1,171 matches
-
ea reflectând chipul nevăzut al lui Dumnezeu și al sfinților, fiind considerată ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
citește în timp ne povestește (cu ajutorul imaginilor) venirea lui Isus, miracolele Fecioarei și luptele sfinților 89. Împotriva acestui uz al icoanelor a apărut o mișcare cunoscută sub numele de iconoclasm, despre care am amintit anterior, inițiat în anul 730 prin edictul împăratului Leon al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
reușit să înfrângă dorința și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii au fugit de la Constantinopol spre țări deschise și libere: în Arme‑ nia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, ceea ce contribuia la răspândirea artei bizantine. La Roma, unde papii ofereau azil politic refugiaților, erau în acea epocă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aproape pe nesimțite schi‑ țele unei arte noi. 48 Cf. M. eliade, o.c., 13‑14. 49 Ibidem, 15. 50 Ibidem, 16‑17. 51 Fap. 17,24‑29. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 143 Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să apară bazilicile mărețe în care canoanele arhitectoni‑ ce ale vechiului păgânism erau reluate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de mare amploare, dar nu sunt singurele. Economia mereu a avut crize. Asta o știau faraonii, care erau obligați să-și conducă viața după ciclul naturii într-o economie agrară, dar a știut-o și Dioclețian atunci când a dat un edict care condamna la moarte pe toți cei care mai creșteau prețurile. Criza economică este vârful de acumulări cantitative care duc la saltul calitativ. Ea este un fenomen natural al unei lumi care se conduce după legi naturale, atât în natură
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
29) vorbește despre inflația ca fenomen cunoscut încă din antichitate. Astfel, inflația este un fenomen datat în epoca lui Alexandru cel Mare, după cum, de asemenea, el era cunoscut în Imperiul Roman, în vremea Împăratului Dioclețian, care a introdus chiar un "Edict al prețurilor maxime". 966 Helmut Frisch, Teorii ale inflației, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 13. 967 Caracteristicile inflației pe care le vom enumera sunt specifice unei economii de piață,deschise,moderne. 968 Pentru o viziune asupra inflației în cadrul unei economii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rândul migratorilor s-au ridicat oameni de cultură, precum gotul Iordanes (secolul al VI-lea). În această primă perioadă s-au realizat o serie de codificări și traduceri, s-au redactat în limba latină datinile juridice germanice: legea vizigoților (Euric), edictul lui Teodoric etc. Cronicile au ocupat un rol important, dintre ele detașându-se cea a lui Ekkehard, biograful lui Carol cel Mare. 2. Regatul Franc Migrațiile au avut urmări de ordin economic și social, provocând pe de o parte destrămarea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Țările de Jos208. Ca răspuns, catolicii s-au unit în 1609, sub conducerea lui Maximilian de Bavaria și sub steagul Ligii Sfinte. Niciunul dintre principalele state protestante ale Germaniei, cu excepția Palatinatului, nu a fost implicat direct în război înainte de publicarea Edictului de Restituire și a intervenția lui Gustav-Adolf (1629). Saxa și Brandenburg vor lua armele contra Habsburgilor după prădarea Magdeburgului (1631), dar vor face pace cu împăratul în 1635 (Tratatul de la Praga). Spania și Lorena au fost aliați activi ai Imperiului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-lea va profita de această situație pentru a-și mai mări autoritatea asupra Germaniei și pentru a mai avansa în dubla acțiune de restaurare a catolicismului și de centralizare: el da satisfacție catolicilor anulând toate măsurile luterane împotriva bunurilor Bisericii. Edictul restitutio in integrum al lui Ferdinand al II-lea din 6 martie 1629 impunea înapoierea către Biserica catolică a tuturor bunurilor pierdute după 1552. În acest context Franța, Spania și Suedia au intervenit brutal în război, dezvăluindu-și propriile interese
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
insuficient. Mari sau mici proprietari funciari, fermieri și arendași, cu toții împreună dau imaginea unei societăți pe cale de a depăși acea "lume rurală tradițională". Este adevărat că rezolvarea problemei agrare a așteptat și în Germania o perioadă destul de mare de timp. Edictul de regularizare, din 1811, a fost începutul. Germania este prima țară în care s-a constituit un partid socialist puternic. Ferdinand Lassalle a fondat în 1863 Asociația Generală a Muncitorilor. Aceasta apăra un ideal reformist, considerând că instrumentul eliberării clasei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Streisand, op. cit., pp. 71-77. 192 J. Streisand, op. cit., p. 75. 193 Mary Fulbrook, op. cit., p. 64. 194 J. Streisand, op. cit., p. 80 195 Gh. Bichicean, Monarhia, p. 150. 196 Termenul de "protestant" provine de la "protestul din Speyer" (1529), îndreptat împotriva Edictului din Worms, care îi scotea în afara legii pe adepții lui Martin Luther. A se vedea Mary Fulbrook, op. cit., p. 63. 197 G. Hermet, op. cit., pp. 82-83. N. Ciachir, Istoria universală modernă, vol. I (1642-1789), București, 1998, pp. 187-188. 198 Mary
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mare parte a marilor orașe. Conștiința de a fi francez și de a avea dreptul activ de cvasi-cetățean a cărui identitate provine din relația sa cu semenii se naște în acest moment. Ea se manifestă din nou în momentul revocării edictului de la Nantes în 1685 de către masele populare; revocarea a fost percepută, în sfîrșit, ca un triumf a ceea ce deja ar putea să se numească coeziune națională, mereu defavorabilă minorităților 125. Cu toate acestea, în Anglia cristalizarea poporului s-a petrecut
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în timp ce, în mod simetric, supușii prinților fideli catolicismului n-au de ales decît să adere din nou la acesta în caz că-l abandonaseră. Nu a fost nici o excepție de la acestă constrîngere decît în Franța și numai în perioada cuprinsă între promulgarea edictului de la Nantes, în 1598, și abrogarea sa, în 1685 și în orașele libere ale Imperiului habsburgic, unde, începînd din 1648 au putut coexista cele două tipuri de religie, în virtutea unei dispoziții cu totul speciale prevăzute de tratatele Westphalice.127 Acest
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
impunea prin scrierile lui Calvin sau prin poeziile lui Du Bellay. În paralel, statele deja consolidate adoptă foarte devreme aceste limbaje scrise în vederea folosirii lor ca instrumente de comunicare oficială. Monarhia engleză o face în 1362. La 1 aprilie 1539, edictul de la Villers-Cotterêts traduce în Franța voința lui François I de a impune folosirea francezei în actele publice și juridice. Însă practica rămîne refractară față de seducția literară cît și față de cerințele politice, fapt valabil adesea și pentru elite. Edictul de la Villers-Cotterêts
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aprilie 1539, edictul de la Villers-Cotterêts traduce în Franța voința lui François I de a impune folosirea francezei în actele publice și juridice. Însă practica rămîne refractară față de seducția literară cît și față de cerințele politice, fapt valabil adesea și pentru elite. Edictul de la Villers-Cotterêts nu are efectul scontat. În linii generale, limbile de comunicație na-țională nu-și vor îndeplini rolul decît atunci cînd își vor de-monstra utilitatea. Precocitatea difuzării limbii germane, spre exemplu, derivă, în mod paradoxal, din chiar fragmentarea politică
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al limbii naționale standardizate, reîn-vățată mereu după secolul al XVIII-lea sub influența "limbajului imprimat" în sensul suprimării diferențelor de accent și de construcții proprii aristocrației. În Franța cel puțin, această politică datează dintr-un trecut mai îndepărtat, cel al edictului de la Villers-Cotterêts din 1539, dacă avem în vedere ultimele măsuri aplicate Flandrei picarde sau neerelandofone în 1684 și Roussillon-ului catalanofon în 1700 și 1753. Dar începînd din 1791, după o scurtă perioadă de toleranță a graiurilor regionale între 1789-1790, în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Tomisului exista posibilitatea funcționării unor mici așezăminte sau poate a unor forme neorganizate de filantropie creștină. Perioada secolelor al III-lea-al VI-lea este una în care, după stabilitatea manifestării vieții creștine impuse de către Împăratul Constantin cel Mare prin Edictul de la Mediolan (Milan) din anul 313, Biserica s-a dezvoltat nu doar la nivel doctrinar, spiritual, educațional, administrativ, ci chiar social. Spre sfârșitul secolului al IV-lea au apărut și marile forme organizate de asistență socială, care l-au avut
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aveau nevoie. Aceasta este filantropia din creștinismul primar. 2.2.2. Perioada patristică nașterea instituțiilor ecleziale organizate de ocrotire a bolnavilor, vârstnicilor etc. O altă perioadă (cea patristică sec. IV-VIII) extrem de importantă pentru Biserică în ceea ce privește asistența socială este cea de după Edictul de la Milan din anul 313, în care progresiv Biserica începe și se dezvoltă primind liberă manifestare în cadrul Imperiului Roman. Secolul al IV-lea devine unul înfloritor atât la nivel dogmatic, cultic etc., cât mai ales la nivel de implicare în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Împăratul Constantin cel Mare (306-337) este una din personalitățile de seamă din istoria universală. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuții din partea împăraților romani. Convertirea lui la creștinism a însemnat o mare cotitură în istoria Imperiului Roman, căci, prin publicarea edictului de toleranță religioasă, adică a Edictului de la Milan din ianuarie 313, Constantin a asigurat Bisericii deplina libertate în tot imperiul. Biserica intră, de acum înainte, într-o perioadă de înflorire și propășire, în "secolul ei de aur" (Rămureanu, 1992, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
una din personalitățile de seamă din istoria universală. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuții din partea împăraților romani. Convertirea lui la creștinism a însemnat o mare cotitură în istoria Imperiului Roman, căci, prin publicarea edictului de toleranță religioasă, adică a Edictului de la Milan din ianuarie 313, Constantin a asigurat Bisericii deplina libertate în tot imperiul. Biserica intră, de acum înainte, într-o perioadă de înflorire și propășire, în "secolul ei de aur" (Rămureanu, 1992, p. 98). Imperiul Roman, în această perioadă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
lui Teodoret de Cir contra lui Ciril al Alexandriei și contra sinodului din Efes; epistola lui Ibas din Edesa adresată episcopului Maris din Ardasir (Persia) și persoana și opera lui Teodor de Mopsuestia. La anul 544, împăratul va da un edict teologic de condamnare a "celor trei capitole". Primii apuseni care au pornit în public lupta împotriva edictului din anul 544, au fost episcopii Daciu de Milan și Facund de Hermiane. Episcopul african Pontian a scris împăratului că deși scrierile condamnate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din Edesa adresată episcopului Maris din Ardasir (Persia) și persoana și opera lui Teodor de Mopsuestia. La anul 544, împăratul va da un edict teologic de condamnare a "celor trei capitole". Primii apuseni care au pornit în public lupta împotriva edictului din anul 544, au fost episcopii Daciu de Milan și Facund de Hermiane. Episcopul african Pontian a scris împăratului că deși scrierile condamnate nu sunt cunoscute în Africa, înfierează procedura întrebuințată, deoarece au fost sancționați unii care nu se mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
La anul 547, papa Vigiliu a venit la Constantinopol, invitat de Iustinian spre a lua atitudine împotriva "celor trei capitole". Sosit în Capitală, a refuzat pentru o vreme să stea de vorbă cu patriarhul Mina și cu episcopii care semnaseră edictul imperial. S-a lăsat convins de argumentele împăratului și ale împărătesei Teodora și a aderat la condamnarea "celor trei capitole". La 15 aprilie 548, la un simulacru de sinod, la care au participat 70 de episcopi, care refuzaseră să semneze
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
imperial. S-a lăsat convins de argumentele împăratului și ale împărătesei Teodora și a aderat la condamnarea "celor trei capitole". La 15 aprilie 548, la un simulacru de sinod, la care au participat 70 de episcopi, care refuzaseră să semneze edictul imperial, Vigiliu, prin faimosul sau "Judicatum" trimis patriarhului Mina, a acceptat condamnarea lui Teodor de Mopsuestia și a scrierilor indicate ale lui Ibas de Edessa și ale lui Teodoret de Cir și contra celor "12 Anatematisme" ale Sfântului Chiril al
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
lui Dumnezeu prin biserici. În acest context, putem deduce că satele din Banat, Crișana, nord - vestul Moesiei Superior și Panonia în timpul lui Attila aparțineau autohtonilor missi, panoni și daci romanizați, la care creștinismul trebuie că a făcut multe progrese după Edictul de la Milan (313) al lui Constantin cel Mare. Între anii 304 - 448, compoziția etnică de la nordul Dunării, în partea de vest a României de astăzi nu se modificase. Este adevărat că hunii îi antrenează în vârtejul lor cuceritor pe ostrogoți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]