper ?i expansiv, este locul unde apar inova?îi majore, despre care biserică Notre-Dame de la Jumi�ges (1037-1067) st? m?rturie, de?i este �n ruine: nav? cu trei niveluri �n descre?tere ?i �mp?r?it? �n deșchideri care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
că aceștia ar fi creat titluri fictive, atât pentru electori, cât și pentru cei pe care iau promovat eligibili, ca deputați sau ca pretendenți la domnie, lăsând de înțeles că nu ar avea proprietățile necesare, în valoare de 3000 de ducați anual. Astfel, N. Golescu nu ar putea obține acești bani decât prin donații, pentru că „oricât sunt de apreciați, sunt strâmtorați”, aceasta fiind situația și în cazul celorlalți care „formează acest partid. Brătienii, cu o singură excepție, au venituri limitate. Veniturile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numai de constituirea unui stat centralizat sau de lupta victorioasă contra papei, ci și de tradiționala politică de ostilitate față de regii Angliei. O ostilitate care se cristalizează în problema regiunii Guyenne și a Flandrei. Statele europene la sfirșitul Evului Mediu Ducatul de Guyenne și teritoriile sale anexe, Saintonge, Perigord, Quercy și Limousin (întregul sud-vestul actual al Franței), fuseseră recunoscute drept posesiuni ale regelui Angliei (tratatul de la Paris semnat de Ludovic al IX-lea în 1259) în schimbul omagiului feudal prezentat regelui Franței
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
III-lea este împins să declanșeze războiul contra lui Filip al VI-lea de Valois. Acesta începe în 1337, în momentul în care Franța și Anglia se înfruntă în Flan-dra și în care Filip al VI-lea pune mîna pe ducatul de Guyenne. Pentru a obține o rezolvare avantajoasă a acestei probleme supărătoare, Eduard al III-lea se hotărăște să conteste alegerea baronilor francezi făcută în favoarea lui Filip de Valois după moartea lui Carol al IV-lea. Invocînd lipsa de regularitate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
intermitentă a lui Ludovic al XI-lea împotriva pretențiilor burgundului domină istoria Occidentului. Întreaga politică a lui Carol Temerarul constă în crearea, între Franța și Sfintul Imperiul, a unui stat independent care, adău-gînd teritoriile Flandrei și ale Țărilor de Jos ducatului Burgundiei, amintește Lotharingia din epoca carolingiană. Nu fără dificultate, Ludovic al XI-lea reușește să-i adune pe toți cei care prejudiciază autoritatea lui Carol Temerarul (orașele de pe Rhin, cantoanele elvețiene, ducele de Lorrena). Începînd din 1475, ducele de Burgundia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
burgunde. Maria, moștenitoarea Temerarului, prin căsătoria cu Maximilian de Habsburg, fiul împăratului german, obține un tratat de împărțire (1482), care lasă fiului lor, Filip cel Frumos, Flandra, Brabantul, Olanda, Hainaut și Luxemburgul. Dar pericolul creării în Burgundia a unui "mare ducat de Occident" și cel al implantării în regat a unor principate feudale independente, este înlăturat. Franța și-a restabilit frontierele, autoritatea regală este refăcută, iar războiul de o sută de ani s-a terminat. Anglia, al cărei teritoriu a fost
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
războaielor se înzestrează în același mod cu organisme de guvernare (Camera de conturi, Parlament, Cancelarie, Monedă). În felul acesta, pe concepția feudală a principatelor teritoriale se grefează noțiunea nouă de stat administrat. Așa se întîmplă în Bretagnia, Guyenne, Burgundia, în ducatul de Milano, Brandenburg sau Languedoc. Concepția despre statul modern, guvernat de un monarh care să-și impună legea proprie tuturor supușilor este deci încă departe de a fi triumfat definitiv la sfîrșitul Evului Mediu. Ea se desprinde foarte încet dintr-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
obstacole marchează întreaga domnie a lui Carol Quintul. Față de luptele din secolele trecute și naționalismul care se naște, speranțele moștenitorului Habsburgilor apar, încă de la începutul domniei sale, ca niște himere. Pentru a domina Europa occidentală, el intenționează să constituie acel "mare ducat al Occidentului", la realizarea căruia visase și Temerarul. Aceasta presupune să-i smulgă regelui Franței partea sa de moștenire burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea lui Ferdinand de Aragon constituie pentru Carol un atu serios în acest
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domniei sale, ca niște himere. Pentru a domina Europa occidentală, el intenționează să constituie acel "mare ducat al Occidentului", la realizarea căruia visase și Temerarul. Aceasta presupune să-i smulgă regelui Franței partea sa de moștenire burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea lui Ferdinand de Aragon constituie pentru Carol un atu serios în acest plan. Începînd din 1516, Spania se vede stăpînită de un suveran burgund. Subjugat de proiectele sale legate de "marele ducat al Occidentului", la început, Carol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea lui Ferdinand de Aragon constituie pentru Carol un atu serios în acest plan. Începînd din 1516, Spania se vede stăpînită de un suveran burgund. Subjugat de proiectele sale legate de "marele ducat al Occidentului", la început, Carol nu consideră noua coroană decît ca unul din mijloacele de a-și realiza ambițiile. Spre marea indignare a noilor săi supuși, el nu manifestă nici o grabă de a se prezenta în noul său regat și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bază: Germania și Italia. El și-a pus deja un picior în peninsulă: împreună cu moștenirea spaniolă a primit și posesiunile italiene ale Casei de Aragon, Napoli și Sicilia. Bineînțeles, prin tratatul de la Noyon (1516), el a renunțat la drepturile asupra ducatului de Milano în favoarea lui François I. Dar nu era încă decît rege al Spaniei, iar François I era încărcat de glorie prin victoria de la Marignan. Devenit împărat, el găsește normal să reafirme pretențiile lui Barbarossa sau ale lui Frederic al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este pierdut în afară de onoare... ", scrie el mamei sale în aceeași seară. Dus în Spania, Fran9ois I trebuie să semneze tratatul de la Madrid (1526), în care transpar scopurile lui Carol Quintul: clauzele "burgunde" îl obligă pe regele Franței să renunțe la ducatul de Burgundia, la Flandra și la Artois; în timp ce clauzele "imperiale" îi impun să abandoneze Italia și să accepte să-1 slujească cu fidelitate pe Carol Quintul în cruciada pe care acesta o pregătește împotriva turcilor. Carol Quintul pare să * "Camp du
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ucis în bătălie. Moartea sa îl scoate pe Richelieu din încurcătură, dar nu rezolvă problemele hi Ferdinand. Cancelarul suedez Oxen-stiern rămîne în Germania și organizează lupta împotriva împăratului. Mai mult, Bernard de Saxa-Weimar, locotenent al lui Gustav-Adolf, își atribuie un ducat în regiunea Franken (sau Franconia), în timp ce Wallenstein, teoretic în serviciul lui Ferdinand, o face pe suveranul în castelul său din Boemia, ascultînd cu bunăvoință pe trimișii lui Richelieu care îi trec pe sub nas coroana Boemiei în schimbul unei alianțe împotriva împăratului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]