2,866 matches
-
vor să rămână legal în această țară. În specialitatea mea, majoritatea cazurilor sunt cele care implică solicitările de rezidență permanentă (applications) din partea unuia dintre membri familiei pentru alt/alți membru/membri ai familiei. - S-a întâmplat să reprezentați vreodată vreun emigrant care avea ordin de deportare din SUA? Mai există vreo șansă pentru asemenea persoane? - Sigur că am întâlnit și astfel de situații și de curand chiar am încheiat un proces de acest gen. Bineînțeles că mai există unele șanse pentru
INTERVIU CU AVOCATA ANCA IACOB, SPECIALIST ÎN CRIMINAL DEFENSE, IMMIGRATION ŞI BANCKRUPTCY, CHAPTER 7 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355853_a_357182]
-
există vreo șansă pentru asemenea persoane? - Sigur că am întâlnit și astfel de situații și de curand chiar am încheiat un proces de acest gen. Bineînțeles că mai există unele șanse pentru persoanele ce se încadrează la anumite categorii de emigranți, iar factorii care influențează posibilitatea că astfel de persoane să rămână sau nu în țară sunt destul de numeroși. - Am dori să ne spuneți cîteva cuvinte și despre un alt domeniu în care aveți specializare și anume, despre banckruptcy. Care este
INTERVIU CU AVOCATA ANCA IACOB, SPECIALIST ÎN CRIMINAL DEFENSE, IMMIGRATION ŞI BANCKRUPTCY, CHAPTER 7 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355853_a_357182]
-
noastră postrevoluționară, prin strădania oamenilor politici și a președinților pe care i-a avut , a căpătat forma acelei familii în care copilul nu este dorit și iubit, ci obligat să plece în lumea largă. Poporul român nu a fost unul emigrant, ba din contră, a fost foarte legat de pămîntul său, ca nici un alt popor de pe acest pământ poate. Dacă azi se rupe de el, o face de nevoie. Iar interesele care l-au adus în această situație îl depășesc pe
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
un trib pestriț de dezrădăcinați, debusolați, divizați, etc., care L-au cam uitat pe Dumnezeu. Cei săraci trag spre biserici. Cei bogați își numără banii și nu mai vorbesc românește. Că întotdeauna, prin istorie, Țara nu dă niciun ban pe emigranți, fie ei buni sau răi. Noi așteptăm de la Țară și Țara de la noi. Este un joc abracadabrant, pe o planetă care nu mai are Dumnezeu. Eu l-am rugat într-un poem pe fratele meu MIHAI, să ia el conducerea
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU GRĂDINILOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GR A DINILOR Emigranților români Am venit să hrănesc porumbeii în piață Sân Marco...și zorii, și păsările albe îmi atâta fiorii și mă admira și împărații și zeii - o, tempora! -mi sună, deodată, ideea simțind cum ma ninge lumină, văzând ce soarta avut
ELOGIU GRADINILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356076_a_357405]
-
de bani duce astăzi la destrămarea multor familii, rămânând pe strada mulți copii și oameni bătrâni. Cunosc o tânără familie din Bihor care după 1989 a emigrat în America. Ajunși acolo au început să se lovească de greutăți că oricare emigrant. După scurt timp s-au adus aminte că au lăsat în țară doi bătrâni ( părinții fetei ) care au muncit foarte mult în viață și care aveau o situație materială destul de bună. Cei doi tineri, familia despre care vă vorbesc, cu
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
fost atât de impresionate și de încântate de gest, încât m-au rugat frumos să aștept până completează o felicitare și o semnează fiecare. Așa că mi-au scris un mesaj tare drăguț, ceea ce m-a încântat din nou. Când ești emigrant, singur, fără famile și prieteni vechi alături, realizezi cât este de important să simți că te bagă cineva în semă, să-i simți căldura sufletului... Aceste gesturi minime sunt pline de semnificație. Deseori un simplu gest îți poate face ziua
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
înstrăinare, s-a format la străin și se consideră superior nu unor indivizi, ci întregului popor, față de care nu simte nici o obligație, după cum nu-i venerează nici valorile, uitându-se chiorâș, ca la o mască mortuară, la Poetul Național, în caz că emigranții Neamului Românesc îi mai ridică bustul sfânt în grădinițele bisericuțelor lor de lemn. Desigur, inexprimabil, prea multe tipuri sociopoetice de ambiguitate aduc unora avantajul că diferența dintre intelectual și nechezol e adesea insesizabilă pentru postănac, tonomat și cocalar, fiindcă ea
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de la revista „Viața Studențească” și „Flacăra” din București, până la „Crișana” din Oradea. Apoi am făcut, o vreme, o pauză de scris destul de substanțială, timp in care m-am (stră)mutat în Australia. Am cărat cu mine, ca mai toți românii emigranți, valize pline de carți românești. Vroiam să mă înconjor de o mică Românie... literară, pentru a nu fi chiar atât de singur printre străini, pentru a nu uita de prieteni, de strămoși, de limbă, de cultura mea națională. Cărțile m-
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
a românilor din Suedia este direct prin vitalitatea etnolingvistică, în care preocuparea păstrării limbii natale și factorii adiacenți (caracteristicile demografice, statutul socio-economic), prestigiul național și internațional al limbii vorbite au un rol determinant. Metoda chestionarului folosită de autor în rândul emigranților români stabiliți în Suedia îl face pe autorul cărții să concluzioneze: „În răspunsurile redate ( ... ) se formulează foarte bine valențele teatrului românesc, dar se sugerează și alte funcții ale teatrului. În general, printre care aceea de relaxare, de scăpare de stres
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
mare dreptate! „Englezii au făcut Londra pentru ei, francezii au făcut Parisul pentru o lume întreagă!” Frumos, nu-i așa? „Mai bine spălăm vase la Paris, decât să omorâm iepuri în Australia!” „În gara din Torino nu mai erau mulți emigranți din grupul din care făcusem și eu parte. Plecaseră aproape toți în Chile, Argentina, Brazilia, Australia și două grupuri la Paris. Trenul sosise, peste o oră trebuia să plecăm, și eu aveam în buzunarul stâng biletul de tren Torino - Napoli
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
sosise, peste o oră trebuia să plecăm, și eu aveam în buzunarul stâng biletul de tren Torino - Napoli, iar în buzunarul drept, biletul de vapor Napoli - Sidney, Australia”. Da, Mitică Sinu hotărâse ca destinația următoare să fie Australia! Erau destui emigranți români care luaseră această decizie și el nu stătuse mult pe gânduri și li se alăturase. În acea oră însă, pe peronul gării din Torino s-au zbătut multe gânduri în mintea lui, sufletul i se frământase îndelung și lucrurile
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
i-a adus succes. Festival românesc la sala Odeon din Paris Comunitatea românească din Parisul anului 1950 a avut parte de un eveniment deosebit de emoționant: într-un cadru festiv, sala Odeon a reunit de Ziua Mamei un mare număr de emigranți români aflați la Paris: personalități de marcă ale diasporei române, ca Mircea Eliade, Neagu Djuvara și alți învățați și foști oameni politici, români din toate sferele sociale, de toate categoriile și toate confesiunile religioase: „Dar cine n-a fost? - și-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
farmecul ei a unit sufletele românilor aflați la Paris. Greutățile au fost mai ușor de trecut iar bucuriile erau savurate la maxim. De la cloșar - la inginer! Începuturile vieții în Occident n-au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean al unei țări
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
inginer! Începuturile vieții în Occident n-au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul homeless sau în România, oamenii străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
amănunte, a fost cea legată de o tânără franțuzoaică de origine română, pe nume Nadine. Această tânără lucra împreună cu mama ei la un hotel și locuiau tot acolo. Nadine era o fată frumoasă și era privită cu admirație de către românii emigranți din Paris. În grupul de prieteni în care se învârtea și nea Mitică, existau trei pretendenți care îi făceau curte lui Nadine, cu gândul chiar la căsătorie: căpitanul Epuran, ajuns inginer, doctorul Miclea și doctorul Aerichide - un grec născut în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
CURPAȘ Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: C.T. CIUBOTARU " O carte pe care o doream, o intuiam, care sintetizează multe dintre cele știute și neștiute despre acești oameni, despre emigranții noștri. O NEOODISEE! Mitică, nume generic funcționarul pișicher (la Caragiale), aici este omul serios, nea Mitică, un Ulysse românesc. De fapt alterego-ul autorului, dar un Ulysse contemporan, mai degrabă contrariul eroului homeric. Ulysse își dorește să se întoarcă acasă, la
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
o stemă cu secere și ciocan. Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile natale, părinții. Pe ei nu-i așteaptă nici o Penelopă. O vor găsi printre cei autoexilați, ca și ei, printre locuitorii țărilor unde au fost adoptați! Credem că personajul s-ar fi putut numi Doru, pentru că
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
foarte, de evocatoarele story ale personajele dumneavoastră, ce cu talent le perindați în pagini. Cred că astfel de cărți ne sunt necesare, mai ales celor nou veniți - mai mult decât eventualele vile zidite „acasă”, prin actele de sacrificiu ale eroilor emigranți, care sunt creionați uneori picant- umoristic, în romanul odiseic. Valoarea cărții, astfel, este nu doar a unui documentarist-jurnalist și cronicar benevoitor al cărților altora, ci una de „testamentarism” al unei morale autentic creștinești, dincolo de eternele „ schisme” ce macină religios lumea
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
Franța, Canada și Statele Unite” este doar vârful aisbergului, deoarece evadarea din lagărul comunist este descrisă cu mult talent și responsabilitate în paginile cărții și va reprezenta o valoroasă sursă de inspirație pentru istoricii dornici să reconstituie istoria exilului românesc. Adaptarea emigranților, căutarea continuă a paradisului terestru și a liniștii sufletești, completează în mod fericit ideea centrală a cărții. Personajele lui Octavian Curpaș prind viață încă din primele pagini și reprezintă pentru generația mea - legende vii, modele, repere pentru minte, imaginație și
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
pagini de istorie. Octavian Curpaș are dibăcia de a prezenta cititorilor o avalanșă de informații utile, de a aduce lumina în mintea aspiranților la „American Dream”. Cartea lui Octavian Curpaș ne prezintă o Americă străină chiar și nouă, generația de emigranți sosiți pe tărâmul făgăduinței după Revoluția din 1989. Este o Americă pe care noi nu o vom întâlni niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
oameni sunt asemeni unor torente, o luptă interminabilă între rațiune și simțire. Cartea lui Octavian Curpaș este o definiție a fericirii. Personajele trăiesc într-o conjunctură economică deosebită; acțiunea se petrece într-o perioadă de timp favorabilă, în care fiecare emigrant primește cel puțin o șansă. Sunt oameni ambițioși, animați de țeluri mărețe, ajutați de noroc, intuiție și încredere în forțele proprii. Sunt caractere puternice, pe care cunoștințele acumulate și energia tinereții i-au călăuzit în final spre succes. Timpul reprezintă
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
Coroiu și Pierre Rosetti și-au văzut visul cu ochii, întrucât a ajunge în Occident era cea mai mare dorință a oricărui refugiat. Însă acestea au fost cazuri particulare, fiecare în felul său, prin originalitatea metodelor prin care, cei doi emigranți au reușit să ajungă în Franța. Dar cum românii au fost dintotdeauna foarte inventivi, ei au uzat de tot felul de metode ingenioase pentru a scăpa spre Vest. Nea Mitică nu a uitat cum, câțiva dintre românii din lagăr, s-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
Galeria Națională. Nu mă cunoștea absolut nimeni. În seara vernisajului s-au vândut 17 lucrări, iar până la sfârșitul expoziției s-au vândut toate picturile expuse spre uimirea presei locale care se referea cu stupoare la acest sold-out show al proaspătului emigrant Petru Botezatu. În mai puțin de un an Cora Botezatu, soția mea, a deschis prima noastră galerie, pe care am numit-o Hyperion Gallery. Ottawa care inițial ni s-a părut prea puțin sofisticată, ori deschisă picturii moderne și contemporane
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
dat seama curând că nu reveneam în realitate la o matcă, decât în memoria mea selectivă, pentru că atmosfera era atât de diferită și apetitul pentru preschimbare al noii societății românești atât de acut, încât, revenirea însemna practic o nouă emigrație. Emigrant de data asta, în propria mea țară. Odată cu regimul comunist românii au aruncat peste bord nu numai un regim oprimant dar și orice alte opreliști, proclamând libertăți atât de vaste și neîngrădite, încât orice repere fuseseră abolite, orice valori, orice
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]