149,895 matches
-
se va răscula, se vor răscula (atunci) și Țara Românească și Moldova”. Un alt motiv al păstrării identității naționale a românilor este și interesul statelor creștine, în special al celor două regate catolice, Ungaria și Polonia, în menținerea acestora ca entități de sine stătătoare, în calea invaziilor otomane spre centrul Europei. Se poate vorbi, în momentul de față de așa numitele state tampon, în calea invaziilor otomane? Sigur, dacă luăm în considerație toate conotațiile istorice. Interesul economic al Imperiului Otoman pentru Țările
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit pot adopta strategii comportamentale în funcție de predicțiile pe care le fac despre comportamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, în cadrul interacțiunilor sociale avem de-a face cu instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate: există un model local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și concluziile Școlii Monografice românești privind devoluția obștilor din Munții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
condiții, elementul perisabil este informația evaluativă a participanților: nivelul capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a produs astfel un declic misterios, subversiv, care a trezit la o conștiință mai mult decât primară celulele respective. Ceva străin de menirea lor le-a contaminat; brusc, în ele s-a trezit un neant nevalorificat, neinvestit - și, dintr-odată, entitatea microscopică s-a văzut gustând din tentațiile spiritului, ale dematerializării. Astfel încât, la suprafață, prin delir, încep să și pună existența sub semnul întrebării. E ca și cum trupul ar realiza că, în fond, cuvintele îi aparțin - e ca și cum nu ar realiza că
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
se pot înălța prejudecățile rațiunii, până în punctul în care rațiunea nu își dă voie să se nege pe sine. Cu infinită viclenie, întoarcerea se transformă apoi într-un adevărat triumf filozofic. * Viața, la urma urmei, lucrează asupra materiei, îi alcătuiește entități „automobile“ a căror perfecțiune se întrevede în animal, care străbate cu de la sine putere și cu bucuria mirării oarbe anumite distanțe. Devenit om, animalul vieții își pierde certitudinea de sine a faptului de a trăi pur și simplu. Strivit de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
rol de interpretat (sbl. ns.) în viață este să fii tu însuți în orice împrejurare”. Autorul și-a cristalizat propria sa concepție despre lume și viață, e în permanentă relație cu „Măria sa, conștiința”. De la acest nivel, al elitei proprii ca entitate, al conștiinței, se poate percepe întregul existenței, al lumii omului, întreg cu capacități de autoreglaj și autodezvoltare. Însă în mod clar ne sunt date semnale de alarmă: „Consecințele dezastruoase ale intervenției nechibzuite a omului asupra naturii se întorc, ca un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ca acceptabilitate socială. Înțelegerea adevărului se dovedește astfel o experiență hermeneutică, o practică de interpretare și totodată de rigoare normativă specifică domeniului etic. Transferul paidetic ca interpretare (cultură vie, cu intimitatea autoractor) operează găsirea soluției în chiar problema ce definește entitatea umană subiect, comunitate -, antrenând în rezolvare respectiva entitate ce-și cultivă identitatea. În acest caz, ne-o spune aforismul, nu se poate edifica pe nimic; cine, pe piață, mizează pe îngeri? Totodată, „Cunoștințele nu pătrund singure în minte, ca praful
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o experiență hermeneutică, o practică de interpretare și totodată de rigoare normativă specifică domeniului etic. Transferul paidetic ca interpretare (cultură vie, cu intimitatea autoractor) operează găsirea soluției în chiar problema ce definește entitatea umană subiect, comunitate -, antrenând în rezolvare respectiva entitate ce-și cultivă identitatea. În acest caz, ne-o spune aforismul, nu se poate edifica pe nimic; cine, pe piață, mizează pe îngeri? Totodată, „Cunoștințele nu pătrund singure în minte, ca praful în ochi”. Un laitmotiv al operei ce ne
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o face conform constituției sale proprii, nevoii-lipsei sale. Dacă o citești să vezi cât de bun ești, deja ai căzut din propria-ți statură. (Mai înainte de oameni, au căzut îngerii.) Omul nu e un produs, ci este un proces, o entitate vie, este persoană. În școala vieții el trebuie să-și fie și propriul său autor; trebuie nu doar să fie făcut, ci să se facă adică să se nască, din nou -, ca ființă reflexivă. Îndrăznim să credem că numai în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o experiență intermediată. E nevoie de un alt tip de lectură, una imediată, o lectură realizată cu sufletul. O lectură foarte asemănătoare cu audiția muzicală a unei Triosonate de Bach. Nu mă miră că dr. Kafka respingea muzica clasică. Două entități de același semn, două opere de aceeași natură, două entelehii din același regn se resping reciproc." (din capitolul Jurnalul taumaturgic. Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
amorf și aleatoriu sau unul deja organizat în forme culturale. Iar Arcimboldo este restituit, finalmente, nu doar picturii pur și simplu, ci și unui stadiu placentar al imaginii, asemenea organismelor care se reintegrează în lumea elementară prin desfacerea lor în entitățile constitutive. De la acest nivel, Arcimboldo se poate naște din nou. Privită în succesiunea celor trei etape, această vîrstă a creației lui Ion Gheorghiu este o veritabilă lecție de anatomie a imaginii, o implicare a privitorului în cele mai gingașe momente
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
rău mirositoare a resentimentului și imposturii? Ar fi fost de dorit ca partidele să învețe câte ceva din nebunia în care au împins țara (dar s-au împins și pe sine). Iată că n-au învățat nimic. Ne raportăm la aceleași entități politice vagi, beneficiind cam de același număr de buni vorbitori și de apologeți ai pozițiilor conjuncturale, și la același tip de lider pentru care preocuparea de căpătâi o reprezintă subordonarea intereselor partidului intereselor de grup și a perpetuării pe termen
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]