1,583 matches
-
utilizator posibil. Sinistru. Ecou zero. Certitudinile raționale sînt în general negative, aici e hiba. Sînt cele care vă împing să sfătuiți pe cineva să nu facă un lucru sau altul, să nu creadă, să nu etc. Lucru care nu-l entuziasmează deloc. Inconștientul din noi respinge negativul, și nu ne plac cei care ne fac un serviciu și ne conving să nu facem ceva de care avem chef, chiar dacă știm că au dreptate: inconștientul vrea să viseze după plac, cu latura
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
activitatea din clasă, permițându-le elevilor să-și aleagă temele pentru proiectele individuale sau colective. La locul de muncă, angajații - mai ales cei cu activități în care creativitatea este foarte importantă - trebuie să fie încurajați să exploreze ideile care îi entuziasmează. Adesea, problema care se pune atât în clasă, cât și la locul de muncă este păstrarea motivației intrinsece. Studiile de imunizare menționate anterior (Hennessey et al., 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993) au arătat că o modalitate de a o păstra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a face cu două tipuri sociale opuse. Antreprenorii sunt, în general, persoane cu spirit aventurier, deschiși noutății în toate domeniile; pentru ei, „instinctul combinațiilor” e foarte dezvoltat. Dimpotrivă, simplii posesori de economii sunt adesea persoane „liniștite, fricoase”; schimbarea nu-i entuziasmează, pentru că știu că ei sunt cei care vor plăti oalele sparte (ibidem, § 2232). Această opoziție între ideal și tipic îl conduce pe Pareto către o clasificare dihotomică mai generală. În categoria „speculatorilor”, el include toate persoanele „al căror venit este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
serviciu pe care Îl face societății”. * „Fiecare prostie găsește pe cineva care să o facă.” (Tennessee Williams) Poate, pentru faptul că fiecare Își găsește, la un moment dat o iluzie În care să creadă cu atîta tărie, sau să se entuziasmeze Într-atît de o idee, Încît poate fi ușor amăgit/indus În eroare. Sau poate că fiecare este prea serios În raport cu ceva anume, neadmițînd nici un compromis (este naivitatea credinței absolute În ceva: un principiu, un ideal, etc.). * „Nimic mai temerar decît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vezi un autor, și găsești un om” (B. Pascal). Acest specific psihologic individual este cuceritor cînd exprimă o anumită eleganță a atitudinii, adică acea discreție și Îngăduință a bunului-simț. * „Poți să te instruiești cu alții, dar nu poți să te entuziasmezi decît singur.” (J.W. Goethe) Pentru că „entuziasmarea” este o reacție subiectivă individuală, care nu poate fi decît expresia unei revelații a sensibilității proprii. * „Dramele vieții nu se află În Îmrejurări. Ele sînt sentimentele noastre, se desfășoară În inimă.” (H. de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu se Înșală, pentru că statuia este Într-adevăr frumoasă. Numai că logicienii au aflat pe alte căi, nu prin logică, despre frumusețea statuii.” (A. de S-Exupéry) Aceste căi sînt, desigur, cele ale „sensibilității”, singura care ne face să ne impresionăm/entuziasmăm de ceva: poți să deții criterii obiective de apreciere, de exemplu, a frumosului unei picturi, Însă aceasta să nu te impresioneze totuși, pentru că ea nu corespunde gustului tău, nu se pliază pe pe dispoziția ta de moment, sau pur și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
hegemon european, dar și pentru păstrarea unei zone-tampon între puterile europene occidentale (în special Franța) și cele centralși est-europene (în special Austria, Prusia și Rusia țaristă), această strategie avea să fie regândită în timp. Statele mici și vulnerabile central-europene au entuziasmat și au condus la revenirea expansionismului european în perioada lui Napoleon Bonaparte. Dorința acestuia de a vedea întreaga Europă, precum și teritorii importante din Africa, unite sub conducerea sa a provocat în preajma secolului al XIX-lea turbulențe în Europa continentală. Anglia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să nu pretindem În viață mai mult decât se cuvine sau decât am putea face.) Nu da vrabia din mână pe cea din par. (E mai sănătos să ne folosim de puținul pe care deja Îl avem decât să ne entuziasmăm de multul pe care doar Îl visăm: „Ce-i În mână nu-i minciună”.) Nu e greu să joci, e greu să te oprești. Într-adevăr, plăcerii dezlănțuite greu Îi poți pune frâu: „De ce bei, de ce-ai mai bea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
muzica este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau de cultură, deoarece ea se adresează nu atât intelectului, cât mai ales acelei părți a sufletului omenesc care este capabilă de a se impresiona, de a se bucura, chiar de a se entuziasma? Or, tocmai acesta este și scopul oricărui artist: de a declanșa prin Încântarea produsă, de exemplu, de vraja muzicii un proces de apropiere a sufletului omenesc de trăiri curate, mărețe, Înălțătoare. Μ Recunoașterea nedreptății făcute cuiva este Începutul Îndreptării. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Totuși instrumentele lor intelectuale de rezolvare a unor situații presante sunt net inferioare posibilităților abstractizate de rezolvare proprii gândirii umane. În schimb, animalele sunt foarte asemănătoare oamenilor când este vorba de stări și trăiri afective: nu putem să nu ne entuziasmăm, de exemplu, În fața devotamentului pe care unele cupluri de animale și-l acordă pentru Întreaga viață; În fața Îndârjirii cu care Își apără puii aflați În pericol, sacrificându-și chiar viața pentru a-i salva etc. Μ De ce chiar și valori
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ei se poate spune, la fel ca despre mulțimea de pe străzile rusești, că sistemul de semne al limbajului fizico-mimic nu mai are variante, că este perfect identic pentru toți. Dar în timp ce în Rusia acesta este un fenomen pozitiv, care te entuziasmează, în Occident este un fenomen negativ, care îți induce o stare de spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
candoarea sa. Dar asta nu e tot. Natalia a fost trezită din somn (nu mă îndoiesc de sinceritatea viselor ei, dar sinceritatea nu e de ajuns) de către convingătoarele cuvinte ale lui Franco Rodano (Paese sera, 28 ianuarie 1975), care au entuziasmat-o într-atât încât a făcut la adresa acestui articol al lui Rodano (era să scriu, instinctiv, Părintele Rodano) complimente de-a dreptul jenante aduse onestității, curățeniei, înțelegerii sale etc. În acest articol, Rodano mă numește „clerical”. Adică violează codul minimului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dar și abilității sale, cărturarul a izbutit să-și publice cea mai mare parte a operei, făcând-o astfel mult mai cunoscută și mai eficientă decât lucrările celorlalți mari reprezentanți ai Școlii Ardelene. Îndeosebi Istoria pentru începutul românilor... i-a entuziasmat pe tinerii intelectuali, având un rol decisiv în formarea spiritului național și revoluționar al generației pașoptiste. I. Heliade-Rădulescu, Timotei Cipariu, G. Barițiu, Mihail Kogălniceanu, N. Bălcescu se declară, cu pietate, fiii spirituali ai lui M. În special în Transilvania a
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
stele, s-a împrospătat,/luna, fostă floare-a-soarelui, se pleacă.// Pe urmă un fluier se îngână cu pitpalacul,/ dar un greier îi întrece întruna.../ Ce e mai frumos e spanacul./ Și pe urmă luna...” Anticipând pictura lui Ion Țuculescu, poetul se entuziasma de simbolistica și cromatica scoarțelor țărănești, diversificate după provincii și relief, în scrisul lor intrând „ un văz gândit”, „basm sau cântec” (Covorul românesc). Plastic vorbind, citadinul M. știa să piardă o nuanță, un detaliu, pentru a face loc altora, în
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
la Paris. Se știe că la J.r. au scris G. Crețeanu, A.I. Odobescu, D. Berindei și G. Lecca, paternitatea colaborărilor fiind stabilită ulterior. Articolul-program, Scopul nostru, redactat probabil de G. Crețeanu, vorbea despre datoria tinerilor români, „soldați necunoscuți, dar entuziasmați de amorul patriei”, de a propaga ideea propășirii naționale. În intenția lor era să trateze „arte, literatură, istorie, politică, morală”, tocmai pentru a se întemeia „o literatură națională, o industrie națională, arte naționale”. Redactorii J.r. își exprimă credința în
JUNIMEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287684_a_289013]
-
deschiderea navigației pe Dunăre: cea mai mare parte a importurilor mergeau spre Odesa. Pe la începutul lunii noiembrie, membrii comisiei (între ei și Gordon) se aflau la Chișinău, onorându-și succesul misiunii printr-o partidă de vânătoare. Spectacolul nu l-a entuziasmat pe Gordon, ba dimpotrivă, iar iarna timpurie cuplată cu impolitețea, incompetența sau indolența gazdelor și cu șarlatanismul oficialilor ruși l-au determinat să aprecieze șederea în Chișinău ca teribil de plicticoasă, chiar dezolantă. Abia la începutul anului 1857 disputa ruso-aliată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poimâine Îmi cer scuze că am fost excesiv, dar asta poimâine, nu acum; deci nu joc În același moment două figuri, una hotărâtă și una indecisă, una afirmativă, una critică. Mihaela Ursa: Eu joc figura ficțiunii: vorbesc ca și cum aș fi entuziasmată, dar nu pot să fac abstracție de faptul că, În epoca În care vorbesc, e excesiv să fii atât de entuziasmat În privința lucrurilor. Sunt entuziasmată pentru mine, dar nu mă pot preface, nu pot scrie ca și când nu aș ști că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
una hotărâtă și una indecisă, una afirmativă, una critică. Mihaela Ursa: Eu joc figura ficțiunii: vorbesc ca și cum aș fi entuziasmată, dar nu pot să fac abstracție de faptul că, În epoca În care vorbesc, e excesiv să fii atât de entuziasmat În privința lucrurilor. Sunt entuziasmată pentru mine, dar nu mă pot preface, nu pot scrie ca și când nu aș ști că pentru ceilalți același entuziasm poate fi ridicol, pentru că ficțiunea lor este alta decât a mea. Cred că În toate „dedublările”, pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
indecisă, una afirmativă, una critică. Mihaela Ursa: Eu joc figura ficțiunii: vorbesc ca și cum aș fi entuziasmată, dar nu pot să fac abstracție de faptul că, În epoca În care vorbesc, e excesiv să fii atât de entuziasmat În privința lucrurilor. Sunt entuziasmată pentru mine, dar nu mă pot preface, nu pot scrie ca și când nu aș ști că pentru ceilalți același entuziasm poate fi ridicol, pentru că ficțiunea lor este alta decât a mea. Cred că În toate „dedublările”, pe care tu le numești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o formă de adaptare la regim. Ovidiu Pecican: A fost și asta, iar eu l-am eroizat, probabil. Sanda Cordoș: Dacă nu cumva, În felul lui, Bulă a fost oița năzdrăvană. Acum, pe de altă parte, pe mine m-a entuziasmat textul, pentru că mi se pare că promovează niște instrumente de lucru care mă interesează și pe mine; ca și Ruxandra, am convingerea că le pot prelua. Apoi, e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În situația părinților sau bunicilor voștri care au trăit ceea ce se povestește; persoane ca și voi În contexte diferite - și aici trebuie să vezi cum ar fi jucat fiecare. Ruxandra Cesereanu: Uite, Marius, am un exemplu teribil: o studentă foarte entuziasmată de rezistența anticomunistă, crescută de bunica ei, iată ce pățește. Se duce acasă și Îi povestește bunicii despre rezistența anticomunistă din munți; iar la un moment dat bunica Îi spune: „Păi și bunicul tău a fost acolo!”. Iar studenta mea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cronicile cuprind și impresiile unui spectator ce trăiește cu adevărat magia scenei, participând intens la spectacol și relatând cu delicii circumstanțele marilor reușite, fie că acestea privesc în totalitate o reprezentație, fie că e vorba de partituri actoricești care îl entuziasmează. Comentatorii au subliniat, de altfel, rolul cronicarului în orientarea activității dramatice a epocii atât prin competența și echilibrul judecăților, cât și prin cultura de specialitate, utilizată în fixarea corectă a unor criterii de valoare. Nu mai puțin avizat s-a
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
1933. Nu a profesat avocatura, preferând să lucreze la Editura Cultura Națională (Ciornei). În 1929, pe când era încă elev la Brăila, publică în gazeta locală, „Luceafărul”, mai multe poezii și poeme în proză. Un text trimis lui Sașa Pană îl entuziasmează pe acesta, iar F. devine, de-a lungul anului 1930, colaborator asiduu la revista „unu”. Legătura este ruptă, fiindcă tânărul își tipărește, fără să-și consulte mentorul, placheta Bust. Totuși, grupul de la „unu” îl va sprijini pe fostul său colaborator
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
și un apropiat al familiei, Doctorul, nu știe cum să-i aducă fetei la cunoștință îngrozitoarea veste. Îi vine însă ideea salvatoare să istorisească despre un alt flăcău, care, dând dovadă de bravură, își pierduse viața pe câmpul de bătaie. Entuziasmată de faptele eroului căzut și mâhnită că iubitul ei nu a arătat, pasămite, aceeași cutezanță și spirit de sacrificiu, Tinca va suporta mai ușor șocul aflării adevărului, podidită de mândrie că Ștefan a avut moarte de erou, o „moarte roditoare
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
căci, considerau ei, piața va regla prețurile prin intermediul raporturilor dintre cerere și ofertă (Patriciu și Rusu, 1998). La o ofertă limitată de capital, prețurile vor scădea pur și simplu până când oferta își va găsi cumpărător. Nici acest grup nu era entuziasmat de pătrunderea masivă în economia românească a capitalului străin, pe care îl considera un concurent periculos. Mai târziu, când presiunea pentru privatizare se va accentua, iar lipsa de capital chiar va conduce la prăbușirea prețurilor fostei economii socialiste, acest grup
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]