994 matches
-
mai dreaptă apreciere a cărții lui Zanne, ci fac și aprecieri asupra ei. B. Delavrancea, după ce îi trimite pe cei care se îndoiesc de importanța proverbelor, la lucrări semnate de Le Roux de Lincy, Charles Nodier, C. de Méry, remarcă elogios modul sistematic în care a fost structurată lucrarea, operă a unui inginer filolog: "Ce rod matur, binevenit când instrucțiunea științifică se aliază cu o instrucție literară deschizătoare de orizonturi largi, cum se întâmplă în cazul de față!" Nicolae Petrașcu, director
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
436 pag. Stilistica de tabloid și sărăcia conștiinței artistice fac din Portrete fără ramă o carte de ocolit. Aș fi trecut- o și eu cu vederea dacă n-aș fi citit în câteva reviste altminteri sobre o serie de articole elogioase (e drept că printre semnatarii lor nu se numărau critici de prim-plan). Probabil că la această atitudine deferentă a contribuit decisiv numele (și renumele) autorului, Danilov fiind unul dintre poeții semnificativi ai generației optzeci. Mi se pare că tocmai
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
de apariție în Italia (Aìsara Edizioni, 2012). Prozele sale au fost publicate în numeroase reviste și antologii din România, Ungaria, Polonia, Croația, Franța, Germania, Marea Britanie, S.U.A. etc. Cea mai recentă apariție, în Best European Fiction 2011 (S.U.A.), a atras semnalări elogioase în publicații importante precum The New York Times sau The Guardian. Trecutul lui Bruno Matei, marionetist născut în România, avînd însă origini italiene, este o enigmă pentru el însuși. În urma unui accident, despre care nu știe prea multe, două decenii din propria viață
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
literară, s-a putut negreșit și din pricina celor treizeci de mii de lei". "Nedreaptă judecată", consideră pe bună dreptate alcătuitorii ediției de care ne ocupăm, între care eminentul Niculae Gheran. Întrucît E.Lovinescu a fost primul critic care a scris elogios despre Ion și la fel de favorabil despre Pădurea spînzuraților, de fapt l-a introdus pe Liviu Rebreanu în literatură pe o poziție înaltă, fără a-și modifica vreodată sancțiunea ultrafavorabilă, în pofida unei mai mult decît certe dezamăgiri intime. La care, în
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
de cameră , Muzicii corale, Muzicii vocale , Muzicii de film fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în concerte publice de instituțiile profesioniste de concerte și spectacole din țară și din străinătate, bucurându-se pretutindeni de elogioase aprecieri din partea presei de profil și publicului iubitor al marei și adevăratei muzici. În ampla sa activitate, un loc special îl ocupă excepționalele articole, studii, eseuri, cronici, publicate în diverse reviste de specialitate din țară și de peste hotare, sutele de
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
care e vorba cu precădere de fibra autoarei și mai puțin de stofa celor pe care i-a avut în față. Dacă sărim peste prefața encomiastă a lui Vitalie Ciobanu, care îi face un deserviciu Ioanei Revnic printr-un zel elogios care stîrnește în cititor, drept compensație instinctivă, o reacție de antipatie la atîtea laude preliminare, atunci plusurile și minusurile volumului atîrnă de prestația fiecăruia dintre scriitori. Surprinde însă neplăcut addenda care reproduce în finalul volumului întrebările adresate lui Grigore Vieru
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
Helsinki, Darmstadt, Edinbourg. Și astfel cărți ale sale au fost recenzate în publicații precum Folklore. Rivista di tradizioni popolari (Napoli), Jarbuch für Volkaliedforschung (Berlin), Folklore (Londra), Narodnaia tvorcisti ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
severități dublate de modestie, ambele duse la extrem.” (p.18) Scriitorii care validează Geografia literaturii par abandonați de comentariul curent. Cu Hogaș nu se întâmplă așa. Dacă recitim istoriile literare, panoramele critice, vom observa că nu este uitat. Se ocupă elogios de Hogaș nu doar „bătrânii” criticii, de la G. Călinescu la Constantin Ciopraga, ci și cei din preajma noastră. Mihai Zamfir, în a sa Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (Cartea Românească, 2011) îi consacră un capitol cu laude mari: „Hogaș
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
cazuisticii convenționale. Nu poți sugera măreția unor oameni privindu-i cu ochiul placid al specialistului. În acest fel le-aș fi redus portretele la traseul unei biografii ceva mai dureroase, dar aflate încă în matca normalității. I-aș fi zugrăvit elogios, dar i-aș fi lăsat în condiție firească. Cînd de fapt oamenii aceștia trecuseră în altă condiție și depășiseră un prag, iar cine depășește un prag se cheamă că este eliminat. Latinescul elimino-are surprinde tocmai trecerea peste pragul (limen) preschimbat
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
din păcate, adevărul a ieșit la iveală). În încheierea fragmentelor sale despre personalitatea și locul lui Gh. Grigurcu în literatura română contemporană, Laszlo Alexandru scrie: " Dacă i-aș fi dușman de moarte și aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre el, aș spune că Gheorghe Grigurcu este răul cel mai necesar al literaturii române contemporane. Dacă i-aș fi prieten de-o viață și aș fi constrîns să fac o afirmație supărătoare despre el, aș spune că, deși scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
coroane de flori, la 141 de ani de la moartea lui Avram Iancu, Traian Băsescu a fost huiduit de un grup de persoane. Președintelui i s-a strigat "Demisia", "Rușine", "Jos Băsescu". De asemenea, Băsescu a avut ocazia și de mesaje elogioase printre care "Să trăiască Traian Băsescu". La situația creată, Băsescu a declarat că "asta este societatea". De asemenea, la un moment dat, spre Traian Băsescu s-ar fi aruncat chiar și cu o bucată. Acest gest nu pare a fi
Vadim, despre huiduieli: Băsescu e perceput ca o slugă a bozgorilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35318_a_36643]
-
personale, dovadă, de pildă, textele despre cărțile lui Paul Goma și Doina Jela, doi intelectuali pe care, dată fiind distanța pe care a luat-o față de opiniile lor, politologul român ar fi putut foarte bine să-i Ťpedepseacăť, neselectînd fragmentele elogioase în care Monica Lovinescu vorbește despre ei. Și totuși, Vladimir Tismăneanu nu a amestecat politologia cu psihologia, ci a operat selecția în numele unei lăudabile imparțialități istorice. Cu alte cuvinte, cînd Vladimir Tismăneanu redă opiniile Monicăi Lovinescu, pe cele proprii le
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
Constantin Cubleșan afirmă: "Eminescu n-a fost elev al școlii blăjene, iar cele cernăuțene nu au avut profil teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de Dumitru Micu, relevând: "Recitită astfel, întreaga operă eminesciană, prin grila gândului poetic ce îmbracă în imagini o lume întreagă, Dumitru Micu demonstrează faptul că Eminescu a creat în totul idei
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
mare lucru ori chiar nimic. Un detaliu își are, totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani, atitudinea ostilă? Greu de crezut, dacă mă gândesc la ultima din însemnările
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
publică, fără nici un fel de sprijin din țară, la cea mai importantă editură francofonă de pe continentul american (Boréal, din Montréal), un roman a cărui acțiune se petrece în Dobrogea. Mai mult decât atât, cartea s-a bucurat deja de cronici elogioase în presa canadiană, autoarea a fost invitata postului Radio Canada, iar romanul Terre salée a fost prezentat la standul Québec-ului, la ediția din acest an a Salonului Cărții de la Paris. Se pare că, în țară, editura Humanitas a achiziționat deja
Tragedia antică reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10192_a_11517]
-
despre d-sa "pagini odioase", voind noi a impune un "canon depășit" (din care, se subînțelege, d-sa a fost exclus), a spune acestea și altele nu corespunde cîtuși de puțin adevărului. Din fericire, faptul e verificabil. Aproape toate recenziile elogioase despre dl George la care d-sa se referă în interviu au apărut în România literară, de la ale lui N. Manolescu cînd prozatorul a debutat acum peste treizeci de ani la ale Luminiței Marcu, nu demult. Supărarea dlui George e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
Colegiului Nouă Europa, figură marcanta în domeniu, recunoscută aici, dar și pe plan internațional. Domnia sa a stat de vorbă cu scriitorul francez și a avut amabilitatea să împărtășească acest dialog cu cititorii României literare. Prima Dvs. carte a fost primită elogios cu o unanimitate uimitoare pentru oricine a urmărit spațiul literar francez în ultimele decenii. Atât cititorii, cât și criticii au remarcat calitatea excepțională a stilului Dvs. Îmi imaginez că o asemenea performanță nu se naște întâmplător, că este rezultatul unor
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Cartea a apărut o dată cu la rentrée littéraire, de ziua lui Bernard. Dominique, care nu știa nimic, a văzut-o într-o librărie, a recunoscut numele, a cumpărat-o, a citit-o și a scris fără să fie montat de cronicile elogioase care au apărut mai tarziu. A făcut-o natural. Trebuie spus că, în genul acesta de familie, complimentele nu intră în tradiția bunelor maniere. Totuși când Court serpent a primit premiul pentru român al Academiei Franceze, atunci bunele maniere familiale
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Personalitate extrem de interesantă a vieții culturale și duhovnicești din țara noastră, slujitor al Bisericii Ortodoxe în cadrul Parohiei din Jimbolia mai bine de un deceniu, Mihail Avramescu (1909-1984) a revenit, după anul 1990, în atenție cu câteva volume, însoțite de aprecierile elogioase ale lui Alexandru Paleologu sau Andrei Pleșu. Juriul care va decerna acest premiu în luna ianuarie a anului în curs are următoarea componență: Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Kaba Gabor, primarul orașului Jimbolia, și scriitorii Șerban Foarță, Petre Stoica
Agenda2006-02-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284618_a_285947]
-
care mi-ai recomandat să-i trimit cartea. Încă de atunci era foarte bolnav. Totuși, a venit la prima lansare a cărții mele, în localul oferit de l'Harmattan. Am fost profund mișcată cînd mi-a trimis cîteva rînduri foarte elogioase. Era un om de o mare modestie; era implicat "în viață", dacă pot să spun așa. Nu era cărturarul rece, care rămîne în turnul lui de fildeș. Avea o curiozitate vie pentru cea mai mică întîmplare din domeniul care-l
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
critice pe care le-a generat publicarea sa și cu aprecierile personale ale autorului. Firul povestirii se întrerupe pentru o bună bucată de vreme, memorialistul Ștefan Cazimir cedând cuvântul criticului și istoricului literar Ștefan Cazimir. În ciuda aprecierilor uneori exagerat de elogioase la adresa propriilor volume, scriitorul creează prezentări inteligente și seducătoare, care pot fi privite ca excelente exerciții de marketing cultural. Cariera politică a lui Ștefan Cazimir este analizată dintr-o perspectivă oarecum neașteptată: înființarea Partidului Liber-Schimbist apare mai mult ca un
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
treia a unuia dintre Festivalurile cele mai rîvnite, Festivalul de la Edinburgh, a fost sub semnul lui Faust al lui Silviu Purcărete și al lui Mefisto-Ofelia Popii. S-a comentat în toate felurile, dar tonul predominant a fost mai mult decît elogios. Peste tot se auzea vorbindu-se despre Faust. Numărul celor ce se înscriau pe listele de așteptare la un bilet în plus a crescut de la o zi la alta. Discuția deschisă, cu public, susținută de Siviu Purcărete în maiestosul sediu
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea fi imputate drept imprudențe. Virgil Ierunca a preferat a greși prin încredere decît prin mefiență. La rigoare, i-am putea reproșa acum ceea ce își reproșează, după toate probabilitățile, el însuși: încrederea excesivă în numele unor adaptabili
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut în Gazeta de Moldavia, din 5 februarie 1853, în care scria: ,Romanul încă nu este cunoscut în literatura noastră, decât prin traduceri. Mai multe romansuri, bune și rele, avurăm
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Deoarece se probează astfel cîmpul de tensiune dialectică rămas intact, id est vitalitatea creației "acestui om de gust, de o rară suplețe în gîndire și în scriitură". Tăcerea dar și utilizarea univocă a unor formule ale clasării , fie și monoton elogioase, l-ar fi dezavantajat deopotrivă. Nu doar programatic ci și prin consecvența actului literar de-o anume substanță, Mihail Sebastian a pus accentul pe conceptul de viață, implicînd prezența, concretul, imediatul trăirii, suflul necurmatei deveniri, inconceptibile în lipsa diversității și a
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]