3,858 matches
-
origine franceză, iar mama româncă. Absolventă a Facultății de Litere a Univ. din Cluj. Stabilită în Italia, la Roma după război. În exil publică poezie în Revista scriitorilor români, Caete de dor, Ființa Românească, Limite, Ethos ș.a. (cf. Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc). vi Corect Nina Batalli (1913 - 1993). A studiat pictura la Facultatea de Belle-Arte din București, absolvind și Facultatea de Litere, între 1934-1939 sub îndrumarea lui Francisc Șirato. Expune pentru prima dată la „Salonul Oficial de Primăvară” în
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
dintre ele, aluziv, reverberativ, definitiv. G.A. Bürger Nu pot, nu izbutesc să înțeleg de ce atât de mult mă afectează tot ce i-a fost lui Bürger hărăzit să i se-ntâmple (datele nașterii și morții sale se află în enciclopedii) într-unul din orașele câmpiei de lângă râul cu un singur mal unde palmierul crește, și nu pinul. Precum noi toți, a spus minciuni și-a auzit minciuni, a fost trădat și fost-a trădător, s-a perpelit de dragoste adesea
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu etc.
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Mircea Popa - Din istoria Muzeului Limbii Române: corespondența dintre Sever Pop și Romulus Todoran în G.I. Tohăneanu - 70. Timișoara șEditura Amphoraț, 1995, p. 411-431. șSe publică și unsprezece epistole necunoscute ale lui Sever Popț. 3. Florin Manolescu - Sever Pop în Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori. Reviste. Instituții. Organizații. Ediția a doua revizuită și adăugită. șBucureștiț, Editura Compania, 2010, p. 584-585 + 1 foto bust. 4. Nicolae Cartojan - Cel mai vechi zodiac românesc: Rujdenița Popei Ioan Romînul (1620) în Dacoromania, 5 (1927-1928
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
și în celelalte 10 camere de seminar câteva sute de traducători. În felul acesta, anual biblioteca se îmbogăț ește cu noi traduceri din literatura universală, pe care tălmăcitorii care vin aici să lucreze le dăruiesc casei, la fel și dicționare, enciclopedii etc. etc. Traduc pentru a patra oară în această casă, dar de fiecare dată există ceva, aproape inefabil, un fel de fractură dublă a timpului și spațiului, cum zicea Julio Cortázar, care face ca șederea aici să fie unică. Încercând
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
unei piese de teatru, Hazail (1931), cărți rare și aproape de negăsit. Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
10, nr. 8, 16 aprilie 1911, p. 191-192. (Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Nicolae Scurtu Itinerariul biografic și creator al poetului, jurnalistului, traducătorului și memorialistului Ștefan Baciu (1918-1993) a fost cercetat, cu o desăvârșită rigoare, de istoricul și criticul literar Florin Manolescu (n. 1943) în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989 (2010), fundamentală sub toate aspectele. Informații literare, culturale, politice și diplomatice, cele mai multe necunoscute, întregesc, fericit, portretul unui poet precoce și, mai ales, a unui scriitor care a făcut cunoscută civilizația, cultura și literatura română în câteva
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Pleșu, cel din Jurnalul de la Tescani, fragmentul reflectă „procedura intimă a gândirii.” Gândim intermitent. Intermitența nu e numai „condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului.” Oricât de copleșitoare le-ar fi prozatorului și cititorului său enciclopedia personală și capacitatea de sinteză, Lumea nu li se dă decât fragmentar. Monolitul scrisului obiectiv e intarsiat de frânturi subiective, tot așa cum fragmentele subiective acced la priviri de largă valabilitate. Cele două mari maniere (pe care un Manolescu le numește
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
grădina de dincolo, vânătoarea, erosul, pactul conjugal, seducția, aventura inițiatică, barbarul, Fata Morgana etc.) din varii literaturi și opere (Danubius și Dincolo de Itaca de Claudio Magris, Limba salvată de Elias Canetti, Semne lângă drum, Podul pe Drina de Ivo Andric, Enciclopedia morților de Danilo Kiš, Insuportabila ușurătate a ființei de Milan Kundera, Cripta Habsburgilor de Joseph Roth, Unchiul meu Ulise de Jirí Marek,Călătorind spre Babadag de Andrzej Stasiuk, Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek de Ismail Kadare, America lui
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
ceea ce vei scrie, aș vrea însă să-ți atrag atenția asupra câtorva lucruri urmând ca d[umnea]ta să te folosești de ele după buna d[umi]tale chibzuință sau să nu te folosești. Dacă te uiți în faimoasa noastră Enciclopedie la cuvântul Estetică, vei putea constata că sunt citate, în legătură cu estetica românească, fel și fel de nume, numai eu nu, deși dintre cei în viață, sunt singurul citat pe plan internațional. Din vechii esteticieni e citat numai Mihail Dragomirescu. Oare
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
le primească bine, dacă prof[esorul] Curpaș 7, ne cunoșteam mai de mult, va putea să le publice. D[umnea]ta poți alege și sistematiza ce crezi că e mai bun și instructiv. Articolele privesc pe Eminescu, Blaj, 1848, o enciclopedie a limbii (ideea mea mai veche), un interviu și relațiile francoromâne. Din recenzii 3 importante sunt Perpessicius, Carianopol, Camproux, Manu, Alexandru Mitru etc. Nu știu ce poate intra în pagini? Te rog mai corectează-le ici-colo că nu am mai avut timp
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
sector de presă controla o serie de reviste de specialitate. Și Ministerul Afacerilor Interne avea publicațiile sale, care trebuiau aprobate de Glavlit mai mult de formă.20 Note: 1. Adelina Ștefan, „Consiliul Culturii și Educației Socialiste”, în România 1945- 1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, coord. : Dan Cătănuș, ed. cit., p. 156. 2. ANIC, CPT, 49/1966-1970, ff. 40-41. 3. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
din „FAVORITA”, Klytemnestra din „ELEKTRA”, Maria Stuarda, Herodiade de Massenet, Orfeu de Gluck și multe altele, până la roluri în lucrări foarte puțin cunoscute sau chiar compoziții moderne, greu de interpretat. În 1993 a apărut la Editura Enciclopedică volumul Viorica Cortez - Enciclopedia unei cariere, scris de Adolf Armbruster, soțul artistei, care și-a organizat materialul privind viața și activitatea cântăreței până la acea dată. Marius Constantinescu are marele merit de a-i studia întreaga viață și de a continua acest periplu artistic din
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
apărut un nou număr (2-3/ 2002) al revistei Memoria ethnologica, revistă de patrimoniu etnologic și memorie culturală editată de Centrul Creației Populare Maramureș, cu sediul la Baia Mare. Este vorba nu de un periodic oarecare, de interes local, ci de o enciclopedie în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un volum. Redacția formată din Dumitru Iuga (coordonator), Florin Pop și Nicolae Păuna Scheianu, ei înșiși specialiști în domeniu, are în jurul ei o întreagă armată de colaboratori competenți
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
pe Sorin Manea. Familia autorului, precum și prietenii acesteia fiind de origine evreiască, sunt redate și aspecte din ceea ce au avut de pătimit aceștia culminînd cu noaptea de pogrom din 21 ianuarie 1941, prezentată prin intermediul unui citat dintr-un studiu din "Enciclopedia universală a evreilor", găsită la bibliotecă. De asemenea se fac referiri succinte la unele momente istorice revoluția din 1989 sau abdicarea regelui Carol al II-lea. Christian Haller inserează în text multe cuvinte românești: "ardei impluți", "Palatul regală", "Cara cu
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
FOUCAULT, Michel, Cuvintele și lucrurile, București, Editua Univers, 1996. HABERMAS, Jurgen, Sfera publică și transformarea ei structurală, Comunicare.ro, București, 2005 . LEBON, Gustave, Psihologia maselor, Editura Științifică, București, 1991 MĂGUREANU, Virgil, Studii de sociologie politică, Albatros, București, 1997. MILLER, David, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006. NOELLE-NEUMANN, Elisabeth, Spirală tăcerii. Opinia publică- învelișul nostru social, Editura Comunicare.ro, București, 2004 ROUSSEAU, Jean- Jacques, Contractul social, Editura Antet, București, 2013. SMITH, Andrew, Violence and the Arts of Resistance: an
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
J. Cull, Public diplomacy: Seven lessons for its future from its past: http://www.palgrave-journals.com/pb/journal/v6/n1/abs/pb20104a.html, (accesat la 18 decembrie 2015). 9 Lucian Dumitrescu, "Constructivism", în Dan Dungaciu (coord.), Darie Cristea, Lucian Dumitrescu, ... , Enciclopedia relațiilor internaționale, Vol I: Teorii, doctrine, instituții, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, "Ion I. C. Brătianu", București, 2015, p. 92 10 Bruce Gregory, "Public Diplomacy and Național Security: Lessons from the U.S. Experience" în "Small Wars Journal", August
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2000. CAMPBELL, David, Writing Security: United States Foreign Policy and the Politics of Identity, University of Minnesota Press. (format electronic), 1998. DIMA, Dan, Noua practică diplomatică. Diplomația Publică, Centrul pentru diplomație publică, (coord. st. DIACONESCU, Cristian), 2013. DUNGACIU, Dan (coord.), Enciclopedia relațiilor internaționale, Vol I: Teorii, doctrine, instituții, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, "Ion I. C. Brătianu", București, 2015. NYE, Joseph S Jr, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, 2012. NYE, Joseph S Jr, Soft Power. The Means to Success
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
România, Buurești, 1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, pp. 42-43, 247. 17 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, pp. 116-120
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
IRI, București, 2000, pp. 116-120. 18 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 240. 40 Ibidem, pp. 20, 23, 55, 57-58. 41 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]