2,028 matches
-
și incorectă. Este inexactă fiindcă limbajul nu este numai "între mine și mine și între mine și ceilalți", întrucât omul poate să se adreseze și obiectelor (fetița-păpușii, credinciosul-icoanei etc.) și animalelor (de exemplu, câinelui sau calului)107. Condiția este ca emițătorul să spere să primească un răspuns. Și este incorectă pentru că funcția generală de comunicare este doar una dintre cele nouă funcții generale ale limbajului, așa încât ea n-are cum să acapareze întreaga definiție. De aceea, noi am propus drept definiție
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
despre persoane care, din diferite motive, de exemplu după extirparea unei tumori de pe corzile vocale 139, au pierdut capacitatea generatoare a glotei și, drept consecință, au ajuns în imposibilitatea de a emite sunete. ▪ Cea mai frecventă soluție este implantarea unui emițător fixat la nivelul gâtului, însă rezultatul produce mult disconfort. În primul rând că "noua voce" este, de obicei, hârâită, dizgrațioasă. În al doilea rând, emițătorul produce și sunete involuntate, uneori în momente nepotrivite. Nu în ultimul rând, protezarea aceasta este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
au ajuns în imposibilitatea de a emite sunete. ▪ Cea mai frecventă soluție este implantarea unui emițător fixat la nivelul gâtului, însă rezultatul produce mult disconfort. În primul rând că "noua voce" este, de obicei, hârâită, dizgrațioasă. În al doilea rând, emițătorul produce și sunete involuntate, uneori în momente nepotrivite. Nu în ultimul rând, protezarea aceasta este vizibilă pentru toți cei din jur. ▪ O a doua soluție este rezolvarea cazului prin exerciții logopedice cu ajutorul cărora se reconstruiește coarda vocală lezată (eventual extirpată
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
primi o misiune de o asemenea importanță, dublată de credința în cimentarea cuplului deoarece bărbatul legitim putea recurge la serviciile unei "parașute" necunoscute de ea; (b) jena că manevra ar putea fi remarcată de colegi sau și mai rău de emițătorul semnalului acustic (de orice natură) ce urma a fi captat; (c) teama că "obiectivul" s-ar putea deplasa în mod premeditat sau nu, oricum cu intenții dușmănoase în timpul activității de producere a enunțurilor susceptibile de a confirma denunțurile venite din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a stabilit; profesorul nu trebuie să devină în timpul orei doar un tehnician, ci el trebuie să manifeste atitudini (de aprobare, de dezaprobare, de entuziasm, de condamnare etc.) față de realitățile din agricultura țării. Profesorul nu trebuie să fie doar un emițător de informații, ci un om care trăiește profund realitățile pe care le explică elevilor, el trebuie “ să ardă ca o lumânare, să lumineze și să încălzească sufletele elevilor”, așa cum susținea Ștefan Bârsănescu, asigurând în acest fel formarea de convingeri și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
singurătății", gravată cu "crini dureroși", în sunet de "trâmbițe melancolice" etc. etc. Într-un mod încă și mai evident față de cărțile precedente, pe parcursul acestui op se privilegiază tratarea acelor motive lirice care dau relief relației dintre poezie/ cuvânt și poet/emițător, o relație pe care se bazează o întreagă tradiție artistică. Și aici, prin urmare, Nicolae Panaite își asumă perfect nonșalant riscul operării cu functori lirici imediat recognoscibili, preferând să rămână fidel modelului modernist, recunoscut de altfel în elementele de paratext
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Elveției, și a antrenat strămutarea a 1,2 milioane de persoane. Un alt boom se situează în domeniul automobilelor. Cu o producție de aproape trei milioane de autoturisme personale pe an, plus cele aduse din import, China a devenit principalul emițător de gaze cu efect de seră și a contribuit semnificativ la creșterea prețului petrolului. Apoi, în China se consumă 40% din producția mondială de cărbune, 25% din cea de oțel și nichel și 19% din cea de aluminiu. Este țara
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pierde, totul se transformă, totul se recondiționează, totul devine până când ajunge adaptabil noii realități create. Ana Blandiana promovează un nou tip de realitate, realizând un nou tip de comunicare, în care relația eu ceilalți devine relația eu eu. Ea este emițătorul și tot ea este receptorul propriei realități (nu acest lucru se întâmplă, oare, în cazul oricărei poezii?), pe care o modelează astfel încât să fie receptată din prisma propriilor ochi. "Convingerea fiecăruia că toți ceilalți îl vom înșela și că, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
literei. Deconstrucția, văzută ca reconstrucție devine, mai mult decât un procedeu intrinsec al unei poetici neomoderniste, un mod de a comunica prin poezie. Cu alte cuvinte, acest mod de a transmite realități către un receptor care poate fi același cu emițătorul sau care poate fi un altul, creat în mintea autorului de text beletristic sau chiar el însuși existent în lumea reală, este un nou procedeu de comunicare (absolută) desprinsă de contingent. Cu alte cuvinte, noua poetică promovată de Ana Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
limbajului obișnuit, limbajul poetic se identifică în totalitate cu poezia însăși, tocmai prin această suspendare a alterității. "Nu este chiar o chestiune naivă de a ști de ce limbajul poetic se comportă ca și cum n-ar urmări să asigure trecerea mesajului de la emițător la receptor, ci s-o împiedice. Ce fel de comunicare este aceea care încalcă nu doar regulile capabile de a-i garanta o eficiență maximă, dar chiar și pe acelea care i-ar permite minima realizare a scopului ei fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
având ca obiect limba textului"3. Identificarea acestuia cu poezia însăși vine dintr-o suspendare a alterității: "Nu este chiar o chestiune naivă de a ști de ce limbajul poetic se comportă ca și cum n-ar urmări să asigure trecerea mesajului de la emițător la receptor, ci s-o împiedice. Ce fel de comunicare este aceea care încalcă nu doar regulile capabile de a-i garanta o eficiență maximă, dar chiar și pe acelea care i-ar permite minima realizare a scopului ei fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prin antrenarea a șase variabile, care reprezintă tot atâtea coordonate pentru descifrarea discursului politic. De altfel și Shannon și Weaver propuneau În 1949, dar dintr-o altă perspectivă, comportamentalistă, tot o structură hexadică pentru a descrie orice acțiune de comunicare: emițător, mesaj, receptor, cod, canal, situație. Variabila agentului acțiunii politice (numită „A”Ă este Întruchipată de promotorul sau inițiatorul acțiunii politice, care poate fi „elita decidentă”: guvernanți, instituții politice sau personalități politice, fiecare cu virtuțile și cu viciile proprii, eroi generoși
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
celui care transmite un mesaj, locul pe care și-l atribuie acesta față de "ce spune"; b) imaginea celui căruia îi este destinat discursul, locul ce-i este atribuit acestuia; c) relația care se creează pe baza celor două imagini între emițător și destinatar, construcție care, mutatis mutandis, răspunde principiului aristotelic al "adecvării" ("tò prépon"). Noțiunea are o filiație impresionantă, revendicată din ipostaze diverse: "intersubiectivitate" (Benveniste), "dialogism" (Bahtin), "intenție colectivă" (Searle), "intenționalitate reunită" (F. Jacques), "negociere" (Kerbrat-Orecchioni), ipostaze ce converg spre o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pompată” într-o logică a profitului maxim, celelalte plaje având un rol de menținere moderată a atenției între momentele de supraactivitate. Concluzie În contextul unei concurențe acerbe (mai mult de 200 de canale disponibile pe cablu), fiecare canal și fiecare emițător trebuie să înfrunte o provocare nemiloasă : captarea atenției telespectatorului care are tendința să schimbe în permanență canalul și determinarea acestuia de a sta suficient de mult pe un program pentru a recepta mesajul publicitar în întregime. Prin urmare, cine știe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la afirmații similare celor ale lui Derrida, astfel încât faptul că "discursul "circulă" trebuie luat în sens literal: înseamnă că el nu mai merge de la un punct la altul, ci că parcurge un ciclu care înglobează în mod indistinct pozițiile de emițător și de receptor, în continuare ireperabile în ele însele. [...] Circularizarea puterii, cunoașterii, discursului pune capăt oricărei localizări a instanțelor și a polilor"450 (s. a.). Această luare de poziție neagă existența vreunui centru, astfel încât în acest sens lumea devine excentrică, la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diferențele dintre ei care pot naște alte ipoteze, proiecte și înfăptuiri. Când alternanțele dintre cele două tendințe nu duc la încordări mari de idei și de opinii prea categorice, se conturează condițiile pentru alte interpretări și comunicări. Chiar și atunci când emițătorul nu mai poate interveni să repete că circa 20 de ani după 1989 Occidentul a condus mersul spre "noua modernitate". După radicalele sale schimbări, dacă nu întreg Estul, atunci cel din sud tinde să redevină prea obedient ori rezervat față de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
retorica alarmistă și fatalistă care a indus frica (nesiguranță față de viitor, de măsurile guvernului, de șomaj etc). Cuvinte ca "foamete", "catastrofă", "genocid", "hoție națională", "declin constant" au îndreptat atenția electoratului spre cel care era de obicei și în mod natural emițătorul acestui tip de discurs: Corneliu Vadim Tudor (Shafir 2010, 12; Băleanu 2001, 5). La aceasta s-a adăugat campania proprie a acestuia, cu o retorică relativ mai pașnică: România nu urma să mai fie guvernată "prin gura puștii" în cazul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
definită. O astfel de persoană î și petrece timpul reflectând, meditând, autoevaluându-și existența proprie. 3. Bariere întâmpinate de profesori în comunicare Comunicarea pedagogică presupune un transfer de informații între profesor și elev, cele două părți asumându-și succesiv rolurile de emițător și receptor. În transmiterea informațiilor roluri importante joacă înțelegerea, interpretarea, imaginația. Ele pot transforma informațiile în cunoștințe utile sau mai puțin utile. Profesorul are un rol esențial în asigurarea acestui transfer, selectând, organizând și personalizând informațiile. Tactul pedagogic va contribui
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
să susțină și să ghideze alte persoane (discuții, postare materiale, exemple de bune practici). Prezentul material este realizat în cadrul proiectului de către FORMARE STUDIA spre a folosi mentorilor voluntari în activitatea lor. Comunicarea este un proces de transfer de informații între emițător și receptor printr-un anumit canal. Ea poate fi privită din perspectiva relațiilor de comunicare dintre indivizi - comunicare interpersonală -, dar și a relațiilor din cadrul structurilor organizatorice - comunicare organizațională - care, desigur, include comunicarea dintre persoane. Procesul de comunicare poate fi: unilateral
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
comunicare intervin o serie de elemente, care, analizate, ne dau posibilitatea înțelegerii mai profunde a acestui proces. Elementele procesului de comunicare Un model complex de comunicare va include următoarele elemente, ce au roluri și poziții diferite în procesul de comunicare: emițătorul și receptorul - sunt componentele principale ale oricărei comunicări; mesajul și mijlocul de transmitere - sunt instrumente esențiale ale comunicării; codificarea, decodificarea, răspunsul și reacția inversă - sunt funcții primare ale comunicării; bruiajul - zgomotul din sistem. a. emițătorul - este sursa de informații, punctul
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
diferite în procesul de comunicare: emițătorul și receptorul - sunt componentele principale ale oricărei comunicări; mesajul și mijlocul de transmitere - sunt instrumente esențiale ale comunicării; codificarea, decodificarea, răspunsul și reacția inversă - sunt funcții primare ale comunicării; bruiajul - zgomotul din sistem. a. emițătorul - este sursa de informații, punctul de pornire, unde este generată ideea ce va fi transmisă. El alege canalul de comunicare după ce a formulat mesajul. Fiecare mesaj urmărește o finalitate care poate fi o înștiințare, o solicitare, o convingere, o motivare
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
comunicării, de care depinde atingerea rezultatului scontat; b. codificarea - reprezintă procesul de convertire a ideii într-o formă simbolică ce se poate apoi expedia. Forma simbol se exprimă prin cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înțelese atât de emițător, cât și de receptor; c. mesajul - este ideea, informația ce trebuie transmisă, care a fost codificată într-un simbol ce poate fi transmis. În general, mesajul este o combinație de imagini, sunete și cuvinte; d. canalul de comunicare - desemnează calea
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
relațiilor organizaționale; adiționale - neformale (neoficiale), care nu sunt impuse și se stabilesc pe alte baze (preferințe, interese); e. mijlocul de transmitere - este suportul mesajului, prin care urmează să fie difuzat. În general, canalele de comunicare prin care mesajul trece de la emițător la receptor sunt considerate vehiculele comunicării. Cele mai uzitate sunt: telefonul, telexul, telefaxul, poșta electronică etc.; f. decodificarea - este procesul invers al codificării, prin care receptorul interpretează mesajul, atribuind simbolurilor codificate de emițător un anumit înțeles, sens, încercând să descopere
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
de comunicare prin care mesajul trece de la emițător la receptor sunt considerate vehiculele comunicării. Cele mai uzitate sunt: telefonul, telexul, telefaxul, poșta electronică etc.; f. decodificarea - este procesul invers al codificării, prin care receptorul interpretează mesajul, atribuind simbolurilor codificate de emițător un anumit înțeles, sens, încercând să descopere ideea mesajului transmis. Uneori, receptorul conferă mesajului altă semnificație decât cea transmisă de emițător din varii motive: grad mare de abstractizare, codificare neclară, suport inadecvat, prezentare prea sofisticată pentru nivelul de înțelegere a
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
poșta electronică etc.; f. decodificarea - este procesul invers al codificării, prin care receptorul interpretează mesajul, atribuind simbolurilor codificate de emițător un anumit înțeles, sens, încercând să descopere ideea mesajului transmis. Uneori, receptorul conferă mesajului altă semnificație decât cea transmisă de emițător din varii motive: grad mare de abstractizare, codificare neclară, suport inadecvat, prezentare prea sofisticată pentru nivelul de înțelegere a receptorului; g. receptorul - este destinatarul mesajului. Cel ce primește mesajul este auditorul format din persoanele ce recepționează mesajul - manageri sau executanți
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]