931 matches
-
resimțite pe deplin accentele dadaiste, se pun bazele pictopoeziei "inventate de Victor Brauner & Ilarie Voronca", se vorbește despre "secolul-sinteză", despre simultaneitate și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
nervi succesul unor intelectuali? Te scoate din minți priza pe care-o au la public? Simplu: respectivii apelează la recuzita fascistă! Au îndrăznit câțiva cercetători să scrie un raport necruțător la adresa comunismului din România? Nici o problemă: sunt fasciști, ba și elitiști pe deasupra! Tocmai de aceea, poate c-a sosit momentul să le reamintim că se află în eroare. Nu numai c-au greșit epoca - au greșit și eticheta. Pentru astfel de indivizi, părerile trebuie sancționate administrativ, iar libertatea de gândire sufocată
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
electrice, scântei, incendii sau chiar moartea celor vizați (de pildă, povestește un personaj, deprimarea din cărțile lui Kafka, accentuată de un receptor malefic care nici nu e nevoie să fie de față, împinge adversarul- țintă la sinucidere). Deși această zestre „elitistă” este folosită de fondatorul Societății, Luca Campelli, patronul unui anticariat din Copenhaga („Libri di Luca”), spre binele umanității, cititorul nu poate exclude reversul monedei, ca de pildă abuzul unor lideri mai recenți sau contemporani ai unor națiuni, care, prin iscusite
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
presei... ...și multe prostii în ea. Cronicarul a încercat să vină în întâmpinarea vocilor care s-au plâns că scrie prea des despre reviste săptămânale că Lettre internaționale, Dilemă veche, Dilemateca, Idei în dialog, Observator cultural, Vatra și altele, la fel de elitiste, că se ocupă de interviuri cu personalități, și că ignoră posibilitățile nesfârșite ale navigării electronice. De aceea a intrat pe ușă elecronică de la ziare.ro, unde toată presa românească e înșirata într-o ordine alfabetică înșelător cuminte. Parcurgând numele publicațiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
de intelectuali a căror supremă izbândă e tinicheaua pe care le-a agățat-o în piept Ion Iliescu în chip de medalie. Curioasă specie: pe de-o parte, scriu la presa culturală de opoziție ("22", "România literară", "Observator cultural") sau "elitistă" ("Dilema", "Secolul 21", "Lettre internationale" etc), pe de alta sunt de-un stângism înfiorător, numărând pe degete și jubilând la extinderea în Europa a păguboasei social-democrații. Destui dintre ei au ajuns să-și convertească vocația de turnători refulați în vocație
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este un maestru, ci un asistent social, spune eseistul francez. La remarca redactorului că, într-o școală elitistă, Camus, orfan și sărac, n-ar fi avut nici o șansă, Finkielkraut răspunde că tocmai nivelul ridicat al cunoștințelor elevului Camus l-a obligat pe faimosul lui profesor, M.Germain, să-i acorde o atenție pe care n-o putea acorda
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
oameni care mi-au trecut prin casă, eu am putut să-i mulțumesc doar unuia singur (și pot spune că am avut noroc). Când am înțeles aceasta, am renunțat și la restul: la afacerea de servicii informatice, la clubul (restrâns, elitist) de literatură pe care vroiam să-l țin în apartament, la viitorul meu literar în limba română etc. Singurul lucru la care mă puteam gândi era să plec cât mai repede. Mi-am vândut apartamentul în viteză, pierzând față de banii
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
oprimat intelectualul pretutindeni? Și la noi, mai mult decît oriunde, această mentalitate e menită să aibă rezultate funeste.ș...ț Un intelectual aservit este un intelectual steril. Spiritul refuză asemenea dominații brutale." Am să vă vorbesc astăzi despre un spectacol elitist: Anatomie. Titus. Căderea Romei după piesa lui Heiner Müller, piesă tradusă și pusă, cred, în premieră la noi. Un spectacol ce-l conduce pe regizorul Alexandru Darie, realizatorul lui, cu toate imperfecțiunile, într-o altă fază a creației. Un spectacol
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
economică și socială a Banatului a făcut ca și lumea să trăiască ceva mai bine, iar banii câștigați mai ușor să fie și mai mulți, ceea ce a permis dezvoltarea clasei de mijloc. Acest lucru a dus ca, de la acele baluri elitiste, care au continuat și spre care tindea clasa mijlocie, să apară și baluri mai obișnuite, care, în secolul al XIX-lea, se țineau în diverse restaurante. Tot atunci au apărut și mai multe „asociații de cântări și muzică sau de
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
sunt de părere însă că publicul trebuie ajutat și încurajat să acceadă la adevăratele valori, facilitându-i-se accesul la informația corectă, eliminând din calea sa piedicile false, inutile. Din creația dvs., m-aș opri la un punct incandescent: Manifestele elitiste. Dintre aceste lucrări, Manifest elitist 3 a avut un puternic impact în mediul cultural-artistic românesc și nu numai. Elita, percepută și asumată ca „stare a spiritului” constituie o redimensionare inovatoare a interpretării conceptului. Cred că elita este indispensabilă. Elita încearcă
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
publicul trebuie ajutat și încurajat să acceadă la adevăratele valori, facilitându-i-se accesul la informația corectă, eliminând din calea sa piedicile false, inutile. Din creația dvs., m-aș opri la un punct incandescent: Manifestele elitiste. Dintre aceste lucrări, Manifest elitist 3 a avut un puternic impact în mediul cultural-artistic românesc și nu numai. Elita, percepută și asumată ca „stare a spiritului” constituie o redimensionare inovatoare a interpretării conceptului. Cred că elita este indispensabilă. Elita încearcă să urnească lucrurile care stau
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
categorii cu care suntem obișnuiți să cântărim dihotomic ori în nuanțe de gri-uri unde orice valoare de adevăr între 0 și 1 este plauzibilă. În ceea ce privește cele trei Manifeste, ele sunt foarte diferite și în același timp perfect convergente. Manifest elitist 1 este o lucrare multimedia (care poate fi auzit și ca o piesă de muzică electroacustică în sine) cu rol de „pilot” al ciclului, purtând un mesaj multidirecț ional (informațional, estetic, filosofic). Manifest elitist 2 este o „muzică pură”, o
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
în același timp perfect convergente. Manifest elitist 1 este o lucrare multimedia (care poate fi auzit și ca o piesă de muzică electroacustică în sine) cu rol de „pilot” al ciclului, purtând un mesaj multidirecț ional (informațional, estetic, filosofic). Manifest elitist 2 este o „muzică pură”, o piesă camerală foarte scurtă oferită ansamblului elvețian „ensemble für neue musik - zürich” în urma unei comenzi. Manifest elitist 3 este în primul rând o „luare de atitudine” etică și estetică pe care am considerat- o
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
în sine) cu rol de „pilot” al ciclului, purtând un mesaj multidirecț ional (informațional, estetic, filosofic). Manifest elitist 2 este o „muzică pură”, o piesă camerală foarte scurtă oferită ansamblului elvețian „ensemble für neue musik - zürich” în urma unei comenzi. Manifest elitist 3 este în primul rând o „luare de atitudine” etică și estetică pe care am considerat- o imperios necesară și clarificatoare pentru modul meu de a gândi, de a crea și a acționa. Credeți în nevoia de modele? Nu am
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
de cărțile-spectacol, care, pe de o parte, îmbină caracteristicile volumului tipografic de serie cu cele ale produsului manufacturier unicat, iar, pe de alta, prelungesc textul literar într-o formă desenată/grafică inseparabilă de acesta. Aflate la granița preferințelor de lectură elitiste și populare, cărțile-spectacol își îndeplinesc eficient misiunea de (auto)legitimare culturală socio-estetică. Ele ajung obiecte bibliofile, iar tirajele lor se epuizează rapid, spre bucuria colecționarilor, dar și a publicului de rînd. Dintre exemplele cunoscute, s-ar evidenția: cartea de poezie
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
despre astfel de orori dacă vreo doisprezece la sută dintre români n-ar fi croiți după chipul și imaginea celor care, la Piatra-Neamț, folosesc drept argument politic bulanul milițist ori șișul lui Jack Spintecătorul. Dar încă mai trist e că elitista societate civilă românească a tăcut și continuă să tacă mâlc. Obișnuiți să protesteze la cel mai anemic strănut al cine știe cărui politruc rătăcit de cârd, nici unul dintre autointitulații "directori de conștiință" n-au părut să observe că prin agresarea lui Mircea
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
o variantă a stilului junimist”. Ambiția ieșită din ordinar a Maiorescului, pornind de la o precocitate „aproape maladivă”, „mizează doar pe forța intelectului și de aceea intră de tînăr în masonerie, adică în forma de organizare umană care îi împacă propensiunea elitistă cu refuzul oricărei transcendențe”. Fișa umană a lui Caragiale e de tot întunecată: „Unicul ideal pentru care acest scriitor a crezut că merită să se sacrifice l-a reprezentat propria-i artă”. Despovărat de obligația unei expuneri pedante a materiei
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
și-a făcut datoria, și-a plătit factura proastei guvernări din 2007 și 2008 în 2009 și 2010, dar nu mai putem susține, nu mai putem suporta și lipsa de decizii la nivel european, pentru că degeaba se formează un club elitist al celor din zona Euro, că economia României este foarte legată de ce se întâmplă în zona Euro. Ei nu pot face abstracție că statele non-Euro sunt profund afectate de indeciziile din zona Euro", a punctat Băsescu. El a mai precizat
Traian Băsescu: Toate analizele arată că ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3% () [Corola-journal/Journalistic/52661_a_53986]
-
o art de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul, totul în numele unei arte văzute ca ultima salvare din ghearele decadentismului tehnico-științific. Un exemplu concludent din proximitatea lui Proust este „confreria aristocratelor”, un cerc elitist cu înclinații artistice alcătuit din prințesele Anna de Noailles (n. Brâncoveanu), Hélène Caraman- Chimay, Winnaretta Singer-Polignac și fiica unui mare industriaș, Augustine (Toche) Bulteau. În mână cu „biblia” lui Péladan, L’Art idéaliste et mystique (1894), acestea reinventau o mistică
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
sensuri ale acestui mereu prea larg concept care e cultura pe cele care trimit la o serie de practici și discursuri sociale rezultate în urma unor cristalizări infinite, fie pe cele care răsfață cultura cu evantaie rafinate, la limită chiar ușor elitiste. Mai trebuie doar adăugat un mic amendament: includerea nivelului personal (în strategia de scriitură a cărții) în oricare dintre acești vectori semantici ai culturii. Astfel, putem spune că există un beneficiu de conștientizare și cunoaștere a morții ca fenomen universal
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
În ciuda faptului că M. H. Simionescu a avut câteva funcții publice în epocă, autorul și cărțile lui au fost incomode regimului. În primul rând, datorită faptului că scriitorul a întreținut o prietenie durabilă cu ceilalți târgovișteni, iar manifestarea unui grup (elitist, alternativ și/sau opozițional) era periculoasă pentru ideologia oficială (acesta e și cazul mișcării onirice din anii 1960-1970). În al doilea rând, pentru că scrierile autorului refuză să fie militantiste conform cu ideologia îndoctrinată a vremii ori ancorate în "realitatea" trecutului sau
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
de evocarea câtorva episoade care, în trecut, i-au așezat pe protagoniști pe baricade adverse). Nu sunt pe deplin convins că un intelectual precum Andrei Cornea poate fi privit doar prin prisma disprețuitoare a "țârconvnicului ideologic fără strană politică", a "elitistului", a celui "cotropit de instincte de comisar politic", culminând cu spectaculoasa concluzie că traducătorul lui Plotin și Platon ar fi "un om cumplit de netrăit". Pot înțelege furiile lui Dorin, pot înțelege motivele pentru care se simte - și adeseori chiar
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
a premiselor de lucru. În aceste condiții surpriza e încă efectivă, dar într-un registru familiar. Talentul se manifestă parcă nu plenar, ci într-un cadru privat, civilizat, precaut, păstrând tabieturile din vremea când era doar un hobby (chiar și elitist), în rând cu construcția instrumentelor muzicale. Să nu exagerăm însă: Paolo Maurensig scrie foarte bine, foarte matur, chiar și fără a opta, el însuși, pentru vreo halucinantă Variantă Lüneburg. Paolo Maurensig, Varianta Lüneburg, trad. Florin Galiș, col. "Romanul secolului XXI
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
lui Birlic, Giugaru, Beligan, Marcel Anghelescu, Victor Rebengiuc, Octavian Cotescu și replicile celebre din dramatizările și ecranizările pieselor și momentelor), dar al cărui nume este privit cu ostilitate, dispreț sau, în cel mai fericit caz, condescendență, în anumite cercuri (pretins) elitiste ori doar intens politizate. Prin studiile cuprinse în volumul Clanul Caragiale, profesorul clujean Ion Vartic încearcă să arunce o privire lucidă, netributară ideilor de-a gata și prejudecăților istorice asupra operei celui mai nedreptățit (de unii exegeți sau doar formatori
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
mică parte din cheltuielile, prin definiție, mari. Problema este că în România, din diverse cauze (un sistem de difuzare viciat, un parc de săli catastrofal, o piață televizistică săracă) nici un film autohton, indiferent dacă e bun sau prost, populist sau elitist, scump sau ieftin, nu are nici o șansă, din start, să-și acopere, din încasări, cheltuielile de producție. În aceste condiții, atîta vreme cît se dovedește incapabil să intre într-un circuit real de distribuție internațională, ca un produs viabil și
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]