11,261 matches
-
entuziasmul față de cultură este mai mare decât spiritul critic. Înainte de recentul român Prizonier în Europa, Alex Mihai Stoenescu a mai publicat 4 române: Drumul Olandei, 1991, Câinii răgușiți, 1993, Patimile Sfanțului Tomasso d^Aquino, 1995 și Misiunea dominicana, 1997. Un ecou mai mare decât altele a avut românul Patimile Sfanțului Tomasso d^Aquino, asemănător în multe privințe cu Numele trandafirului de Umberto Eco, dar considerat o revelație de Gabriel Liiceanu (care l-a și publicat la selecta Editură Humanitas). Două planuri
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
ani de existență (1949-1999), coordonat de Mioara Avram, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editură Univers Enciclopedic, București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre lucrările publicate în decursul anilor și ecourile lor, cuprinde și o prețioasă contribuție documentara pe tema raportului dintre politică totalitara și lingvistică. Citatele grupate - în "Scurtă cronologie...", p. 50-65, de Jana Balacciu-Matei, si mai ales în secțiunea "Documentar. Memorialul rușinii...", p. 66-97, de Mioara Avram - sînt extrem de
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
deși, Bibulie, care-l ia veșnic peste picior, este cel mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
a urii dintre Hadar și Olof. Printr-o substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi, de fapt, cea "imitata" și, implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu mine reprezentarea" (p. 52). Nouă poveste păstrează doar ecourile primeia, care se retrage treptat de sub ochii cititorului, printr-o stratagema a scriitoarei: neavînd "pentru ce" să mai trăiască, cei doi frați dispar. Ne-am putea întreba ce se ascunde dincolo de felul în care Lindgren își "încifrează" mesajul, structurîndu-l pe
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
cam în trei nopți am ajuns la sfîrșitul cărții. Jurnalul de la Păltiniș îl aveam destul de proaspăt în minte. Mi-am amintit cu neplăcere de ambianța în care am citit pentru prima dată această carte și cu aceeași neplăcere de marele ecou pe care ea l-a stîrnit în lumea intelectuală de la noi. Ecoul încăperilor nemobilate. Toată lumea te întreba dacă ai citit Epistolarul, ce părere ai despre el și, invariabil, de partea cui ești. Cîtă energie orală s-a consumat și cîtă
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
îl aveam destul de proaspăt în minte. Mi-am amintit cu neplăcere de ambianța în care am citit pentru prima dată această carte și cu aceeași neplăcere de marele ecou pe care ea l-a stîrnit în lumea intelectuală de la noi. Ecoul încăperilor nemobilate. Toată lumea te întreba dacă ai citit Epistolarul, ce părere ai despre el și, invariabil, de partea cui ești. Cîtă energie orală s-a consumat și cîtă pasiune pentru sau împotriva acestui volum de scrisori într-un moment în
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
titlu, Dublă flacăra fiind în mod fundamental o carte despre iubire. Pare a fi, după declarațiile lui Paz însuși, acea carte care se face singură, insidios, crescînd din scrierile paralele, din reverberațiile unui vers pe care l-a compus, din ecourile interioare la diverse articole, însemnări personale, scrisori. Ros de remușcări pentru a nu fi scris această carte atît de des gîndită de el și ivita în același timp parcă din senin, Paz își pune o întrebare pe care noi am
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
doar ceremonial exterior și pasager ce definea la un moment dat ritualul unei civilizații date, dar care se presupune că fie s-ar fi putut dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul propriei sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe de gîndire, pe de o parte, dar și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
-i face să lucreze împreună. aNu există poporul română zicea el în felul lui adeseori paradoxal aci numai putință de a-l închegaă." Putință de a-l închega e verificată nu numai in articole, ci și în acțiuni ce au ecou. Poate că mai mult decat Eminescu, Slavici se implică în acțiuni menită să aniverseze, să comemoreze, să închege imaginile unei națiuni. Studiile asupra maghiarilor sunt, de fapt, studii ale posibilelor confruntări dintre români și maghiari, la câțiva ani după Ausgleich
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
perspectiva actualității noastre vorbesc doi critici din generația tânără: Rodica Mureșan și Adrian Dinu Rachieru. Mai înțelegător ni se pare articolul Rodicăi Mureșan care prezintă poezia lui Teodor Murăsanu sub raportul traditie-modernitate. Deși, indiscutabil, poet tradiționalist ardelean, accentele de modernitate (ecouri din Macedonski, Bacovia, Blaga și Arghezi) se pot depista în versurile sale și exemplele date în eseul Rodicăi Mureșan sunt convingătoare. SCURTUL articol al lui Adrian Dinu Rachieru este mai drastic în privința judecății valorice a poeziei, recunoscându-i îndeosebi meritul
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
Cezar Paul-Bădescu că, prin inițiativa sa publicistică, a creat un eveniment cultural. El înregistrează cu o mândrie abia ascunsă proporțiile pe care le-a luat discuția, antrenând zeci și zeci de scriitori. în realitate, este vorba de un fals succes. Ecoul imens al provocării lansate de publicistul de la Dilema nu se explică prin curajul intelectual, prin ingeniozitatea sau prin subtilitatea provocării, ci numai prin notorietatea poetului contestat. în fond, și despre Monica Lewinsky a vorbit multă lume, dar nu - cum i-
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
sau orice altceva. Ar fi și ciudat (dar interesant) să existe un "filosof al ăntreprinderii", așa cum există un contabil sau, pentru cine ași permite luxul normalității, un psiholog. Am constatat adesea, odată cu autoarea, ca studenții conștientizează - de cele mai multe ori fără ecou practic - necesitatea deprinderii unor reguli de aprofundare eficientă a domeniului pentru care se pregătesc. A ănvăta să ănveti este deja mai mult decât a ănvăta pur și simplu. ănseamnă să te exerciți critic și personal an granițele domeniului respectiv, să
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
regizând spectacolul și controlând până an ultimul detaliu, ăn dorința de a atinge idealul fuziunii desăvârșite ăntre scenă și fosa. Montările sale (multe filmate) au rămas, unele, ăn istoria genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice și știința cu care și-a construit mitul, al iubește și
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
copii crescuți prea repede mari sînt ca un reflux, contravalul care, misterios și mirific reface balansul cuvenit, echilibrul generațiilor de ieri, de alaltăieri, succedate de viitorimea pe lînga care trecem noi, ceilalți, cu pas ostenit și cu culpabilitatea de rigoare. Ecoul pe care-l trezește în fiecare dintre noi orice știre rea, catastrofica, referitoare la cei plecați în bejenie, demonstrează - fără strop de tăgada - că pentru cei mai avansați în vîrstă și cei zoriți să ia greutățile în piept, se păstrează
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
săruta ușor pe obraz și amândoi se ridică în același timp de pe banca. Se împlinea traseul iubirii, așa cum era el înțeles pe atunci - plimbare împreună, declarație, logodna, căsătorie. Pentru prima oara înlănțuiți, ies încet din parc, aleile din jur păstrează ecoul pașilor dubli, îndepărtându-se încet spre bulevard. Ajunge abia acum până la ei forfota de noapte a Caii Moșilor, zgomotele de pahare și de tacâmuri ale crâșmelor ce se întind de aici încolo pe kilometri; din depărtări, se aude că prin
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
alegeri, mai mult i-a încurcat pe partenerii care îl alcătuiesc. De aceea în disputele din Convenție glasul președintelui aproape că nu s-a auzit, iar în duelurile dintre CDR și Partidul Democrat intervențiile președintelui aproape că n-au avut ecou. De unde și frecvențele declarații ale dezamăgirii președintelui față de mediul politic autohton. Paradoxal, dar tocmai din cauza că n-a putut influență prea mult disputele din mediul politic, Emil Constantinescu n-ar trebui acuzat că a făcut rău. În afară de astă el nu
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
probabil, faptul că au rămas an revistele vremii nu le-a oferit posibilitatea că ideile de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin mari intermitențe a contribuit, cu siguranță și ea, la acest inexistent ecou de presă și de public. De curând, autorul nostru și-a adunat studiile și exegezele an volum, pe care l-a intitulat modest și alb Scriitori, cărți, reviste, purtând date an limitele deceniului optzeci (cel mai extins studiu, despre Viața
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât de umană a creației; de această dată în compania surselor electronice. "Undecimum", de Ștefan Niculescu, este opera marcată de un academism ce se apleacă asupra izvoarelor bizantine ale muzicii noastre; distingem ecouri ce amintesc de structurile neoclasice ale lui Paul Constantinescu. Horia Andreescu, în compania "Virtuozi"-ilor săi, i-a găsit dimensiunea de adevăr, de măreție. La pupitrul Filarmonicii bucureștene, Cristian Mandeal în "Cantico I", al slovenului Lojze Lebic, dezvăluie vehemență coerentă
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
ani cu un nou român, ceea ce nu i s-a mai întâmplat după ^89, cănd atâta vreme nu a mai dat nimic. Lungă tăcere a importantului prozator a intrigat, iar revenirea să "în forță" nu se putea să nu stârnească ecouri. Până la "revenire" s-a bătut însă multă moneda în legătură cu motivele absenței (retragerii?) lui Augustin Buzura din competiția literară post-decembristă. Unele lucruri care s-au spus despre "cazul" sau au fost interesante. Nu mă refer, mă grăbesc să precizez, când spun
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
dialogului, pamfletul, una a monologului. De aceea se și răspunde mai des unui articol polemic decat unui pamflet. an numărul de față publicam, după cum se poate vedea chiar din sumarul (selectiv) de pe coperta, trei pagini de Controverse și două de Ecouri. Titlurile rubricilor cu pricina nu trimit mecanic la una, respecitv la cealaltă specie de articol critic. Totuși! Am pus sub titlul Controverse două articole cu vădit caracter polemic. Ele discuta exclusiv probleme ridicate de preopinenți. Persoană autorilor acestor replici este
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
de articol critic. Totuși! Am pus sub titlul Controverse două articole cu vădit caracter polemic. Ele discuta exclusiv probleme ridicate de preopinenți. Persoană autorilor acestor replici este indiferență. Ea n-a fost nici macar pomenita an articolele care au aruncat mănușă. Ecourile șanț un altfel de replici: an primul rand, limitate la o latură sau la un detaliu din articolele anterioare, ăn al doilea rand, reprezintă (dar nu și a dlui Gruia Novac) ăncercări de a explica propria poziție a autorilor, care
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
momentul potrivit a acesta ar fi principiul căruia i se supune cea mai proaspătă scriere a eternului candidat german la Nobelul pentru Literatură, Günter Grass. În vara aceasta, Editura Steidl a lansat, cu impresionante eforturi publicitare însoțite de un impetuos ecou critic "avant la lettre", volumul intitulat Mein Jahrhundert a "Secolul meu". Este aproape neîndoielnic că cele 100 de istorioare care alcătuiesc cronică personală a acestui veac nu ar fi atras atît de intens atenția mass-media, daca Günter Grass nu s-
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
le sugerează, când explicit, când implicit, cititorului. Parcurgerea cărții devine, astfel, o lectură multiplă, pătrunderea într-un labirint în care nume, sintagme, situații și teorii se întretaie aparent aleatoriu, dar, în fond, într-o perfectă logică a asocierilor și a ecourilor intertextuale. Dificultatea deosebită a capitolului Proteu rezidă în obligația de a identifica sursa frazelor care se constituie, parcă, într-un delir verbal. Fără a fi preveniți, „locuim” în mintea lui Stephen, urmând deplasările sinuoase între situații reale și imaginare, salturile
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
speranță nouă. Nici vorbă de discreditare, doar reconfigurare. Cu alte cuvinte, o compasiune teoretică prelungită în pretexte filosofice întemeietoare. Conceptul seduce dincolo pe măsură ce aici se propagă din vreme în vreme nostalgii ireverențioase. Nu-i vorbă, au existat și compasiuni fără ecou. Îmi amintesc ce spunea eminentul traducător Andrei Ionescu în corespondența lui cu Sábato privitoare la Revoluția noastră. Scriitorul argentinian mărturisea cum a urmărit evenimentele cu lacrimi în ochi și s-a rugat pentru destinul unui popor admirabil. Problema recuperării literare
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]