1,083 matches
-
iar din experiența anterioară cât și din discuțiile cu elevii, am constatat că existau premisele unei reușite. 2. Principii teoretice Prin ecranizare sunt puse în legătură două texte de naturi semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii pertinente
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Deși lucrarea de față își propune studiul unui singur model de ecranizare, principiile teoretice trebuie sà pună la dispoziție “instrumentele necesare nu numai
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Deși lucrarea de față își propune studiul unui singur model de ecranizare, principiile teoretice trebuie sà pună la dispoziție “instrumentele necesare nu numai pentru înțelegerea unui obiect determinat sau chiar a unei serii de obiecte, a cărei existența a fost constatată practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să descrie întregul teritoriu al fenomenului luat în discuție. Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul prezintă urmele codului semiotic al operei literare după care a fost ecranizat în sensul păstrării unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în limbaj cinematografic; spre deosebire de
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în limbaj cinematografic; spre deosebire de operă literară, filmul dispune de productibilitate proprie limbajului cinematografic și prezintă “urme ale lecturii realității”. Cu ajutorul acestui model schematic distingem între filmul ecranizare și filmul original. Românul nu există nemijlocit în film, dar urme clare duc spre povestea inițială. Dacă ne-am situa consecvent pe poziția unei teorii a textului, distincția text realitate nu ar părea atât de tranșantă. Obiectele sunt și ele
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
distincția text realitate nu ar părea atât de tranșantă. Obiectele sunt și ele texte, la fel gesturile, reacțiile mimice, si distanțele dintre obiecte, chipurile și reacțiile umane, conversațiile, evenimentele etc. O dată “prinse” în imagine toate acestea devin enunțuri. Procesul de ecranizare reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul, putem trage concluzia că factorii selectivi ai operelor literare nu operează într-un câmp literar amorf nediferențiat, ci într-o realitate culturală
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
similitudinea unei situații literare cu o altă a unei literaturi străine și care se explică nu întotdeauna printr-un izvor literar, dat în tot cazul prin analogia condițiilor sociale, intelectuale și morale care au generat-o. Sintetizând, transmutarea cinesemiotică sau ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar, la un mod de comunicare polimorf care are drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
extrem de important Excursia de la Odobești. îndreptarea atenției asupra capodoperei camilpetresciene are drept preliminării pe de o parte, faptul ca opera literară însăși în special fragmentul în cauză, aduce în prim plan o viziune regizorala înaintată, iar pe de altă parte ecranizarea românului nu reprezintă o transmutare categorica, ci o adaptare a stărilor descinse inițial: autoobservarea, trăirea și investigarea eroului, jocul de scenă, bazat pe principii fotodinamice. Factura confesionala a românului îndeplinește o functie cognitivă. Structura generală a operei literare se înfățișează
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Personajul Ela, obiect iconal animat, devine în film personaj vizual concret, care utilizează anumite coduri de comunicare. f. Viziunea artistică asupra lumii, forma totalizatoare a conținutului semnului literar. Amplificarea deosebirilor semantice amintite este accentuată și de faptul esențial că prin ecranizare autorul filmului nu-și propune să explice textul literar ci să dea o nouă interpretare lumii prin intermediul remodelării realității. g. Fluxul fonetico-lexical, forma a expresiei semnului literar. Exceptând elementele dialogale a caror transmutare este reductibila la reformulare, restul formei expresiei
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul cinematografic devine o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de transmutare cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar la un mod de comunicare polimorf, care include mijloace verbale, iconice și fotodinamice. 6.Reușitele activității Ideea
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
una albă și cealaltă de culoare, hotărăsc să trăiască împreună, luptă împotriva adversităților și reușesc. Copii cresc. Fetița negresei, a cărei culoare face să fie luată drept albă, provoacă un conflict sentimental și își reneagă mama. Mirajul vieții este o ecranizare după un roman de Fannie Hurst, a cărui acțiune a fost modernizată, numai că la Sirk accentul cade în special pe diferențele sociale, pe condiția negrilor, pe rasism. Această dramă, remarcabil interpretată, are niște momente emoționante rar întîlnite. Le Monde
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
datora (nu în ultimul rând activității lui Janovics Jenő). În studiourile din Cluj, Janovics și colegii săi (printre care tânărul Korda Sándor, Alexander Korda și Kertèsz Mihály) au făcut, între 1913 și 1918, 48 de filme mute. Primul a fost ecranizarea unei piese de teatru populare intitulate Mânzul galben după piesa lui Csepregi Ferenc, urmat de lucrări clasice precum piesa Bánk Bán, de Katona József, Învățătoarea de Bródy Sándor, Notarul din Peleske scrisă de contele Gvadányi József și multe alte ecranizări
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ecranizarea unei piese de teatru populare intitulate Mânzul galben după piesa lui Csepregi Ferenc, urmat de lucrări clasice precum piesa Bánk Bán, de Katona József, Învățătoarea de Bródy Sándor, Notarul din Peleske scrisă de contele Gvadányi József și multe alte ecranizări. Între 1940 și 1944 s-a ridicat deseori problema reînvierii producției cinematografice transilvane, dar, din păcate, intenția nu a avut sorți de izbândă. Însă filmele cu subiect transilvan s-au bucurat de un oarecare interes: Mireasa din Trascău ("Torockói menyasszony
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
doua jumătate o ia pe autostradă, devenind un amestec de SF cu thriller și horror, al cărui ingredient principal sunt niște monștri care urlă sinistru și fug repede, umplând povestea de derizoriu (nu înainte ca finalul apoteotic să salveze omenirea). Ecranizare a cărții lui Richard Matheson din 1954, carte care a mai fost transpusă de două ori, în 1964 și 1971 (avându-i ca protagoniști pe Vincent Price și Charlton Heston), filmul regizat de Francis Lawrence știe, în prima parte, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Se scria despre tot ce făceam. Paparazzi mă urmăreau permanent. O băutură vărsată la Nell’s se traducea ca beție în pagina șase din The New York Post. Cina la Canal Bar cu Judd Nelson și Robert Downey Jr., starurile din ecranizarea romanului Puțin sub zero, desemna „comportament dubios“ (corect, dar totuși). O întâlnire nevinovată în timpul prânzului la Palio cu Ally Sheedy pentru a discuta un scenariu era decodată ca relație intimă. Însă eu eram cel care mă expuneam - nu căutasem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru. O împărăție a belșugului, a liniștii și a izolării... De la Château Smith Haut Lafitte ne îndreptăm cu iuțeala mașinii spre al doilea obiectiv al acestei duminici: Centrul memorial și de documentare François Mauriac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de Hemingway, pentru 100 pesoși lunar, devenind proprietatea sa la 28 decembrie 1940. Prețul de cumpărare a fost de 18500 pesoși (pesosul fiind, la acea vreme, echivalent cu dolarul), banii provenind din drepturile de autor primite de la studiourile "Paramount" pentru ecranizarea romanului " Pentru cine bat clopotele". Se spune că "Paramount" i-ar fi trimis un cec de 100000 dolari, la primirea căruia Hemingway ar fi exclamat "avem bătrânețea asigurată"! Casa a fost construită în 1887 de arhitectul catalan Miguel Pascal și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mulți alții, căci multora le inoculase Titel, în epoca de care vorbesc, microbul cinefilic. Erau filme pentru care făcuse obsesie, vorbea despre ele tuturor cu pasiune, le crea văzând cu ochii o legendă. Îmi amintesc, dintre acestea, de Inimă rece, ecranizarea unui basm german, sau de tulburătorul N-a dansat decât o vară, cu Ulla Jacobsson, văzute și răsvăzute, comentate în fel și chip. Tot astfel s-a întâmplat mai târziu cu Umbrele strămoșilor uitați al lui Paradjanov, pe care Sorin
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
foarte elegantă. Dar am fost foarte des la cinema și am văzut multe filme, care mi-au rămas în minte pentru toată viața, și, mai târziu, și la Operă. Mai ales operele lui Verdi și alte opere sau operete, precum și ecranizări ale unor romane din literatura universală erau atunci un izvor de cultură generală, și eram bucuroasă: în timpul liceului, când am învățat doi ani numai geografia URSS și istoria Partidului Comunist din URSS, cultura generală lăsa de dorit. În plus, acum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
complăcut generațiile anterioare ! Această minciună a fost conjugată pe toate modurile, pătrunzând profund în țesutul social și, prin extensie, artistic. în România, dacă voiai să te exprimi în cinema (artă cu largă deschidere spre mase), trebuia să accepți anumite concesii. Ecranizările (o soluție de ieșire din impas !) erau evazioniste, dar, până la urmă, (tot) ideologice ; filmele istorice erau ideologice ; până și comediile erau ideologice... ! Comunismul a însemnat nu doar frig și frică, ci și o secetă prelungită de povești adevărate : adevărul era
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]