636 matches
-
opțiunea democratică. Caracterul distructiv, pe termen lung, al utilizării și/sau manipulării devine din ce în ce mai evident. Dialogul deschis și negocierea devin, din acest motiv, o soluție tot mai preferată. Este vorba, desigur, de o tendință, și nu de o realitate. Sociologia echidistantă exprimă deci punctul de vedere al democrației, făcându-se instrumentul acesteia. Echidistanța sociologului față de părțile care compun realitatea socială este fundată pe o tendință reală a atitudinii acestora: angajarea lor pe calea rezolvării conflictelor și divergențelor într-o manieră democratică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
democratică, prin negociere sau chiar confruntare, dar nu distructiv, prin forță și manipulare. Acceptarea jocului democratic deschide posibilitatea socială pentru specialist de a se situa pe o poziție obiectivă, nu însă dezangajată, ci angajată în pluralitatea concretă a perspectivelor. Sociologia echidistantă nu reprezintă acea poziție criticată de Lenin, care cerea situarea într-un spațiu „de deasupra” conflictelor sociale, promovând un interes general, iluzoriu, inexistent în afara pluralității intereselor particulare și independent de ele. Sociologia echidistantă nu ignoră diversitatea de interese, ci, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajată în pluralitatea concretă a perspectivelor. Sociologia echidistantă nu reprezintă acea poziție criticată de Lenin, care cerea situarea într-un spațiu „de deasupra” conflictelor sociale, promovând un interes general, iluzoriu, inexistent în afara pluralității intereselor particulare și independent de ele. Sociologia echidistantă nu ignoră diversitatea de interese, ci, dimpotrivă, o scoate în evidență. Ea clarifică pluralitatea pozițiilor sociale, pregătind astfel funcționarea mecanismelor democratice. Ea consideră cu obiectivitate toate punctele de vedere, toate interesele, produce o conștientizare a pluralității. Sociologia echidistantă poate contribui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele. Sociologia echidistantă nu ignoră diversitatea de interese, ci, dimpotrivă, o scoate în evidență. Ea clarifică pluralitatea pozițiilor sociale, pregătind astfel funcționarea mecanismelor democratice. Ea consideră cu obiectivitate toate punctele de vedere, toate interesele, produce o conștientizare a pluralității. Sociologia echidistantă poate contribui la cristalizarea unor puncte de vedere, urmând ca prin procesele democratice să se ajungă la soluții general acceptate. „Deasupra” părților reprezintă deci poziția dialogului, negocierii și a confruntării democratice, eventual a cooperării când aceasta este posibilă. Democrația reală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
democratice, eventual a cooperării când aceasta este posibilă. Democrația reală presupune că părțile caută să înțeleagă în mod corect punctele lor de vedere, chiar dacă prin aceasta conflictul de interese nu este câtuși de puțin soluționat. După cum se poate observa, sociologia echidistantă se fundează și implică totodată o opțiune socială: opțiunea pentru o societate total democratică, în care diferențele de interese nu sunt soluționate prin forță și manipulare, ci prin dialog și negociere, prin cooperare, pe cât posibil. Ne putem însă întreba în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce condiții este posibilă o asemenea societate. Punctul de vedere marxist, sprijinit puternic de evidența societății actuale, argumentează că, într-o societate bazată pe antagonism, democrația este vulnerabilă, fragilă, neputând structural renunța la coerciție și manipulare. O sociologie cu adevărat echidistantă este, în consecință, exclusă dintr-o asemenea societate. Ea apare mai mult ca o stare-limită spre care se aspiră. Echidistanța nu trebuie deci considerată a fi dată neproblematic. Eatrebuie construită treptat prin utilizarea progresivă a tehnicilor de obiectivare, prin critică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
implicate. Utilizarea unor tehnici democratice, participative în formularea și implementarea soluțiilor s-a prefigurat ca o normă fundamentală de acțiune a sociologului practician. Nu este, din acest motiv, surprinzător faptul că sociologul occidental caută adesea să-și construiască o platformă echidistantă în raport cu diversitatea intereselor specifice întreprinderii capitaliste, asociată cu un set de tehnici menite să ajute părțile să comunice, să negocieze și, în final, posibil, să coopereze pentru realizarea obiectivelor asupra cărora au căzut de acord. Este cazul perspectivei „relațiilor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vieții. Într-o comunitate în care antagonismele structurale au fost eliminate devine posibilă realizarea consecventă a unei democrații totale, prin luarea în considerare a pluralității de interese care, de această dată, pot converge în jurul unui interes general real. Aici, atitudinea echidistantă a sociologiei devine nu numai posibilă, ci și necesară. Ea exprimă, într-o modalitate atentă la diversitate, interesele generale care se constituie nu prin ignorarea diversității, ci prin realizarea unei convergențe organice a acesteia. Presupoziția convergenței totale și automate a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
convergenței totale și automate a intereselor, a omogenității sociale complete, este de natură să ducă la o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de tip democratic. Pentru a ilustra condițiile și posibilitatea unei poziții echidistante, să luăm analiza unui fenomen social care pune probleme cruciale pentru relațiile dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și să le supună unei examinări critice deschise, atât teoretice, cât și empirice. O asemenea trecere în revistă constituie baza unei atitudini echidistante. Ar putea fi invocate următoarele puncte de vedere „teorii”. • Teoria necesității funcționale. Nivelul mai ridicat de necesități (de aspirații) și deci și condiții obiective de viață mai bune reprezintă o condiție funcțională a realizării de performanțe ridicate în profesiuni cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oarecare măsură ca inevitabilă o anumită perioadă de timp. S-ar mai putea face observația, totodată, că aceste teorii nu par exclusive, ci mai degrabă complementare, descriind surse distincte ale variației calității vieții. Însăși formularea lor reprezintă însă o poziție echidistantă, neutră din partea cercetătorului. Colectivitatea devine conștientă de diferențierile actuale, de „teoriile” și chiar „ideologiile” care se referă la ea. Pasul următor ar fi efortul de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferențierile în nivelul de aspirații și în condițiile obiective de viață sunt sau nu justificate, inevitabile sau evitabile; în ce măsură ar trebui și/sau ar fi posibil să se acționeze asupra dinamicii lor. Pentru realizarea unei investigații bazate pe o atitudine echidistantă, este necesar să fie dezvoltate trei mari tipuri de cunoștințe: a) Cunoștințe despre pluralitatea de interese ce caracterizează realitatea socială analizată. b) Dezvoltarea unor soluții general acceptabile care împing procesul social mai departe, chiar dacă diferențele și opozițiile existente de interese
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferențiată,sociologia nu poate face abstracție de această diferențiere. Asupra sa se exercită continuu presiunile claselor și grupurilor sociale. Și acest lucru, așa cum a argumentat Marx, este normal. Chiar și în aceste condiții, este posibilă promovarea idealului obiectivității științifice. Poziția echidistantă, cât și angajarea deschisă reprezintă mai mult un ideal. Ele nu sunt însă o aspirație abstractă, inoperantă, ci un obiectiv realizabil printr-un efort procesual, limitat mereu de presiunea intereselor reale. O societate diferențiată, dacă vrea să fie în același
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aspirație abstractă, inoperantă, ci un obiectiv realizabil printr-un efort procesual, limitat mereu de presiunea intereselor reale. O societate diferențiată, dacă vrea să fie în același timp și democratică, trebuie să se sprijine pe o sociologie atât angajată, cât și echidistantă. Numai o asemenea sociologie poate sprijini colectivitatea să acționeze, în condiții de diversitate a intereselor, prin mecanisme democratice, și nu violent opresive sau manipulative. Poziția obiectivă nu înseamnă, pentru sociologie, neangajare, ci, dimpotrivă,o bază solidă pentru aceasta. Este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sens democratic. Pentru desfășurarea eficientă a procesului democratic, bazat pe cooperare și acceptare reciprocă, părțile trebuie să devină conștiente nu numai de propriile lor interese, ci și de interesele celorlalte părți, de dinamica de ansamblu a procesului social. Atitudinea echidistantă este posibilă doar prin respectarea cu strictețe a regulilor fundamentale ale mecanismelor democratice: 1. recunoașterea reciprocă a intereselor; 2. promovarea intereselor proprii trebuie făcută nu cu mijloace coercitive și manipulative, ci prin cooperare, negociere, pe baza acceptării reciproce de principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Principiile achizițiilor publice Activitatea de achiziții publice reprezintă concretizarea activității de asigurare și gestiune a resurselor materiale în domeniul public, iar autoritățile contractante trebuie să se asigure că în orice proces de achiziție publică se consumă eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate autorității respective în decursul unei perioade, respectiv a unui an bugetar. Realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil presupune grija pentru promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de către persoanele cu handicap. * Intervievarea tuturor solicitanților de locuri de muncă cu handicap care îndeplinesc criteriile minime de selecție pentru un loc de muncă vacant, și le ia în considerare abilitățile lor. * Asigurarea că toți angajații cu dizabilități sunt corect, echidistant și eficient incluși în politica de gestionare a diversității. * Identificarea și furnizarea de "ajustări rezonabile" pentru orice loc de munca sau mediu de lucru necesare pentru îndeplinirea eficientă a performanțelor lor la locul de muncă. * Practicarea tuturor eforturilor pentru a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diverse domenii de activitate: sectorul administrației publice, al serviciilor publice și private, al serviciilor sociale de turism și comerț. Ca mediu de rezidență am avut în vedere atât mediul urban cât și rural; ca distribuție de gen am aplicat chestionarul echidistant la femei și bărbați, iar ca vârstă am acoperit îndeosebi perioada 25-65 de ani. Eșantionul în ambele țări este reprezentativ pentru a oferi concluziile corecte și satisfăcătoare pentru obiectivul și utilitatea cercetării. Interpretarea chestionarului Diversitatea la locul de muncă în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să cunoască, să analizeze, să descrie, precum un obiectiv, relațiile din cadrul societății, exprimându-le în judecăți de valoare după o logică primară și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are nicio treabă cu "setea" de cunoaștere obiectivă, de relații imparțiale, echidistante dintre oameni sau între oameni și lucruri. Ea are drept scopuri instrumentalizarea și dominația. Gândirea și cunoașterea foucauldiană sunt marcate de discontinuități, disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală; b) dreaptă; c) reală; d) micșorată. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici: a) sunt rectilinii și echidistante; b) sunt paralele cu cele două fante; c) sunt franje localizate; d) sunt franje de egală grosime. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici: a) sunt drepte și echidistante; b) sunt paralele cu muchia penei; c) sunt franje
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lui Young au următoarele caracteristici: a) sunt rectilinii și echidistante; b) sunt paralele cu cele două fante; c) sunt franje localizate; d) sunt franje de egală grosime. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici: a) sunt drepte și echidistante; b) sunt paralele cu muchia penei; c) sunt franje nelocalizate; d) sunt franje de egală grosime. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte: a) își schimbă direcția de propagare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
domeniul cercetat. Materialele din care sunt confecționate prismele sunt: LiF pentru domeniul 2 - 6 μ, NaCl pentru domeniul 5 - 15 μ, KBr pentru domeniul 15 - 25 μ, CaF2, CsBr. Rețeaua de difracție este alcătuită dintr-un sistem de fante egale, echidistante și paralele care alternează cu zone opace. Detectorul este constituit dintr-un receptor termic. Acesta transformă energia radiantă în căldură, care la rândul ei este transformată de receptor în impulsuri electrice. In spectroscopia IR cele mai folosite receptoare termice sunt
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mediu. Un fascicul de raze X paralel, monocromatic, este refractat de către straturile succesive de atomi dintr-un cristal A, B, C, D. Din analiza figurii se constată că acest cristal acționează ca o rețea formată din planuri paralele (planuri Bragg), echidistante (d=constanta reticulară), formate din atomi sau ioni. Dacă razele reflectate de pe planuri diferite se întâlnesc, pentru ca să se amplifice, vorbim de reflexie Bragg și se obține o imagine de difracție. Intărirea undelor are loc când raza R1 reflectată întâlnește raza
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]