1,184 matches
-
ne aflăm pe Ulița Brăhăriei, nu altundeva. Și pentru că m-a pălit o sete de zile mari, hai să bem o bragă. Numai că n-om intra te miri unde, ci la jupân Alî turcul, care face o bragă!...Și dugheana turcului nici nu-i departe. Cu pașii lui ca de pisică, bătrânul o ia înainte. Eu îl urmez ca o slugă devotată și tăcută. În cale ne întâlnim cu vânzătorii de bragă și covrigi, cu marfa proaspăt luată de la cei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vânzătorii de bragă și covrigi, cu marfa proaspăt luată de la cei ce o fac. Grăbiți nevoie mare, pentru că soarele dogorește strașnic și orice târgoveț vrea să se răcorească, dând de dușcă o ulcică cu bragă proaspătă. De departe zăresc o dugheană mai arătoasă și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel la trup, scufundat în niște șalvari cam mari și adăpostit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a mâncat cârlanul, mai trage și la anul, cum se spune la noi, Alî. Înca odata estem bine venit sfinția ta și sluga la mata...Intrați! Intrați! Turcul însoțește vorbele cu o nouă plecăciune și cu gest de poftire în dugheana lui. Așteaptă cuviincios să intrăm, după care, ca un prâsnel, se repede la o măsuță pe care, deși este curată, o șterge cu șervetul pe care îl poartă pe umăr. La fel face și cu cele două scăunele de lângă masă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu 11 ani mai târziu - în care se spune: „Adecă eu, Neculai Hotincean, împreună cu soțul mieu, Anița și cu ficiorul nostru, Alexandru, făcut-am...zapisul nostru la mîna ginerele-nostru Ionițe blănar ș-a ficii noastre,Marii, precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu Tiron vornic glotnîi”, trimiși la 25 iunie 1758 (7266), „din poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci ascultă ce spune la 30 iulie 1783 - adică cu 40 de ani mai târziu - vornicul de poartă Constandin Botezatul: „Facem știre cu această mărturie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
18 septembrie 1697 (7206)? Ianole spune că vinde un loc de casă „pre Ulița Măjilor celor Bătrîne”. Dacă-i să-mi dau cu părerea, eu cred că o bucată din Ulița Măjilor a fost chiar de la începuturi o uliță a dughenelor pentru pește, aceasta fiind numită în cele din urmă „Ulița Măjilor celor Bătrâne”. Sau cu alte cuvinte vechea Uliță a Măjilor. Acum am să-ți pomenesc de o înaltă față bisericească, care spune lucruri ce știu că nu le prea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut schimbătură dîndu...moșiia aceasta de mai sus...și dumnealui...au dat...giumătate de sat de Vlădeni...Așijdere, au mai dat o pivniță cu arge (acoperiș) și cu hrube de piiatră și deasupra cu casă crîcimă, șindilită și cu 4 dugheni alăture fiind tot în rînd, șindilite, supt un acoperemîntu cum și loc sterpu ca de două dugheni alăture cu pivnița...ce iaste la Ulița Măjilor...Așijdere au mai dat și șapte pogoane vie lucrătoare la łifești...au mai dat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Așijdere, au mai dat o pivniță cu arge (acoperiș) și cu hrube de piiatră și deasupra cu casă crîcimă, șindilită și cu 4 dugheni alăture fiind tot în rînd, șindilite, supt un acoperemîntu cum și loc sterpu ca de două dugheni alăture cu pivnița...ce iaste la Ulița Măjilor...Așijdere au mai dat și șapte pogoane vie lucrătoare la łifești...au mai dat și 250 lei...agiutor la lucrul sfintii mănăstiri ce să face acum Mitropolii în orașul acesta al Iașilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Să nu creadă sfinția ta că mitropolitul nu a făcut o afacere demnă de toată lauda...Dar nu-mi iau cuvântul zis înapoi... Și care-i acela, fiule? Păi nu am spus eu că una-i câmpul și alta-i dugheana și, dacă se poate, „lucrul Diavolului” - adică crâșma? Știam eu la ce să mă aștept, dar nu-i cu supărare, mai ales că ai deplină dreptate. Și pentru întărire, ascultă ce mai spune mitropolitul: „Deci toate aceste...moșii, dugheni și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i dugheana și, dacă se poate, „lucrul Diavolului” - adică crâșma? Știam eu la ce să mă aștept, dar nu-i cu supărare, mai ales că ai deplină dreptate. Și pentru întărire, ascultă ce mai spune mitropolitul: „Deci toate aceste...moșii, dugheni și loc de dugheni, vie și bani gata ce au dat vistiernicul Vîrnavu...socotindu-se s-au găsit mult mai bine , mai de preț și mai cu bun venit...fiindcă poate să se caute de venitul lor mai cu odihnă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se poate, „lucrul Diavolului” - adică crâșma? Știam eu la ce să mă aștept, dar nu-i cu supărare, mai ales că ai deplină dreptate. Și pentru întărire, ascultă ce mai spune mitropolitul: „Deci toate aceste...moșii, dugheni și loc de dugheni, vie și bani gata ce au dat vistiernicul Vîrnavu...socotindu-se s-au găsit mult mai bine , mai de preț și mai cu bun venit...fiindcă poate să se caute de venitul lor mai cu odihnă”. Bătrânul a spus ultimele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
încerc să fac un exercițiu un pic mai complicat de imaginație, tot nu pot să percep cum de s au putut face asemenea bulevarde largi, clădiri enorme și parcuri pe locul unde exista un oraș cu străzi înguste, clădiri și dughene construite alandala, de-a lungul secolelor și mai ales, puzderie de biserici, așa cum îi stătea bine unui oraș, profund catolic. Într-un articol de mai demult, citisem eu despre miile de clădiri, demolate în Paris cu această ocazie și despre
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dăm tot peste vii, dar și peste o pivniță. Povestea-i lungă și încâlcită, părinte, dar o să încerc s-o scot la lumină. Pe când Mitropoliei Moldovei i se înmulțiseră pogoanele de vie s-a ivit și nevoia de pivnițe și dughene unde să-și vândă vinul. Așa se face că acest Sandul a primit de la mitropolitul Antonii moșia Cecanii în schimbul unei pivnițe de piatră cu dugheană și cu tot locul ei din Ulița Hagioaiei. Ei, dar treburile nu au mers bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Moldovei i se înmulțiseră pogoanele de vie s-a ivit și nevoia de pivnițe și dughene unde să-și vândă vinul. Așa se face că acest Sandul a primit de la mitropolitul Antonii moșia Cecanii în schimbul unei pivnițe de piatră cu dugheană și cu tot locul ei din Ulița Hagioaiei. Ei, dar treburile nu au mers bine decât timp de zece ani, fiindcă mitropolitul Nichifor - pe când Sandul s-a mutat la moșie și a făcut și o biserică - l-a chemat pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mers bine decât timp de zece ani, fiindcă mitropolitul Nichifor - pe când Sandul s-a mutat la moșie și a făcut și o biserică - l-a chemat pe acesta în fața Divanului, pe motiv că moșia Cecanii aduce mai mult venit decât dugheana cu pivniță... Atunci Sandul - ca să scape de judecată - a dăruit Mitropoliei trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biv vel logofătul Radu Racoviță cu ginerii și fiicele sale? Nu m-ai prins nepregătit, părinte, fiindcă știu că la 15 mai 1761 (7269) biv vel logofătul Radu Racoviță scrie: „Am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă ce iaste deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nu m-ai prins nepregătit, părinte, fiindcă știu că la 15 mai 1761 (7269) biv vel logofătul Radu Racoviță scrie: „Am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă ce iaste deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biv vel logofătul Radu Racoviță scrie: „Am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă ce iaste deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de casă pe care acesta - la moarte - l-a dăruit mănăstirii Sfântul Sava. Din cartea de întărire a stăpânirii locului de către călugării de la Sfântul Sava, dată la 24 decembrie 1606 (7115), aflăm că acel loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Sava. Din cartea de întărire a stăpânirii locului de către călugării de la Sfântul Sava, dată la 24 decembrie 1606 (7115), aflăm că acel loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai spune despre daniile făcute către mănăstirea Sfântul Sava. Asta-i o treabăușoară ușoară, sfințite. Iaca. Taman la 27 martie 1652 (7160) „Trandafir marile șetrariu” face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii mănăstire”. Nu-i prea limpede unde se află locul acelor dughene. Dar asta-i altă poveste. Acum te-aș ruga să cauți scrisoarea către vodă, ticluită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
treabăușoară ușoară, sfințite. Iaca. Taman la 27 martie 1652 (7160) „Trandafir marile șetrariu” face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii mănăstire”. Nu-i prea limpede unde se află locul acelor dughene. Dar asta-i altă poveste. Acum te-aș ruga să cauți scrisoarea către vodă, ticluită la 1658 (7166) august-octombrie din Belgrad. Pun mâna pe volumul întâi cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii mănăstire”. Nu-i prea limpede unde se află locul acelor dughene. Dar asta-i altă poveste. Acum te-aș ruga să cauți scrisoarea către vodă, ticluită la 1658 (7166) august-octombrie din Belgrad. Pun mâna pe volumul întâi cu Documente priviroare la Istoria orașului Iași și găsesc: „Premilostive și luminate doamne. Dăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grec, anume Scarlat gelep. Elu a venit înainte lui Pervana chihaie și lui Dumitru diiac, și s-au tâmplat și slugile măriei domniei tale, Peia călăraș și Nicola călăraș, și au dzis c-are o vie la Hârlăv și niște dughene în târgul Iași și au dat ace vie și dughenele la Sventi Sava... Și au scris elu această carte și noi, toți, măriei domniei tale , să le faci o carte călugărilor de la Sventi Sava”. Dacă ai luat seama, ai văzut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
chihaie și lui Dumitru diiac, și s-au tâmplat și slugile măriei domniei tale, Peia călăraș și Nicola călăraș, și au dzis c-are o vie la Hârlăv și niște dughene în târgul Iași și au dat ace vie și dughenele la Sventi Sava... Și au scris elu această carte și noi, toți, măriei domniei tale , să le faci o carte călugărilor de la Sventi Sava”. Dacă ai luat seama, ai văzut că și un grec - gelep, ceea ce înseamnă că era negustor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]