1,882 matches
-
cu experiență incluzând și bolnavi tineri, durata de viață a fost de 15 ani în 96%, fără complicații valvulare în 92% din cazuri [3]. Leziunile reumatice, mai ales cele evolutive, pot avea rezultate mai puțin durabile. În cazul neconcordanței datelor ecografice cu leziunile constatate intraoperator și simptomatologia bolnavului, procedeul proiectat preoperator poate fi convertit în înlocuire valvulară mitrală (fig. 12.2, 12.3). Acest procedeu asigură eliminarea stenozei și dispariția simptomelor. Un studiu relativ recent (Euro Heart Survey, 2003) afirmă că
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
funcțională afectată. Testul de efort poate pune în evidență disfuncție VS ocultă la pacienți așa-zis asimptomatici cu stenoză severă la ecocardiografie [20]. Simptomatologia clinică de funcție VS decompensată (angina, sincopă sau insuficiență cardiacă congestivă) este mai importantă decât măsurarea ecografică a gradientului sau ariei valvulare în decizia de a indica înlocuirea valvulară [20,21]. Stenoza aortică care evoluează spre disfuncție VS și FE (fracție de ejecție) scăzută a fost considerată tradițional contraindicație de operație valvulară aortică. Carabello recomandă ca pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
risc vascular, precum colesterolemia, vârsta, tensiunea arterială medie și intoleranța la glucoză [Böger et al., 1997; Miyazaki et al., 1999]. Mai mult, nivelul plasmatic al ADMA se corelează semnificativ și independent de alți factori aterogeni cu grosimea intimă-medie carotidiană, măsurată ecografic. Aceasta înseamnă că ADMA ar putea fi nu doar un indicator, ci chiar un factor cauzal al aterosclerozei [Cooke, 2000]. ADMA la pacienții renali Vasodilatația NO-dependentă este redusă la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) hemodializați [Joannides et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
plasate în vârful unor catetere a permis înregistrarea zgomotelor cardiace simultan cu presiunile intracavitare, precizându-se cu exactitate momentul apariției acestora în funcție de fazele ciclului cardiac. Rolul închiderii valvelor cardiace în geneza zgomotelor cardiace nu este unanim acceptat, deși înregistrări simultane ecografice și fonocardiografice sugerează implicarea acestora în geneza unor componente de frecvență înaltă [1]. Fonocardiograma repreuintă înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace folosind microfoane plasate în focarele clasice de ascultație ale cordului (fig. 5.48). Acestea sunt prevăzute cu filtre care selectează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Examinarea ecografica în modul B este metodă imagistică de primă intenție utilizată pentru evaluarea colecistului. Din cauza nespecificității imagistice și a paucității simptomatologiei, majoritatea carcinoamelor veziculare sunt diagnosticate tardiv, 3% dintre pacienți fiind diagnosticați accidental post-colecistectomie. Histologic 90% din carcinoamele de vezica biliară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
maligne cu miniprobe endoscopice nu realizează un diagnostic histologic, dar poate fi foarte utilă în diagnosticul diferențial al stenozelor biliare. Noi avem o experiență de aproape 100 de cazuri, în care caracterul malign al stenozelor a fost confirmat de aspectul ecografic realizat cu miniproba sau, din contră, a fost infirmat, fapt confirmat ulterior chirurgical sau de evoluția clinică a pacienților. Inserarea miniprobei în calea biliară principală necesită sfincterotomie prealabilă în 20% din cazuri. Miniprobele sunt sonde miniaturizate de 2- 2,2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
abcesul pulmonar și de abcesul subfrenic. Este de ajutor și în stabilirea indicației terapeutice (fig. 5.14). Ecografia Prin ecografie se pune în evidență prezența lichidului pleural, pe care îl poate diferenția de pahipleurită sau de condensarea pulmonară. Prin ghidaj ecografic se poate efectua în siguranță puncția pleurală, evitând lezarea diafragmului. Toracenteza Puncția pleurală cu extracție de lichid tulbure sau franc purulent impune diagnosticul de pleurezie purulentă. Hemoleucograma Leucocitele sunt crescute peste 10 000/mm3, cu predominanța neutrofilelor, formula leucocitară fiind
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
diagnostice sunt oferite de tomografia computerizată, care precizează colecția lichidiană posterioară, având prezentă sau absentă loculația, permite de asemenea diferențierea de abcesul pulmonar și apreciază mai corect decât examenul radiologic clasic, leziunile parenchimatoase. În sprijinul diagnosticului pozitiv vine și examenul ecografic, permițând și puncția ghidată. Diagnosticul este impus de puncția pleurală, care extrage lichid purulent franc (semn patognomonic) [20]. Antibioterapia Tratamentul antibiotic se instituie imediat ce diagnosticul de pleurezie purulentă a fost confirmat prin puncția pleurală. Inițial alegerea antibioticului va fi orientativă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
special la copii și în empiemul parapneumonic. Pe de altă parte, toracenteza a fost considerată ca periculoasă (puncția pulmonului urmată de piopneumotorax), ineficiență (favorizează loculația multiplă), îngreunând evacuarea revărsatului prin pleurotomia practicată ulterior. Pleurotomia se execută după reperajul radiologic sau ecografic în colecțiile închistate. În pleurezia marii cavități pleurotomia se execută pe linia axilară medie în spațiul V sau VI. Calibrul tubului va fi de 28-32 F; sunt proscrise tuburile cu un calibru mai mic. Tubul de dren se racordează la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
90-100% în prezența căilor biliare dilatate, și de doar 60-80% dacă acestea nu sunt dilatate [1-3]. Șansele de reușită pot fi crescute prin înmulțirea tentativelor, fără creșterea însă a ratei complicațiilor. O variantă a tehnicii clasice, „oarbe” este folosirea ghidării ecografice pentru introducerea acului. Această tehnică este indispensabilă pentru evaluarea unor căi biliare intrahepatice izolat dilatate (litiază intrahepatică, colangita sclerozantă). Complicațiile survin la mai puțin de 5% din pacienți, cele serioase doar la 3-4 % [4]. Cea mai frecventă este angiocolita care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92161_a_92656]
-
Astfel, majoritatea CCI sub 3 cm prezintă o hipercaptare omogenă, în timp ce în CCI peste 3 cm captarea AC poate fi heterogenă sau periferică, în inel [11]. Într-un studiu publicat în 2009 s-a demonstrat că ariile hipercaptante la examinarea ecografică cu contrast corespund unor zone cu celule carcinomatoase abundente. O altă concluzie a acestui studiu o constituie faptul că aspectele CCI la CEUS se corelează cu gradul de proliferare celulară [12]. În ceea ce privește comparația CEUS cu tomografia computerizată rezultatele studiilor publicate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
hepatic drept și cel stâng (în acest caz purtând numele de tumoră Klatskin). Din cauza localizării hilare aceste tumori determină apariția icterului la dimensiuni mici. Dacă se localizează însă, numai la nivelul unui canal hepatic, icterul apare în stadiile avansate. Semnele ecografice diagnostice sunt: dilatarea simetrică a CBIH, aspectul normal al CBP și imposibilitatea de a vizualiza unirea canalului hepatic drept (CHD) cu cel stâng (CHS) [1,8,9]. Aceste elemente sunt primele descoperite, orientează în general diagnosticul și uneori sunt singurele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
nodular-sclerozantă [8]. Aceasta se prezintă ca o masă dură ce înconjoară și îngustează ductul afectat și care prezintă o componentă nodulară intraductală. Reprezintă tipul cel mai frecvent de CCH hilar și explică de ce această tumoră este rar (21-37,1%) vizualizată ecografic (fig. 132) [1]. Un alt element ce influențează vizualizarea tumorii este ecogenitatea ei. CCH este în general o tumoră omogenă, cu ecogenitate variabilă. Deoarece 50% sunt izoecogene cu parenchimul hepatic, descoperirea și caracterizarea lor necesită o examinare meticuloasă în zonele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
cu stenoză mai strânsă apărând central sub forma unei linii ecogene. Forma papilară se prezintă ca o masă intraluminală polipoidă, mai ușor vizibilă dacă se dezvoltă la nivelul unui chist biliar. CCH infiltrativ sclerozant este cel mai dificil de apreciat ecografic. La unii pacienți, aspectul este cel al unei mase la nivelul hilului. Mai frecvent însă, infiltrația izoecogenă a țesutului moale periductal și a ficatului produce un efect de Figura 132. Colangiocarcinom de hil: masă izooecogenă la nivelul unirii celor două
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
Rar, neregularitatea focală a pereților ductelor biliare sugerează diagnosticul și poate aprecia extinderea tumorală [9,15]. Atrofia lobară este un semn indirect de stenoză de lungă durată a unui canal hepatic. Uneori însă, atrofia lobară se vizualizează cu mare dificultate ecografic. În interiorul lobului atrofic, US evidențiază numeroase CBIH dilatate, cu traiect neregulat, uneori până în apropierea capsulei hepatice. Asocierea „căi biliare dilatate - aglomerate atrofie lobară” este foarte sugestivă pentru CCH, deși mai poate fi întâlnită și în obstrucțiile biliare de lungă durată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
ganglionii vizibili sunt infiltrați tumoral. Sensibilitatea US de vizualizare a tumorii depinde însă de tipul tumoral predominant (infiltrativ, nodular sau polipoid) în lotul studiat [18]. În general, leziunile infiltrative sunt cel mai frecvent întâlnite (78%), explicând rata scăzută de vizualizare ecografică (21-34%)[1,11]. În cazurile în care predomină tipul nodular sau polipoid, rata globală de vizualizare a tumorii este mai ridicată, ajungând la 86% [15,18]. Acuratețea US în stadializarea CCH este variabilă: interesarea venei porte este detectată în 83
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
extinderii leziunilor pe CHC, CHD/CHS sau ramurile acestora, la 50% din pacienți, precum și a invaziei vasculare în vena portă. Rezultatele bune obținute de ecografie se datorează localizării lângă ficat și colecist a acestor tumori, localizare ce favorizează vizualizarea lor ecografică [1,9,15,17]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne hilare se face cu alte leziuni ce produc stenoze în hilul hepatic: colangita sclerozantă sau supurativă, stricturi benigne (idiopatice, postinflamatorii sau postoperatorii), precum și cu tumorile benigne ale căilor biliare sau calculi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
din totalul tumorilor întâlnite și se clasifică la rândul lor, în tumori infiltrative scurte sau întinse [22]. Tipul infiltrativ difuz include formele în care se vizualizează o masă care ocupă lumenul biliar în axul lung al acestuia (fig. 136). Semnele ecografice sunt cele descrise: „umeri tumorali” și ecoul liniar central [22]. Acest tip tumoral corespunde mai bine unei descrieri de tip nodular extins și nu unei forme infitrative (observație personală). Papilomul solitar sau multiplu este o tumoră benignă, rară, care are
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
ale CBP medii, ecografia are o sensibilitate ridicată (81%). În cazul stenozelor intrinseci, US reușește vizualizarea tumorii în 70% din cazuri, permițând și precizarea tipului tumoral (infiltrativ, exofitic sau polipoid), precum și extinderea ei. Dintre tipurile morfologice tumorale, cel infiltrativ (aspect ecografic de umeri tumorali) este cel mai frecvent întâlnit, în jur de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
sau polipoid), precum și extinderea ei. Dintre tipurile morfologice tumorale, cel infiltrativ (aspect ecografic de umeri tumorali) este cel mai frecvent întâlnit, în jur de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește diagnosticul. Uneori însă, stabilirea apartenenței unei tumori ce produce o obstrucție biliară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
umbră, tumori benigne (papiloame, fibroame, lipoame, tumori viloase) [1,9,22]. Acest diagnostic diferențial este foarte mult facilitat prin utilizarea ecografiei cu contrast care stabilește caracterul captant (parenchimatos) sau necaptant al leziunilor [16]. Este important de semnalat faptul că explorarea ecografică, în scopul diagnosticului și stadializării unei leziuni stenozante coledociene, trebuie efectuată înaintea oricărei manopere endoscopice biliare (protezare sau sfincterotomie) [9,24]. Trei motive întăresc această afirmație:decomprimarea CBP face mult mai dificilă vizualizarea și stadializarea tumorală;aerobilia secundară acestor manopere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
ceea ce face dificilă aprecierea extinderii tumorale [9,24]. COLANGIOCARCINOAMELE CBP DISTALE (CCD) Ocupă locul doi ca frecvență (30%) între colangiocarcinoamele tractului biliar. Tumorile coledociene inferioare sunt de obicei de dimensiuni mici, cea ce face ca ele să fie rareori vizibile ecografic. Au un prognostic mai bun decât cele localizate pe calea biliară proximală. Aspectul ecografic este, de obicei, cel al unei stricturi scurte sau mai rar al unei mase polipoide în lumen (fig. 137). Cel mai adesea însă, este foarte dificilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
doi ca frecvență (30%) între colangiocarcinoamele tractului biliar. Tumorile coledociene inferioare sunt de obicei de dimensiuni mici, cea ce face ca ele să fie rareori vizibile ecografic. Au un prognostic mai bun decât cele localizate pe calea biliară proximală. Aspectul ecografic este, de obicei, cel al unei stricturi scurte sau mai rar al unei mase polipoide în lumen (fig. 137). Cel mai adesea însă, este foarte dificilă diferențierea acestui aspect de o tumoră pancreatică cefalică sau de un ampulom [1,9
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
22]. Mascarea coledocului distal de gazele din duoden sau stomac este responsabilă de rata mai scăzută de detectare a acestor tumori. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinoamleor distale se face cu:Tumorile ampulei lui Vater. Aceste tumori creează probleme mari de diagnostic ecografic. Aspectul lor este acela al unei mase mici, rotunde, bine delimitate și hipoecogene situate între CBP distală și duoden. Căile biliare sunt aproape întotdeauna dilatate. Dacă CBP este dilatată, se poate vizualiza protruzia tumorii în segmentul distal al acesteia, de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]