7,011 matches
-
dascăl de Eminescu”, al cărui model este strălucitul eminescolog Theodor Codreanu, este - nici nu se putea altfel! - chiar eminescianismul care îl definește. Petruș Andrei este eminescolog nu doar pentru că studiază opera poetului nepereche - să nu uităm să citim capitolul “Hermeneutica eminesciana” la pagina 61 - ci pentru că simte și gândește “eminește” - vă rog să îmi permiteți să vă fac părtași la încercarea mea de a introduce acest termen, asociat cu omul potrivit. Poetul se închină “dragului emin” de la primul susur de izvor
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
Acasa > Stihuri > Semne > UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cine ești copilărie stea întunecată-n pumni m-ai pierdut fir-ar să fie fluierând pe sub aluni Stea întunecată-n pumni cine naiba te-a
UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383798_a_385127]
-
mă suni dincolo de infinit Cine naiba te-a vrăjit m-ai pierdut fir-ar să fie pe muchia de cuțit cine ești copilărie Stea întunecată-n pumni ai răspunde nu știi cum Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383798_a_385127]
-
Dacă nu ar fi fost gândită și rostită de Părintele Stăniloaie, poate o inventam noi în noaptea asta. Cu alte cuvinte, cine nu iubește este ca și mort...” Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie-n afară” ca Luceafărul eminescian, glacial, întrupat din cer și mare. - Dar noi suntem vii și condamnați, auzi iubito, condamnați la iubire, cu fotoni cu tot! Concluzionă Andrei strângându-mă duios la pieptul lui puternic, dezgolit. În scurt timp am adormit îmbrățișați și mi-amintesc
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă eminesciană „Odă” (în metru antic) exprimă, într-o formă sintetică, sui generis câteva din trăsăturile de bază ale creativității sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu care ideea de pretext se
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim prea puține lucruri comune între „Odă” și „Elegie”. De unde și constatarea unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură universală și al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate din realitate și avându-și rădăcina în realitate. Nu pun nici un preț pe poeziile plăsmuite”. Poetul 17
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
ale adevăratului stil, reprezintă doar o opțiune în cadrul suitei de exigențe ale unui timp și ale unei epoci. Macedonski rămâne însă tributar, în chip esențial, unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare. Într-o perioadă în care poezia eminesciană ilustra strălucit modul în care etapele pot fi arse din direcția unei beletristici funcționale, prin progresiva abandonare a straiului inutil, Macedonski se complace în imitații facile ale unor modele presupus ilustre, practica eufonia, se încăpățânează să demonstreze genialitatea unor lucrări
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > EMINESCIANA Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului EMINESCIANA de Nicolaie DINCĂ Stăpâne-al lumii și al nostru Tată Îndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu, Că mare-i
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380159_a_381488]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > EMINESCIANA Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului EMINESCIANA de Nicolaie DINCĂ Stăpâne-al lumii și al nostru Tată Îndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu, Că mare-i mila Ta - nelimitată! Pentru că azi, mai mult ca niciodată, Ne cam lipsește lira lui măiastră, Ne
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380159_a_381488]
-
unită, O țară-ntre hotare întregită, În care să-și creeze viitorul. De-asta îți cerem, Doamne-Sfinte, gestul: Că de-om găsi un Om să ne iubească, În jurul lui poporul să unească, Pe urmă o să facem singuri restul. Referință Bibliografică: EMINESCIANA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380159_a_381488]
-
ziarist - Mihai Eminescu ( 28 iunie 1883 ), din redacția Timpul, din București. A fost, de fapt, decesul profesional al lui Eminescu. Cele patru premii din 2014 răsplătesc personalități din rândul eminescofililor, unii dintre cei mai cunoscuți și importanți colecționari de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
și... toată lumea care scrie ceva despre Eminescu. Prin desen, prin imagine... Da, și asta este o punte de legătură. De aceea mă bucur că intră între iubitorii cu patalama a lui Eminescu - ca să zic așa - și un colecționar de portrete eminesciene, pentru Premiile Eminescu, ziaristul. Adică, Nicolae Ioniță.
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe aripi de cântec și dor” au
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
din România (UZPR). Sumarul revistei este bogat și conține rubrici de atitudine, știință, literatură, istorie, spiritualitate, evenimente, cultural-sociale, interviuri. La pagina 2, Dan Toma Dulciu, eminent cercetător al vieții și operei lui Mihai Eminescu, scrie un eseu intitulat Surse biografice eminesciene în fondul de manuscrise de la BCU ”Carol I”, București despre contribuția importantă a lui Corneliu Botez în actul de recuperare și păstrare a unor date și documente legate de marele nostru poet. Relatarea despre desfășurarea Seratei Eminescu jurnalistul din luna
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
se aflau și ramuri cu flori de tei, mireasma lor, ajunsă la apogeu în orașul ivirii pe lume a Poetului, se înstăpânise și în sală. Acesta a fost un prim semn, adeverind înscrisul de pe afișul manifestării, “La vremea miresmelor teiului eminescian...”, că întâlnirea de aici a iubitorilor de cultură avea să aibă și o altă semnificație, decât cea subsumată unei obișnuite lansări de carte, cu prezentarea volumului și autorului. Cu atât mai mult cu cât autoarea, când numărul 1 la Muzeul
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
Firește, aceasta nu a împiedicat la lansarea de acasă dese referiri la biografia literară și culturală a Luciei Olaru Nenati și prezentări atente, după lecturi și relecturi atente, ale volumelor menționate. Manifestarea a început cu o introducere muzicală în atmosfera eminesciană, grație coralei Liceului Pedagogic Botoșani, dirijată de prof. Laurențiu Palade, inspector școlar, și cu una vizuală în biografia Luciei Olaru Nenati pe axa iubirii sale pentru Eminescu, grație unui scurt film realizat de Dimitrie Olaru, “Lucia Olaru Nenati - Traseu existențial
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
grație coralei Liceului Pedagogic Botoșani, dirijată de prof. Laurențiu Palade, inspector școlar, și cu una vizuală în biografia Luciei Olaru Nenati pe axa iubirii sale pentru Eminescu, grație unui scurt film realizat de Dimitrie Olaru, “Lucia Olaru Nenati - Traseu existențial eminescian”. Așteptat întotdeauna cu bucurie și interes la Botoșani, acad. Mihai Compoi, reputat eminescolog, a salutat distinsa adunare, exprimându-și părerea de rău că starea sănătății nu i-a permis să ajungă și pe 11 iunie 2016, la festivitatea decernării Premiilor
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
ei: scrisul - poezie, proză, istorie literară, literatură pentru copii, eseistică, publicistică, dar și muzica - interpretare și componistică. Pornind de la adevărul unei relații strânse a Luciei Olaru Nenati cu Eminescu, “relație veche și vie, organică”, de la o puternică familiarizare cu scrisul eminescian, Victor Teișanu s-a bucurat să o descopere în articolele reunite în “Scrisori din prezentul meu” “atât de contaminată de Eminescu”, în limbaj, în atitudine - “exemplară din punct de vedere civic”, în apelul la scrieri, la afirmații ale lui Eminescu
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
o mână cu verigheta, care a fost identificată, restul prefăcându-se una cu molozul), interpreta Filofteia Lăcătușu, scriitorul Alexandru Ivasiuc, Savin Bratu, Corneliu M. Popescu, la doar 19 ani, un foarte talentat și promițător traducător în limba engleză a operei eminesciene, Daniela Caurea, Nicolae Vatamanu, scriitor, Viorica Vizante, scriitoare, actrița Eliza Petrăchescu, pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, fizicianul Florin Ciorăscu și mulți alții... în blocul de la Colonadelor, în care și-au găsit
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
și nu ai teamă), nirvana budistă (Eu nu cred nici în Iehova, nici în Buddha-Sakya-Muni), eseistul apreciază că amestecul acesta heteroclit de gândire occidentală și spiritualitate indiană nu ilustrează, nu sporește și - în fond - nu susține prin nimic originalitatea creației eminesciene, astfel că exegeza nu oferă conturul unei filosofii care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau pline de înțelepciune. Ci inspirația lui ne-a relevat ceva tainic și
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
românească a Stării d’întîi”, aceea care „reprezintă ethosul național”. Potrivit lui Amăriuței se mai adaugă și „felul poetic, personal, prin care s-a exprimat”; iar „adevărata filosofie a lui Eminescu, este Starea pe loc.” Rezultă că valoarea filosofică a scrisului eminescian „nu mai poate fi pusă în relație cu tema lui a fi de tip occidental. Starea d’întîi iese dintr-o intuiție mult mai adâncă decât manifestarea gândirii onto-noologice moștenite de la Greci./.../ Fiind vorba de o poetică a stării, izvorul
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Dar nu ca Ființă exprimată în idei (ca în filosofia occidentală) și nici ca Mister (redat de Icoana divinului, ca în fenomenul religiosului în general) ci ca Enigmă.” (p.17.) Potrivit lui Amăriuței, dimensiunea specifică și singulară a filosofiei și poieticii eminesciene se deslușește în deschiderea luminatoare (Lichtung) asupra stării originare din lucruri. Ilustrative întru aceasta sunt versurile din Scrisoarea I : „La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, / Pe când totul era lipsă de viață și voință,/ Când nu s-ascundea nimica
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu-nceta a se desface/ Și în sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]