137,169 matches
-
noastră neînduplecată față de cei ce ne-au ținut atîta vreme în întuneric, față de dușmanul de clasă, demascînd fără cruțare pe cei ce caută să pună bețe în roate activității noastre constructive. Vom demonstra voința colegilor noștri de a urma pilda elevilor sovietici, îndrumați de gloriosul Comsomol și crescuți de Partidul lui Lenin și Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare, prin
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
caută să pună bețe în roate activității noastre constructive. Vom demonstra voința colegilor noștri de a urma pilda elevilor sovietici, îndrumați de gloriosul Comsomol și crescuți de Partidul lui Lenin și Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare, prin lupta căreia am ajuns tineri liberi într-o țară liberă". Articolul e nesemnat, dar pe exemplarul aflat la îndemîna noastră sînt notate
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
clasa muncitoare, prin lupta căreia am ajuns tineri liberi într-o țară liberă". Articolul e nesemnat, dar pe exemplarul aflat la îndemîna noastră sînt notate cu creionul inițialele autorilor: St. C. & M. W. (St. C. = Ștefan Cazimir; M. W. = un elev din cl. XI). Cei doi stăpîneau binișor artificiile retorice și efectele persuasive ale repetiției:"Vom ilustra�, "Vom demonstra" - "Vom demonstra"; "față de organizația noastră" - "față de părintele nostru" - "față de clasa muncitoare"... Remarcabilă prin aplomb și densitate este parada clișeelor obligatorii: luptă, ură
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
și Stalin, partidul, clasa muncitoare etc. Ar fi greu de stabilit, după trecerea unei jumătăți de secol, raprotul dintre sinceritate și conformism în plămada unor astfel de fraze. Instituirea "dublei gîndiri" și a "dublului limbaj" se produsese cu mare iuțeală. Elevii știau despre unii profesori, înscriși cu elan în corul politicii oficiale, că purtaseră cîndva cămăși verzi. "- Lui cutare nu-i vine greu să spună ceea ce spune; trebuie doar să le spună invers", remarca, pătrunzător și acid, colegul de bancă al
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
presa literară interbelică și editaseră plachete personale de versuri, iar prozatorul Dumitru Almaș publicase cîteva romane. Adoptînd, în 1948, numele "Slova nouă", cenaclul își mărește numărul participanților, atrăgînd în rîndurile lui o seamă de tineri aspiranți la literatură, mai ales elevi de liceu. Cazimir participă la ședințele cenaclului din 1949, dînd citire unor bucăți în versuri ca Bobîlna, Drum nou, De vorbă cu uzina electrică, Căderea Bastiliei, Punte între inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie maturitate poetică și... cetățenească." Fiindcă dincolo de o simplă transformare a cărbunelui alb în curent electric, tînărul poet, animat de întrebări și probleme, descifrează în turația turbinelor o treaptă mai sus către o viață
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
care cultivă voluptatea trîndăviei, domnia sa e harnică. Într-un timp cînd se poartă moda nasului pe sus, e modestă. Într-un mediu doldora de palme, răcnete și delațiuni, e atașantă și cordială. În plin delir al chiulului, trăiește în sîrguința elevului de școală primară. În vremea lipsei de cuvînt, e parolistă și punctuală ca un soldat german la întîlnirea cu tranșeele. Mai simplu spus, muncește și se comportă normal în rîndurile unei populații care privilegiază din ce în ce mai des mutanții. Și mai are
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
școală trebuia să aibă sfîrșit. Cu puțin timp înaintea închiderii cursurilor, băiatul este dus cu sila, mama ținîndu-l strîns de mînă spre a-l împiedica să fugă, și vîrît într-o sală de clasă. Cazimir devine astfel, împotriva voinței lui, elev în clasa I a Școlii primare israelito-române mixte din Piatra Neamț, pe care o absolvă peste trei săptămîni, obținînd premiul I cu cunună "pentru bună purtare și silință la învățătură". Nivelul cunoștințelor cu care venise de acasă întrecea cu mult exigențele
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
auspicii rele. Localul școlii israelite, o clădire frumoasă și trainică zidită în timpul lui Spiru Haret, este transformat în spital militar. Clasele sînt împrăștiate în tot orașul și adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri" pe daci și pe romani, fără a risca vexațiile suferite de Josef Hechter, sau să exalte în compunerile lor "războiul sfînt pentru
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
prendre garde ŕ l'ouragan/ Qui fouettait les vitres fermées" (Th. Gautier, Préface), Cazimir începe să tachineze muzele. între textele cele mai vechi (aprilie-mai 1942) figurează cîteva... epigrame, una din ele dedicată mamei: "Doamnă profesoară, Iubită că ești știi De elevi, că-n recreație Lecții tu le ții? Nu-i mai scoți tu din Moličre, Din secondeť și din premiereť..." Din aceeași vreme datează un Cîntec al lunii mai, un imn Pentru glorie și o narațiune în versuri, Pățania unui pitic
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
cît putea fi la cei șase ani abia împliniți - tot soiul de discursuri fanteziste, prefăcînd în “fantome” diverse personaje ale lumii în care trăiam. Erau, mai ales, profesori de la liceul “Petru Rareș“, despre care nu aveam decît informații indirecte, de la elevii care îi evocau cu spaimă și se bucurau nespus să-i vadă trecuți “dincolo” în cadrul jocului meu fioros. Dintr-o notiță de presă publicată anul trecut, am aflat că Anglia mai posedă încă vreo 3000 de fantome, inventariate și catalogate
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
constat, am rămas cu frica, sau poate cu rușinea față de manuscrisele mele. Îmi stingheresc liniștea. Fundoianu a făcut „Liceul Național” din Iași! Din clasa a VI-a pînă într-a X-a (atîtea erau pe atunci) am fost și eu elev la „Liceul Național” numit însă „Liceul de băieți nr-1”, pe scurt Le Be Unu! Poate că am stat în vreo clasă în care a stat și el, de ce nu chiar în aceeași bancă? Între Herța și Dolhasca există, sigur, o
Mi-am părăsit manuscrisele. Cu furie, cu ură, cu disperare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13592_a_14917]
-
un simplu procedeu al incongruenței semantice, nu prea inedit nici el: “un curcubeu paranoic/iubește inutilitatea. (Lipsa de comunicare)”. Un singur poem miniatural mi-a plăcut, el se numește Ruinele toamnei, deși seamănă, totuși, cu o producție de cenaclu de elevi: “ Și iar gestul de a grația/ frunzele de mesteacăn.” Alte poezii Pe o scară (fictivă) a valorii, poezia lui Vasile Dan s-ar afla pe undeva mai sus de mijloc. În volumul său intitulat Carte vie, poetul folosește niște imagini
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
împinse de resorturi enigmatice, se pieptănau grăbite, își adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
trimestrial al diriginților și cel al muncii extrașcolare a profesorilor, planurile de lecție și cele ale orelor educative, planificarea activității pedagogului (un tânăr blând, de treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
și ignară, planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de material didactic cu totul fantezist și încă altele pierdute în memoria colbuită a documentelor. În nebunia aceasta a hârțogăriei, plecarea elevilor la practică de două ori pe an avea asupra mea efectul unei partide de odihnă la Honolulu sau Miami. Mă văd și astăzi urcând în gaz-ul școlii - o șandrama rămasă din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu un alai de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
de agronomi băuți (se bea, aici, de dimineață până seara), mă invita la masă - mămăliguță cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe - ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage și regulamente, se îmbujoraseră la față, se transfiguraseră, trăiau în mediul lor, redeveneau țărani, era o bucurie să-i vezi muncind voios, glumind, râzând ca lelele la clacă - mă întorceam spre
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
sub pecetea imperativului și coerciției. Ședința ce se desfășura într-una din sălile de taină ale Raionului, veneau (cu anasâna), vreo cincizeci de profesori lehămisiți și totuși agresivi și bătăioși, se înghesuiau să ia cuvântul fluturându-și mâinile zănatic ca elevii, iar dacă-l obțineau (la concurență) se avântau în dizertații lungi, plictisitoare despre apariția conștiinței sociale, despre esența educației comuniste, despre reflexe condiționate, sisteme de semnalizare și toată tevatura pavlovistă, despre colaborarea diriginților cu colectivul de profesori, cu organizația de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Utile dulci Eșecurile în domeniul educației se explică în bună măsură prin incapacitatea de a folosi în mod adecvat componenta ludică" - scrie Solomon Marcus în prefața noii sale cărți Jocul ca libertate, al cărei "public țintă" pare a fi tagma elevilor, studenților și profesorilor. Într-adevăr, atîta timp cît elevii vor fi învățați de mici că orele de clasă înseamnă constrîngere, osteneală și plictiseală, iar recreația joc și libertate, nu se pot aștepta progrese și performanțe școlare. Abia cînd jocul, cu
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
bună măsură prin incapacitatea de a folosi în mod adecvat componenta ludică" - scrie Solomon Marcus în prefața noii sale cărți Jocul ca libertate, al cărei "public țintă" pare a fi tagma elevilor, studenților și profesorilor. Într-adevăr, atîta timp cît elevii vor fi învățați de mici că orele de clasă înseamnă constrîngere, osteneală și plictiseală, iar recreația joc și libertate, nu se pot aștepta progrese și performanțe școlare. Abia cînd jocul, cu componenta lui de libertate, pe care o subliniază cartea
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
osteneală și plictiseală, iar recreația joc și libertate, nu se pot aștepta progrese și performanțe școlare. Abia cînd jocul, cu componenta lui de libertate, pe care o subliniază cartea lui Solomon Marcus, va fi integrat în mod inteligent în învățămînt, elevii vor participa cu mai mult entuziasm la ore. Micul tratat al profesorului Solomon Marcus este el însuși un amestec bine dozat de ludic și grav, de informație, creativitate și amuzament. Homo ludens este privit în cîteva dintre ipostazele sale principale
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
rămăsese neclintit, colțuros și încăpățânat căci înțelesese, poate, că numai așa poate obține ceva în favoarea sa de la cei din jur și, în primul rând, chiar de la familia sa, părinți și frați. Tatăl său strângea cu greu bani pentru școală, dar elevul Marin Preda nu învață nimic la matematică două trimestre la rând. Când se hotărăște s-o facă, după ritmul său secret din care nu înțelegea să fie scos de cineva sau de ceva, realizează cea mai bună teză din clasă
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
nota zece pe cel de-al treilea. Îl supune pe noncoformist unor teste suplimentare, deși logica i-ar fi spus clar că acela n-ar fi avut după cine copia din moment ce realizase cea mai bună teză dintre toate și din moment ce elevul incriminat rezolvase o problemă care rămăsese obscură tuturor colegilor săi. Cineva își poate urma destinul și atunci când o face împotriva aparențelor și atunci când o face împotriva opiniei generale, pentru că ideile preconcepute pot fi răsturnate în cele din urmă, acesta ar
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]