1,706 matches
-
Voicu (2000), În Leș temps modernes (Mihai Dinu Gheorghiu, 2001). Paul Lendvai a fost unul din primii care au tematizat paradoxul unui antisemitism fără evrei (L’antisémitisme sans Juifs, Paris, Fayard, 1971). În România, genocidul din timpul războiului și valurile emigrațiilor successive au contribuit la dispariția comunității evreiești, făăr că antisemitismul să dispară. Eugen Ionescu era, În perioada respectivă, un critic ferm al „tinerei generații” și a reprezentanților acesteia, Între care Mircea Eliade și Emil Cioran, cu care nu s-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ticăloșilor”. Virgil Ierunca, Șerban Cristovici, Paul Barbăneagră, Monica Lovinescu, Sanda Stolojan, Lucian Bădescu, Ionel Jianu, Matei Cazacu, Matei Călinescu, Brutus Coste ș.a. consemnează la rubrica „Confluențe”, singura rubrică ce apare de la primul până la ultimul număr, activitatea literară și culturală a emigrației române, mai multe generații de intelectuali și scriitori întreținând cu talent și patriotism spiritul creator românesc. Sunt trecute în revistă publicațiile exilului, cărți și reviste, expozițiile de pictură și sculptură (inclusiv cele venite din țară), spectacole teatrale, aparițiile la televiziune
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
și reviste, expozițiile de pictură și sculptură (inclusiv cele venite din țară), spectacole teatrale, aparițiile la televiziune, filmul, congresele Societății Academice Române la Paris, tipăriturile fundațiilor culturale, activitățile cenaclurilor literare. Rubrica „Primite la redacție” înregistrează volume ale autorilor români din emigrație. Cu numărul 42-43/1979 debutează rubrica „Antologia rușinii”, ce adună fragmente de texte conjuncturale, scrise sau rostite de scriitori și oameni de cultură din țară. M.P.-C.
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
din Comisia executivă, unde îl suplinește pe Ion Ghica, fiind numit prefect al Poliției și avansat, în noul guvern, secretar de stat. În timpul Locotenenței Domnești îndeplinește funcția de director în Ministerul Dinăuntru. În exil, la Paris, face parte din conducerea emigrației. Cu N. Bălcescu și N. Golescu, semnează un Apel către români, iar împreună cu I.C. Brătianu un catehism pentru săteni. După o infructuoasă misiune politică la Istanbul, în 1857 revine în țară. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
sa de factură clasică este traversată de întrebări asupra existenței, a morții și a dumnezeirii. Într-un poem antologic, Ceramică, elaborat înaintea plecării din țară, S. dă expresie unui sentiment neliniștitor al încarcerării, simbolizat de o „pasăre de smalț”. În emigrație versurile în limba franceză adaugă o nouă coardă, cea a dorului de acasă, poetul încercând, doar exterior, fără vibrație, să asimileze experiența metafizică a unui Paul Claudel sau entuziasmul umanist al lui Saint-Exupéry. Discursul poetic străbate, adeseori, zone minore, încât
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
a mai tălmăcit, din franceză, romanul lui Georges Bataille Albastrul cerului (1996), precum și o masivă carte de memorii ale Ninei Berberova, Sublinierea îmi aparține (2000), mărturie a agitatei vieți a scriitorilor ruși în preajma revoluției din 1917, dar și din perioada emigrației, între ai cărei reprezentenți s-au numărat figuri ilustre precum Anna Ahmatova, Aleksandr Blok, Nikolai Gumiliov, Marina Țvetaeva, Andrei Belâi, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov ș.a. Traduceri: Aleksandr Bek, Viața lui Berejkov, București, 1958 (în colaborare cu P. Melidoneanu); Frida Vigdorova
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
2000, 27; Micu, Ist. lit., 727-728; Roxana Răcaru, Pledoarie pentru bucurii mărunte, RL, 2001, 5; Daniel Cristea-Enache, Un Oblomov care scrie, ALA, 2001, 550; Popa, Ist. lit., II, 1147; Petraș, Panorama, 596-597; Dicț. scriit. rom., IV, 457-460; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 318; Tudorel Urian, Case cu pereții de sticlă, RL, 2003, 5; Manolescu, Enciclopedia, 653-654; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 128-131; Săndulescu, Memorialiști, 286-297. D. Mc.
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
literaturi, trăsături ale relațiilor româno-bulgare ș.a. SCRIERI: Cei trei „A”, București, 1975; Enigma din trenul de noapte, București, 1977; Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918, București, 1980; Cazul „Fundația Prejbeanu”, Iași, 1982; Bălgarskata emigrantska intelighentzia v Rumănia prez XIX vek [Emigrația intelectuală bulgară în România în secolul al XIX-lea], Sofia, 1982; Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată, București, 1984; Siberia dus-întors, 73 de ruble, București, 1991; Basarabia, prin vocile ei, București, 1992. Antologii: Intelectuali din Balcani în România. Sec
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
așteptările sale. Una din ideile-cheie este rezistența prin cultură, concept ce se impune în fața tendințelor de desnaționalizare și de rusificare forțată a lumii de acasă. Stamatu discută astfel despre propagandă și adevăr, despre Congresul de la Roma al studenților români din emigrație sau recenzează „cartea unui dezamăgit” (Enrique Castro Delgado, Cum am pierdut încrederea în Moscova). Scrie, de asemenea, articolul Spania și ideea de libertate ori glosează pornind de la un volum de critică militară al lui Ignacio I. Arroya, Pretinsul eroism al
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
dezbatere-parabolă în jurul raportului dintre individ și societate, oricare ar fi ea, și a iluziilor pe care acesta și le făurește despre libertate încearcă S. în Bricheta roz (1985). Construit schematic, tributar ideologiei din plină „epocă de aur”, romanul pune problema emigrației în Occident. Personajul bun, numit generic Malacul, exponent al „socialismului multilateral”, are un accident și se trezește, printr-o ciudată transgresiune spațială, în lumea liberă, de Dincolo, în Centru. Revenit în Cartier, adică în țară, el este invidiat de semeni
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
1956; Poezie și politică - Octavian Goga, Madrid, 1956; Nicolae Iorga, Madrid, 1957; ed. București, 1990; Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor, Madrid, 1958; Articole de fond - „Curentul”, ianuarie-august 1944, München, 1978; Adevăruri care trebuiesc amintite, Madrid, 1980; ed. Iași, 1998; Scrisori din emigrație, îngr. Rodica Șerbănescu și Nicolae Copoiu, schiță de portret de Vasile C. Dumitrescu, București, 1992; Rechizitorii, îngr. Mihaela Constantinescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Vulpea roșcată, îngr. Vasile Iliescu și Virginia Șerbănescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Epistolar. Scrisori din
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Ist. lit., I, 775-777; Grete Tartler, Din „lupta cu Baal”, RL, 2002, 14; Mircea Coloșenco, Ziaristul total, „Unu”, 2002, 4-6; Cornelia Ștefănescu, Fără eufemisme, RL, 2002, 42; Cornelia Ștefănescu, Secțiuni în dramele unei epoci, RL, 2002, 43; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 315-316; Manolescu, Enciclopedia, 644-653. I. D.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
care explică „motivele”, în special de ordin psihologic, ce stau la baza acestei decizii. În această privință există două opinii. Una consideră că motivațiile sunt legate de o constituție „prepsihotică” a personalității; cea de-a doua, de sorginte psihanalitică, consideră emigrația un act simbolic de rezolvare a tensiunilor conflictual-nevrotice ale propriului Eu. Prima cauză a inadaptării o reprezintă contactul cu noua societate, cu valorile morale și normele sociale ale acesteia, cu tipurile sale de comportament și de mentalitate. O barieră serioasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau profesională, traiul din expediente, acțiuni delictuale nete, un mod de viață parazitar, egoism și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă 1. Perioada pastorală și agricolă 2. Perioada războinică 2. Perioada de expansiune teritorială și cuceriri 3. Perioada genezică 3. Perioada de emigrație și colonizare 4. Perioada emotivo-intelectuală 4. Perioada industrială și științifică 5. Perioada de declin 5. Perioada de declin Din analiza etapelor mai sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat o dinamică paralelă, similară în ceea ce privește atât individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
una tardivă . Dar dacă așa au stat lucrurile În ceea ce privea aspectul teoretic, În practică Însă „trezirea” a avut loc cu mult Înainte. Încă de la Începutul experienței pariziene, tânărul student se dezicea vehement nu doar de radicali, ci de Întreaga emigrație română din capitala Franței. Finalul scrisorii adresate fratelui său Constantin, la 6/18 octombrie 1852, este memorabil: „n-au nici un principiu, ci o simplă exultație; iaca ce-ți zice când vorbești cu ei: pentru trecut: trebuia să ne luptăm cu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
redactor-șef adjunct: Pan Solcan, secretar de redacție: Nicolae Cristache, redactori: Dan Grigorescu, Gheorghe Milea, în ultimul colegiu de redacție figurând și Ion Pahonțu. Revista va promova obiectivele Asociației „România”, constituită în aprilie 1972 ca „așezământ obștesc pentru relațiile cu emigrația”. Orientarea T.R. este definită de Paul Anghel într-un Prolog: „Ce satisfăcuți vom fi reușind să vă ținem la curent cu ritmul prefacerilor care schimbă peisajul țării, care dau tuturor celor care ne vizitează sentimentul surprizei, al ineditului! Ne vom
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Nicolae Ceaușescu). În Poeme de dragoste, ură și speranță (1981) ori în Saturnalii (1983) se află stihuri care slăvesc oracular Patria, Neamul, Partidul, miturile naționale și incriminează până la demonizare pe dușmanii românității, adică străinii, trădătorii de țară, „strigoii”, „uscăturile” din emigrație etc. Victimizându-și în exces neamul, supradimensionând virtuți pe de o parte, vinovății pe de alta, T. trimite epistole lirice în cele patru zări: Scrisoare deschisă către toate conștiințele lumii (pavană pentru chimval, clopote și porumbei). Nu altfel se poate caracteriza
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
Reîntoarcerea, 178-186; De vorbă cu George Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 339-340; Manolescu, Enciclopedia, 694-698; Firan, Profiluri, ÎI, 315-320. M.P-C.
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
unui dactiloscript. Redactor: Nicolae Novac. În Cuvânt de început se afirmă: „Niciodată în șase ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, setea de slovă românească nu a fost mai intensă ca în aceste zile de babilonie mondială. Niciodată emigrația noastră nu și-a manifestat dorul de a lua parte activă la zbuciumul universal, la lupta uriașă dintre bine și rău, dintre întuneric și lumină, dintre libertate și sclavie”. În această publicație cu caracter de antologie, pe lângă rubricile „Carnet literar
VERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290499_a_291828]
-
Tema despre emigrația părinților m-a preocupat datorită abordării sale frecvente în massmedia românească și în urma consemnării propriilor observații, din perspectiva statului de cadru didactic. Cercetarea pe care am realizat-o, se dorește a fi un semnal de alarmă pentru părinții care rezumă
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
țara de origine, schimbarea politicii emigraționiste, vârsta, atingerea scopului. Întoarcerea emigrantului acasă este una dificilă deoarece trebuie să confirme reprezentarea bunăstării economice în fața conaționalilor săi și să-și compenseze pierderea statului social, prin acceptarea muncii uneori degradante din străinătate. Uneori emigrația aduce schimbări importante în gândirea individuală, o nouă modalitate de percepere a vieții, astfel încât cei care au plecat vor căuta din nou oportunități de plecare, după revenirea în țara de origine. Uneori distanțele care îi separă pe membrii unei familii
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
nivel local, respectiv consecințele sale la nivel național. Ponderea migrației urban/rural în România este diferențiată pe zone geografice. Cele mai afectate regiuni sunt vestul țării: Banat, Crișana, Maramureș cât și estul, în Moldova, cu cea mai mare pondere a emigrației din zona urbană, comparativ cu cea rurală. Categoria cea mai numeroasă de părinți migranți sunt tații, unii dintre aceștia fiind plecați de mai mult de 4 ani de lângă familia lor. În această situație copiii sunt lăsați în grija mamelor. Pentru
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie în franceză”), e
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în ansamblul deplasărilor de început și continuă pe parcursul celor 15 ani. Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă nu sunt destinații care atrag un număr ridicat de indivizii, însă sunt semnificative sub aspectul tipului de deplasare. Plecările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]