1,130 matches
-
dacă pentru aparatele de marcat electronice fiscale a fost obținut avizul de distribuție și de utilizare, eliberat de Comisia de avizare a distribuției și utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. 3.18. Sigiliul fiscal va avea amprenta de forma unei elipse cu axele de 8 mm și 6 mm, cu inscripția literelor M și F, sub care sunt înscrise două caractere alfabetice reprezentând județul sau municipiul București și două caractere numerice reprezentând numărul de ordine atribuit fiecărui sigiliu de către Comisia de
HOTĂRÂRE nr. 477 din 15 iunie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124614_a_125943]
-
lingvistic (legomenon spus) care include muzica și alte sunete. Reprezentarea simbolurilor 52 ca semne, abreviații, imagini, obiecte simplificate sau abstractizate, forme geometrice, culori, litere, sau numere se numește ideografică sau diagramatică 53. Desenele "primitive" în linii drepte, cerc și romb, elipsă și dreptunghi din culturile continentelor Mu și Atlantidei continuate prin cele din Egipt, Alaska, Noua Zeelandă, mayașe ș.a. au diverse interpretări ce își demonstrează și astăzi valabilitatea 54. Crucea latină, cea grecească 55, Tau, ankh, a Sfântului Andrei sau în furcă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă încântau de parc-ar fi fost un mic trib inofensiv pe care-l descoperisem eu. Unele dintre ele aveau o frumusețe care întrecea viziunea oricărui artist: cenușiu deschis cu vinișoare subțiri trandafirii, negre cu cruci albe, elaborate, cafenii cu elipse purpurii, stropite și pătate și vărgate, de o extraordinară netezime, ușor crestate la margini și zimțate de milenara dăltuire a mării. Tot mai multe pietre își făceau acum drum în casă, pe masa din lemn de trandafir sau pe-pervazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pînă la trei litere cu caractere latine majuscule. Literele vor avea o înălțime minimă de 0,08 m, iar scrisul o grosime de cel putin 0,01 m. Literele vor fi scrise cu negru pe fond alb, avînd forma unei elipse cu axa mare orizontală. 2. Cînd semnul distinctiv nu are decît o singură litera, axa mare a elipsei poate fi verticală. 3. Semnul distinctiv nu trebuie să fie încorporat în numărul de înmatriculare și nici fixat în așa fel încît
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
iar scrisul o grosime de cel putin 0,01 m. Literele vor fi scrise cu negru pe fond alb, avînd forma unei elipse cu axa mare orizontală. 2. Cînd semnul distinctiv nu are decît o singură litera, axa mare a elipsei poate fi verticală. 3. Semnul distinctiv nu trebuie să fie încorporat în numărul de înmatriculare și nici fixat în așa fel încît să poată fi confundat cu acestă din urmă sau să dăuneze asupra lizibilității sale. 4. Pe motociclete și
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
distinctiv nu trebuie să fie încorporat în numărul de înmatriculare și nici fixat în așa fel încît să poată fi confundat cu acestă din urmă sau să dăuneze asupra lizibilității sale. 4. Pe motociclete și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin 0,175 m și respectiv 0,115 m. Pe celelalte automobile și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin: a) 0,24 m și 0,145 m, daca semnul distinctiv are
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
din urmă sau să dăuneze asupra lizibilității sale. 4. Pe motociclete și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin 0,175 m și respectiv 0,115 m. Pe celelalte automobile și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin: a) 0,24 m și 0,145 m, daca semnul distinctiv are 3 litere; ... b) 0,175 m și 0,115 m, daca semnul distinctiv are mai puțin de 3 litere. ... 5. Dispozițiile paragrafului 3
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
25. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. 23. - În aplicarea prevederilor prezenței ordonanțe ministrul industriei și resurselor emite ordine și instrucțiuni." 26. Anexă va avea următorul cuprins: "ANEXĂ MARCA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE Marca națională de acreditare constă dintr-o elipsa având raportul semiaxa orizontală/semiaxa verticală 2:1. Axa verticală este axa de simetrie pentru , stema României și . font Times New Român, corp 24 ● -font Times New Român, corp 36. Marca are forma prezentată în figură următoare: NOTĂ: Marca este
LEGE nr. 245 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformitatii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141922_a_143251]
-
după executarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde: a) memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente de utilizare, prelucrarea datelor (software folosit, metoda de compensare a rețelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obținute și altele asemenea; ... b) schema dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilității (schița vizelor); ... c) schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor); ... d) fișiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146644_a_147973]
-
după executarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde: a) memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente de utilizare, prelucrarea datelor (software folosit, metoda de compensare a rețelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obținute și altele asemenea; ... b) schema dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilității (schița vizelor); ... c) schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor); ... d) fișiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146632_a_147961]
-
semantice Având numai denotat nu și sens, substantivele proprii doar denumesc obiectele, în timp ce substantivele comune le și descriu: moșneag = om + caracteristica vârstei miner = om + caracteristica profesiunii casă = obiect + caracteristica finalității tren = obiect + caracteristica finalității Substantivele proprii pot fi interpretate ca elipse: elipsa numelui clasei din care s-au detașat și a verbului exprimând actul denumirii: Mircea = un student/frate/prieten etc. care se numește Mircea; Bucegi = munții care se numesc Bucegi; Dunărea = fluviul care se numește Dunărea ș.a.m.d. De
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Având numai denotat nu și sens, substantivele proprii doar denumesc obiectele, în timp ce substantivele comune le și descriu: moșneag = om + caracteristica vârstei miner = om + caracteristica profesiunii casă = obiect + caracteristica finalității tren = obiect + caracteristica finalității Substantivele proprii pot fi interpretate ca elipse: elipsa numelui clasei din care s-au detașat și a verbului exprimând actul denumirii: Mircea = un student/frate/prieten etc. care se numește Mircea; Bucegi = munții care se numesc Bucegi; Dunărea = fluviul care se numește Dunărea ș.a.m.d. De altfel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de tranzitivitatea verbului în care își are originea, construcția sa - mediată de întreaga sintagmă - este reprezentată de funcția sintactică de subiect: Rămâne de văzut cine vine. Mai rămâne de venit Tudor. Este greu de stabilit ordinea/cine este primul. * Prin elipsă, supinul dezvoltă o variantă de enunțuri situaționale, a căror autonomie este asigurată de complementaritatea cu dimensiunile (temporală, spațială) situației de comunicare, prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o situație. Statutul diferit al celor doi termeni este dovedit și de reacția lor la categoria intensității: adverbul probabil este incompatibil cu sensurile gramaticale ale acestei categorii; nu se poate spune: „Foarte probabil/mai probabil că va pleca.” decât admițând elipsa verbului a fi, adică admițând că e vorba de enunțul al doilea: „E probabil că va pleca.” Iar în această situație, poziția adverbului nu e diferită de a altor termeni care constituie, aparent, singuri predicatul unei propoziții, dar numai datorită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului a fi, adică admițând că e vorba de enunțul al doilea: „E probabil că va pleca.” Iar în această situație, poziția adverbului nu e diferită de a altor termeni care constituie, aparent, singuri predicatul unei propoziții, dar numai datorită elipsei sau subînțelegerii verbului copulativ, componentul care poartă atributele semanticii gramaticale a predicației: „Ea un înger ce se roagă - El un demon ce visează;/ Ea o inimă de aur - El un suflet apostat.” (M.Eminescu, I, p. 50), „Bine c-ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul r, litera r). Nu-mi place treiul (cifra 3) acesta. Prin articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
loc. prepoz.) Articolul posesiv-genitival2 substantivizează, prin substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul poate fi „ipotizat”, nu subînțeles: să se ducă, să întârzie, să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul poate fi „ipotizat”, nu subînțeles: să se ducă, să întârzie, să meargă etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea era un minimum de Otilia.” (G. Călinescu, C.O., 303), „Vine oricând îl chemi.” • conjuncții și locuțiuni conjuncționale: cum, de cum, în timp (vreme) ce, pe când, îndată ce, imediat ce, până ce, până să, înainte să, câtă vreme, cât timp, până (rezultând, prin elipsă, din sintagma până când): „Câtă vreme n-a venit, / M-am uitat cu dor în zare.” (T. Arghezi, 9) Cu excepția conjuncției cum și a locuțiunilor conjuncționale pe când, în timp (vreme) ce, câtă vreme, cât timp, după ce, toate celelalte sunt mărci distinctive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurale" 1. Circumstanțialul de mod real Circumstanțialul de mod al calității a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Dinții îi sclipeau printre buze a cruzime”. (L. Fulga, 14), „Ce e val ca valul trece.” (M. Eminescu, I, 196) • substantiv întrebuințat, prin elipsă, adverbial: „Când se întoarse Vasile, prin fereastra din față lumina dimineții curgea gârlă, făcând o punte alburie cu un capăt înfipt în sobă.” (P. Dan, 10) • forme verbale-nominale: „A vorbi de viața sentimentală a lui Chopin fără a scoate un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
partea finală a vol.II, sub titlul general Fenomene și procedee sintactice comune frazei și propoziției, mai multe categorii de structuri, între care și Cuvintele și construcțiile incidente (pp. 422-427)62 ÎÎn noua ediția a Gramaticii Academiei, aceste fenomene (anacolutul, elipsa etc.) sunt luate în discuție în capitolul Structuri sintactice deviante, din partea a doua, Organizarea discursivă, consacrată diferitelor aspecte ale discursului; între aceste fenomene sunt integrate și construcțiile incidente, în subcapitolul Construcții incidente vol.II, pp.738-742), precum și, parțial, în Tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din păcate, mai mult decât să-l pună pe om la adăpost față de vacarmul său lăuntric." (A.Pleșu, Minima moralia) (Ibidem, p.498) Este adevărat că atât elementele incidente (sau fenomenul incidenței), cât și celelalte categorii luate aici în discuție (elipsa, repetiția, anacolutul) au un element comun: poartă marca afectivității și spontaneității subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spontaneității subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta, există deosebiri esențiale: a. Fiecare din „fenomenele” sintactice: elipsă, anacolut, repetiție își au natura în ele înseși; identitatea lor funcțională este fixată de structura lor: Pe brumă desculț și pe rouă încălțat. șelipsaț Încet, încet, vara s-a dat la brazdă.” șrepetițieț Cuvintele și construcțiile incidente au această identitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
124. 21, 22. art. Nume și verb, p. 426. 23. Categoria subiectivelor circumstanțiale este discutată de Șt. Popescu, Contribuții la cunoașterea propozițiilor subiective, LL, nr. 11 (1966), pp. 351-374, și Ecat. Teodorescu, Propoziția subiectivă, pp. 91-92. 24. În legătură cu conceptul de elipsă, vezi S. Pușcariu, lucr. cit., p. 125. 25. Cf. Ecat. Teodorescu, În problema structurii părților de propoziție, LR, XXVIII (1970), nr. 2, pp. 126-127. 26, 27. Ecaterina Teodorescu, în Propoziția subiectivă, p. 8, nota 8 ș.u. RELAȚII DE DEPENDENȚĂtc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]