5,351 matches
-
pe baza dosarelor angajaților). Într-un studiu de evaluare, cazul individual poate fi un program public ce implică un număr mare de proiecte subvenționate, care ar reprezenta deci unitățile Înglobate. În alte situații, acestea pot fi selectate prin tehnici de eșantionare sau cluster (McClintock, 1985). Indiferent de metoda de selectare a acestor unități, designul ce rezultă se numește design de studiu Înglobat (vezi figura 2.3, tipul 2). În schimb, dacă studiul investighează doar natura globală a unei organizații sau a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
urma o logică de „replicare”. Nu este vorba nici pe departe de analogia greșită care se făcea În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării este de a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ipotezei inițiale. Caseta 11 prezintă pe scurt un alt exemplu de design replicativ pentru cazuri multiple, Însă din domeniul studiilor urbane 5. Fie că este aplicată studiilor de caz, fie experimentelor, trebuie făcută distincția Între logica replicării și cea a eșantionării, folosită de obicei În sondaje. Aceasta din urmă necesită o enumerare operațională a Întregului univers sau grup, cu folosirea statisticilor inferențiale pentru a stabili intervalele de Încredere pentru care această reprezentare este Într-adevăr precisă. Procedura este folosită de obicei
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
univers sau grup, cu folosirea statisticilor inferențiale pentru a stabili intervalele de Încredere pentru care această reprezentare este Într-adevăr precisă. Procedura este folosită de obicei când cercetătorul vrea să stabilească predominanța sau frecvența unui anumit fenomen. Aplicarea logicii de eșantionare pentru studiile de caz ar fi o greșeală. În primul rând, studiile nu sunt cea mai potrivită metodă pentru stabilirea predominanței unui fenomen. În al doilea rând, un studiu ar trebui să acopere atât fenomenul de interes, cât și contextul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cazuri, Szanton a ilustrat principiul replicării literale. În cadrul acestor grupuri, autorul a ilustrat replicarea teoretică. Acest design de studiu foarte fiabil poate și ar trebui să fie aplicat și pentru alte numeroase teme. În al treilea rând, dacă logica de eșantionare ar trebui aplicată tuturor tipurilor de cercetare, numeroase teme importante nu ar putea fi investigate empiric. Să luăm următoarea problemă: cercetarea dumneavoastră se ocupă de rolul președinției Statelor Unite și vă interesează studierea deținătorului acestei funcții din perspectiva poziției de conducere
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
se ocupă de rolul președinției Statelor Unite și vă interesează studierea deținătorului acestei funcții din perspectiva poziției de conducere. Pentru a rămâne fideli complexității vieții reale, această perspectivă trebuie să includă zeci, dacă nu sute de variabile relevante. Orice logică de eșantionare ar fi nelalocul ei În astfel de circumstanțe, deoarece au fost doar 43 de președinți de la instaurarea republicii. Mai mult, probabil că nu ați avea resursele pentru a face un studiu complet despre toți președinții (și chiar dacă ați avea, tot
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
președinți de la instaurarea republicii. Mai mult, probabil că nu ați avea resursele pentru a face un studiu complet despre toți președinții (și chiar dacă ați avea, tot ar exista prea multe variabile legate de cei 43 de itemi disponibili). Urmând logica eșantionării, acest tip de studiu pur și simplu nu ar putea fi făcut; dimpotrivă, dacă se folosește logica replicării, studiul este evident realizabil. Abordarea replicativă a studiilor pe cazuri multiple este ilustrată În figura 2.4. Aceasta arată că pasul inițial
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
inițial, ceea ce duce la o altă Învinuire, și anume că ați fost selectivi În raportarea datelor din cauza ideilor dumneavoastră preconcepute (reflectate În ipotezele teoretice inițiale). În mare, figura 2.4 ilustrează o logică foarte diferită de cea a designului de eșantionare. Logica aceasta, cât și contrastarea ei cu una de eșantionare, poate fi greu de urmat, motiv pentru care merită discutată pe larg cu ai dumneavoastră colegi Înainte de a continua elaborarea designului de studiu. O altă Întrebare cu care vă veți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ați fost selectivi În raportarea datelor din cauza ideilor dumneavoastră preconcepute (reflectate În ipotezele teoretice inițiale). În mare, figura 2.4 ilustrează o logică foarte diferită de cea a designului de eșantionare. Logica aceasta, cât și contrastarea ei cu una de eșantionare, poate fi greu de urmat, motiv pentru care merită discutată pe larg cu ai dumneavoastră colegi Înainte de a continua elaborarea designului de studiu. O altă Întrebare cu care vă veți confrunta În folosirea unui design pentru cazuri multiple este legată
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a continua elaborarea designului de studiu. O altă Întrebare cu care vă veți confrunta În folosirea unui design pentru cazuri multiple este legată de numărul de cazuri considerat necesar sau suficient. Însă din moment ce nu se poate folosi o logică de eșantionare, criteriile tipice legate de mărimea mostrelor sunt la rândul lor irelevante. Ar trebui mai curând să vă gândiți la această decizie ca la o modalitate de a reflecta numărul de replicări ale cazului - atât literale, cât și teoretice - de care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cazuri multiple. Tipurile de design despre care am discutat sunt din ce În ce mai utilizate, dar totodată solicită mai multe resurse și mai mult timp. Orice folosire a designului pentru studii multiple ar trebui să urmeze o logică de replicare, nu una de eșantionare, iar fiecare caz trebuie ales cu grijă. Cazurile trebuie să servească unor scopuri similare celor avute În vedere de experimentele multiple, iar rezultatele similare (replicarea literală) sau cele contrastante (replicarea teoretică) trebuie anticipate În mod explicit la demararea cercetării. Cazurile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
despre un proiect de planificare urbană și ați intervieva un grup de ingineri În privința proiectului (Crewe, 2001) sau dacă ați face unul despre o organizație, incluzând chestionare aplicate angajaților și managerilor. Acest tip de sondaj ar respecta atât procedurile de eșantionare, cât și instrumentele folosite În sondajele obișnuite, fiind ulterior analizat Într-o manieră similară. Diferența ar fi rolul sondajului În relația cu alte surse de dovezi. De exemplu, percepțiile locuitorilorprivind Înrăutățirea sau Îmbunătățirea condițiilor din vecinătate nu vor fi luate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
colective, iar coloratura afectivă de care ele se bucură este, iarăși, mai intensă sau mai estompată, după cum este cazul. Asemenea hărți psihologice ale trecutului - dar ele s-ar putea numi și „barometre istorice ale opiniei publice” - pot fi stabilite prin eșantionare, prin stabilirea unui lot de subiecți reprezentativ pentru comunitatea selectată (locală, regională, națională, continentală ș.a.) sub raport statistic. Chestionarul care ar urma să stea la baza „cartografierii” trecutului ar trebui să se intereseze de ierarhizarea - În funcție de importanța acordată de fiecare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar păstrând reprezentativitatea este utilizarea eșantioanelor contrastante (Radu, 1994b). Ele se introduc atunci când nu urmărim o descriere generală a populației de cercetat, ci avem o ipoteză prealabilă sau cel puțin o interogație mai specifică. Într-o atare situație, în locul unei eșantionări aleatorii, selectăm două sau mai multe eșantioane (subeșantioane) net diferențiate sau chiar opuse cu privire la variabila (variabilele) care ne interesează. Dacă, de pildă, vrem să testăm ipoteza că în România (statisticile arată că în toate țările mai puțin dezvoltate) familiile din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în tot cazul nu cele dezavantajate economic -, este suficient să luăm un număr de familii sărace și un număr de familii bogate. Aceste familii „contrastante” le putem investiga apoi mai intens. Precizăm că abordarea calitativă acordă un loc privilegiat eșantionării teoretice, adică alegerii acelor subiecți sau unități - în cazul nostru familii sau gospodării - care sunt tipice, sau, întrucât volumul și structura populației de investigat nu se cunosc dinainte, așa cum se întâmplă cu eșantionarea statistică, se iau în studiu succesiv atâtea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că abordarea calitativă acordă un loc privilegiat eșantionării teoretice, adică alegerii acelor subiecți sau unități - în cazul nostru familii sau gospodării - care sunt tipice, sau, întrucât volumul și structura populației de investigat nu se cunosc dinainte, așa cum se întâmplă cu eșantionarea statistică, se iau în studiu succesiv atâtea unități până se produce „saturația teoretică” (vezi Agabrian, 2004; Chelcea, 2004). Suntem acum pe teritoriul teoriei emergente în cursul cercetării de teren (grounded theory), idee vectorială în abordarea calitativă (Iluț, 1997). Principiul elaborării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atâtea unități până se produce „saturația teoretică” (vezi Agabrian, 2004; Chelcea, 2004). Suntem acum pe teritoriul teoriei emergente în cursul cercetării de teren (grounded theory), idee vectorială în abordarea calitativă (Iluț, 1997). Principiul elaborării de ipoteze, teorii și proceduri de eșantionare în procesul derulării cercetării este aproape indispensabil în studiile exploratorii, ceea ce e caracteristic antropologiei culturale care, cu deosebire în perioada ei clasică, se ocupa de populații simple, iliterate, exotice, iar cercetătorul trebuia să învețe limba vorbită de băștinași fie înainte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se pune și mai acut problema teoretizării și generalizării. Studiul de caz multiplu cere să fie analizate mai multe cazuri în același demers investigațional pentru a se decupa notele comune, mecanismele similare, disonanțele majore. Este evident că aici se aplică eșantionarea teoretică și contrastantă, elaborarea și/sau ajustarea ipotezelor și a teoriilor în procesul investigațional și alte principii ale metodologiei calitative. Este de asemenea evident că aici lucrează din plin comparația. Cazurile se compară între ele din mai multe unghiuri de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
câmpul socioumanului recunosc că informația obținută de la subiecți depinde de felul cum se formulează și se adresează întrebările. Și mai recunosc că dacă în alte sectoare ale metodologiei s-au produs progrese spectaculoase prin introducerea unor procedee statistico-matematice (planul experimental, eșantionarea), formularea întrebărilor, departe de a fi un lucru facil și la îndemâna oricui, rămâne o artă. Iar dacă acest lucru este adevărat pentru cercetare în general, în cazul asistenței și al terapiei el capătă o relevanță suplimentară. De altfel, utilizarea întrebărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pretestarea chestionarului; recrutarea și instruirea operatorilor; culegerea datelor de pe teren; prelucrarea cantitativă și calitativă a datelor; elaborarea sintezei (raportului) de cercetare. Fiecare dintre aceste etape este importantă și implică o serie de exigențe. Probleme deosebite se ridică însă la nivelul eșantionării și al construcției chestionarului. Aceste chestiuni sunt tratate pe larg în cărți dedicate metodologiei (vezi, în românește, Rotariu și Iluț, 1997; Chelcea, 2001; Mărgineanu, 2000), așa încât se va proceda aici doar la câteva sublinieri. Eșantionul este acea parte din populația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim este decisivă: dacă omogenitatea este mare, eșantionul poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte, în directă legătură cu reprezentativitatea (și volumul), este ce tipuri și procedee de eșantionare folosim, cum alegem persoanele care urmează să fie chestionate. S-a constatat că, în locul eșantionării simple aleatorii - atunci când prin diverse procedee (cum ar fi cel al extracției din urnă a numelor persoanelor desemnate) putem alege pe orice membru al populației
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte, în directă legătură cu reprezentativitatea (și volumul), este ce tipuri și procedee de eșantionare folosim, cum alegem persoanele care urmează să fie chestionate. S-a constatat că, în locul eșantionării simple aleatorii - atunci când prin diverse procedee (cum ar fi cel al extracției din urnă a numelor persoanelor desemnate) putem alege pe orice membru al populației, indiferent de caracteristicile lui -, este mult mai eficientă (teoretic și practic) eșantionarea stratificată. Aceasta are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constatat că, în locul eșantionării simple aleatorii - atunci când prin diverse procedee (cum ar fi cel al extracției din urnă a numelor persoanelor desemnate) putem alege pe orice membru al populației, indiferent de caracteristicile lui -, este mult mai eficientă (teoretic și practic) eșantionarea stratificată. Aceasta are la bază ideea că structurarea populației în straturi sociodemografice este puternic corelată cu opiniile în legătură cu un subiect. În eșantion vor fi reprezentate deci proporțional categoriile de clasă socială, sex, vârstă etc. pe care populația vizată le cuprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]